Zaharul – cum ne face rau si unde se ascunde?

Zaharul – cum ne face rau si unde se ascunde?

Zaharul – cum ne face rau si unde se ascunde?

Candva, preocuparea principala a omului, cat ţinea ziulica de lungă, era să faca rost de hrana: sa culeaga, să vaneze, sa pescuiasca, sa cultive. Acum, am ajuns sa nu mai avem timp pentru a pregăti ceea ce bagam în gura. Nu vi se pare aberant că societatea de consum se baga atat de tare în farfuria noastra?

Mâncarea de-a gata ne dă gata!
Zahărul în exces ne epuizează
Fructele confiate nu sunt soluţia
Zahărul este prezent şi unde nu te aştepţi!
Suntem duşi cu zăhărelul pentru profit
Părinţii nu îi pot feri pe copii de reclamele pentru alimentele nesănătoase
Zahărul poate îmbolnăvi ficatul la fel cum o face alcoolul

Cândva, preocuparea principală a omului, cât ţinea ziulica de lungă, era să facă rost de hrană: să culeagă, să vâneze, să pescuiască, să cultive. Acum, am ajuns să nu mai avem timp pentru a pregăti ceea ce băgăm în gură. Nu vi se pare aberant că societatea de consum se bagă atât de tare în farfuria noastră?

Când un copil ia ceva de pe jos, părintele îi spune „Nu mai băga în gură toate prostiile!”. Dar prostiile care le pot ajunge celor mici în stomac nu se găsesc numai pe jos, ci chiar pe rafturile magazinelor. Trecând în revistă noi descoperiri ale oamenilor de ştiinţă, vom rămâne cu câteva reguli pe care să ne bazăm pentru a alege ce să punem în farfurie pentru a scăpa de boli legate de nutriţie (diabet, obezitate, probleme cu inima, cedarea ficatului, dinţi cariaţi etc.).

Mâncarea de-a gata ne dă gata!

Când cineva încearcă să încropească o soluţie mai rapidă pentru ceva ce ar presupune un oarecare efort se spune că „Leneşul mai mult aleargă!” fiindcă încropeala va eşua, iar efortul de a găsi o soluţie eficace va trebui oricum făcut. Ei bine, expresia asta nu se mai poate aplica în cazul celor care aleg tot timpul să se hrănească cu mâncare semi-preparată sau preparată repede (junk food şi fast-food). Un studiu a stabilit o legătură între obezitate, lene şi consumul de astfel de alimente „rapide”. Concluzia trasă de cercetători este că nu lenea îi îngraşă pe oameni, ci tendinţa de a consuma mâncare de calitate slabă îi face pe oameni mai graşi, inactivi şi fără vlagă. Aşadar, în epoca modernă leneşul hrănit cu „mâncare de-a gata” nu prea mai poate alerga, căci e obez şi epuizat.

Studiul care arată că obezitatea duce la lene a fost făcut de cercetători de la UCLA (Universitatea California - Los Angeles, SUA) şi publicat în revista „Physiology and Behaviour (n.r Fiziologie şi Comportament)”. Aaron Blaisdell, cel care a condus studiul făcut pe şoareci de laborator (care au sisteme fiziologice foarte similare cu cele ale omului), a spus: „Oamenii supraponderali sunt adesea stigmatizaţi drept leneşi şi fără disciplină. Rezultatele studiului nostru arată că ideea sugerată în mod obişnuit în media, că oamenii se îngraşă fiindcă sunt leneşi, e greşită. Datele noastre sugerează că o dietă care induce obezitate e o cauză şi nu un efect al lenei”. Acelaşi cercetător, citat de MedicalNewsToday.com, adaugă: „Trăim într-un mediu în care vieţile noastre sunt sedentare, dieta e de proastă calitate şi cu hrană super-procesată, care diferă foarte mult de mâncarea pentru care ne-am adaptat de-a lungul evoluţiei umane. Această diferenţă a hranei duce la multele boli cronice pe care le vedem acum, printre care obezitatea şi diabetul.” Aşadar, mâncarea procesată, care are şi zahăr adăugat, duce la oboseală cronică, percepută de societate ca lene.  (Sursa: http://newsroom.ucla.edu/releases/does-a-junk-food-diet-make-you-lazy-ucla-psychology-study-offers-answer)

Zahărul în exces ne epuizează

Acest studiu al UCLA a fost făcut pe două grupe de şoareci, ce au fost hrănite timp de 6 luni cu două tipuri diferite de hrană. O grupă de şoareci, care şi-a păstrat greutatea şi viteza de reacţie, a primit porumb şi peşte. Ceilalţi şoarcei, care au devenit obezi şi inactivi, au primit mâncare procesată, cu zahăr adăugat. La finalul celor 6 luni, dietele au fost schimbate între cele două grupuri, pentru o perioadă de 9 zile. Şoarecii care deveniseră obezi nu au pierdut în greutate după ce li s-a dat porumb şi peşte şi nici nu au început să reacţioneze mai rapid la stimuli. Însă nici grupul de şoareci hrăniţi cu mâncare sănătoasă timp de 6 luni nu s-a îngrăşat şi nici nu şi-a pierdut din energie după doar 9 zile de mâncat hrană procesată, cu zahăr adăugat. Observând aceste lucruri, cercetătorii au concluzionat că numai dieta îndelungată cu hrană de proastă calitate, procesată şi cu zahăr în exces poate provoca daune organismului.

Recomandare: dietă echilibrată, fără exces de alimente cu gust dulce, fie ele naturale sau procesate. În mod natural, în fructe şi legume, zaharul se găseşte sub formă de fructoză şi glucoză, ambele fiind nişte zaharuri simple, dar pe care organismul le procesează diferit. Această diferenţă de metabolizare a fructozei şi glucozei a fost relevată de un alt studiu, făcut de Şcoala de Medicină Yale. (Sursa: http://news.yale.edu/2013/01/04/study-suggests-effect-fructose-brain-may-promote-overeating). Diferenţa dintre cele două zaharuri simple este că glucoza îi spune creierului că e hrănit destul, în timp ce fructoza nu reuşeşte să oprească impulsul de a mânca, astfel că se ajunge la „îndopatul  în neştire”. Fructoza se găseşte în miere, fructe din pomi, fructe sub formă de boabe şi în cele mai multe legume rădăcinoase. Pentru uz comercial, fructoza e obţinută din trestie de zahăr, sfeclă de zahăr şi porumb. În ultimii ani, fructoză procesată a fost adăugată (sub formă de sirop de porumb) în multe alimente, ceea ce ar putea explica – parţial – aşa-numita epidemie de obezitate.

Fructele confiate nu sunt soluţia

Speriaţi de informaţiile despre toxicitatea zahărului, mulţi părinţi încearcă să înlocuiască bomboanele, ciocolăţile şi caramelele tradiţionale cu fructe confiate (uscate) - curmale, smochine, stafide, banane, ananas, papaya, prune şi aşa mai departe. Toate aceste fructe confiate conţin fructoză, care, cum spuneam mai sus, e un zahar simplu despre care s-a aflat că nu inhibă pofta de mâncare, aşadar mitul conform căruia dacă un copil mânâncă dulciuri nu va mai mânca apoi prânzul sau cina a fost spulberat. Varianta de îndulcire sănătoasă cu fructe aduce şi ea un exces de zahăr în dietă. Acelaşi lucru e valabil şi în cazul înlocuirii băuturilor carbogazoase care au zahăr adăugat cu sucuri şi nectaruri naturale – acestea vor avea şi ele zaharuri din plin. În plus, medici stomatologi au ajuns la concluzia că oferirea multor gustări pe zi copiiilor între cele trei mese principale este de evitat căci dinţii celor mici vor fi mereu scăldaţi în acid, smalţul va fi corodat şi vor apărea cariile.

Zahărul este prezent şi unde nu te aştepţi!

Pentru că trăim într-o lume în care destui oameni sunt conduşi de ambiţia de a face bani, fără a se gândi la consecinţe, există suficient de multe produse alimentare care nu sunt de la prima vedere sincere cu noi. Producătorii vor să vândă cât mai mult şi sunt destui care încearcă să ne păcălească papilele gustative. Aşa că, fără să devenim paranoici, avem obligaţia faţă de noi înşine să citim cu atenţie etichetele.

În timp ce investiga în 2009 un val de îmbolnăviri provocate de contaminarea unor alimente, jurnalistul Michael Moss de la The New York Times a constatat că mâncarea de zi cu zi conţine cantităţi exagerate de sare, zahăr şi grăsimi, adăugate de companiile producătoare în mod intenţionat, pentru a-i atrage pe clienţi şi a le dezvolta o dependenţă. La fel ca vânzătorii de droguri de la începutul anilor 1980, producătorii de alimente care vor să facă bani ţintesc spre tineri pentru că dacă un copil sau adolescent se ataşează de o marcă acesta va avea tendinţa să rămână toată viaţa fidel respectivelor produse. Ca urmare, magazine cu tot felul de produse alimentare de marcă sunt deschise pe lângă mai toate şcolile.

„Pragul de extaz” şi limbajul apetisant al reclamelor: Jurnalistul Michael Moss, premiat cu Pulitzer pentru investigaţia sa, a descoperit că producătorii corporatişti de alimente au căutat îndelung reţetele pentru preparate convenabile, ieftine şi gustoase, iar, de când au descoperit cum să ducă papilele gustative la „pragul de extaz” prin adăugarea unor doze precise de zahăr, sare şi grăsimi, vânzările acestor alimente au atins cote fabuloase. Şi nu e vorba numai de mâncarea fast-food, ci de toate preparatele de pe piaţă. De exemplu, dacă vă apucaţi să citiţi etichete, veţi găsi adăugat zahăr şi în muştar şi în zacuscă şi în covrigeii săraţi şi în hreanul cu smântână.

În plus, limbajul folosit pentru reclame are şi el rolul de a creşte şi pofta pentru produse şi încrederea în ele. Sarea e „un plus de aromă – flavor burts”, iar conţinutul de grăsimi e descris prin „ţi se topeşte în gură – mouth feel”. Companiile au inventat şi termeni pentru crănţănelele create special să se dizolve în gură – ele au „densitate calorică pieritoare”. Ştiţi impresia aia de „o nimica toată” sau „gură goală” de când mâncaţi o vată pe băţ? Ei bine, tocmai despre asta e vorba. Un băţ cu vată de zahăr e făcut din vreo 2 linguri cu zahăr aruncate într-o centrifugă! Fiindcă vata se topeşte în gură, impresia creierului e că nu mănâncă nimic, păcălindu-se că şi caloriile dispar odată cu volumul îmbucăturii. 

Suntem duşi cu zăhărelul pentru profit

„Aceste companii nu sunt malefice. Nu e o problemă cu un singur produs sau cu o singură companie, ci problema e zelul lor colectiv de a vinde cât mai mult posibil”, a observat jurnalistul american Michael Moss, care are şi o carte publicată despre acest fenomen: “Salt Sugar Fat: How the Food Giants Hooked Us – Sare Zahăr Grăsime: Cum ne-au înhăţat giganţii alimentari”.  (Sursa: http://news.yale.edu/2013/05/28/journalist-describes-how-food-companies-hook-consumers)

E discutabilă, însă, inocenţa marilor companii producătoare de alimente. În fuga lor după profit, fac alegerea de a ignora consecinţele. E neliniştitor să afli că unele iaurturi pot avea la fel de mult zahăr adăugat cât se găseşte în bomboane. Pentru oricine a mâncat vreodată un iaurt de casă, e limpede că nu e nevoie să adaugi nimic în el pentru a-l prepara; e suficient să laşi laptele să „se prindă”. E şi mai neliniştitor să afli că McDonalds a făcut parteneriat cu UNICEF în iulie 2012, când compania producătoare de fast-food a dat 5 milioane de dolari pe care UNICEF să îi cheltuie pentru a combate tetanosul care îmbolnăvea mame şi copii în 57 de ţări. Bineînţeles, asta a însemnat că McDonalds şi-a spălat faţa asociindu-se cu o organizaţie respectabilă şi de încredere.

Părinţii nu îi pot feri pe copii de reclamele pentru alimentele nesănătoase

În SUA sunt manuale sau cărticele de activităţi pentru preşcolari cu logo-uri de la biscuiţii Oreo, bombonele M&M sau cereale Froot Loops. Observaţia a fost făcută de Anna Lappe, o mămică americană, fondatoare a platformei Food MythBusters, într-un discurs la TEDxManhattan din 2013 (Sursa: http://foodmyths.org/food-mythbusters-at-tedx-manhattan-2013/ ). Marile companii proucătoare de alimente din categoria fast/junk-food au promis că nu vor mai „vâna” cu reclamele lor copiii (care încă nu au discernământ să poată decide ce e bine să mănânce). Adevărul e că această promisiune a fost o minciună, căci aceste companii doar şi-au mutat locul unde îşi fac reclamă. Aţi observat şi la noi în ţară astfel de reclame la produse cu care nu aţi vrea să vă hrăniţi copiii apărute pe caiete speciale, manuale şcolare, cărţi pentru copii sau în alte locuri unde nu ar avea ce căuta? Aţi fost vreodată manipulaţi de cei mici să cumpăraţi produse alimentare la care ei au văzut reclame?

Zahărul poate îmbolnăvi ficatul la fel cum o face alcoolul

Alcoolul pur (vodka, ţuica) nu e altceva decât zahăr (fructoză) distilat(ă). Laura Schmidt, sociolog medical care studiază de peste 20 de ani starea de sănătate a diferitelor societăţi, autoare a volumului colectiv „The toxic truth about sugar / Adevărul toxic despre zahăr”, spunea într-un articol publicat pe CNN.com în februarie 2012: „Endocrinologul pediatric Rob Lustig a venit la mine în birou acum trei ani să-mi ceară ajutorul. Rob mi-a spus că a găsit multe legături între metabolizarea fructozei (zahăr) şi a etanolului (alcool) în timp ce făcea cercetări despre funcţiile metabolice, degradarea ficatului şi epidemia de obezitate. Rob conduce o clinică de obezitate pentru copii unde încearcă să găsească moduri de a-i ajuta pe copiii cu obezitate morbidă, cărora le e foame tot timpul. Unul dintre cele mai triste efecte ale consumului exagerat de zahăr e sufocarea hormonilor naturali care transmit semnalul de saţietate către corpurile copiiilor. Fără aceşti hormoni, ei se vor simţi înfometaţi chiar dacă se îndoapă. Rob mi-a mai spus şi că prea mult zahăr în dietele acestor copii a cauzat grave afecţiuni ale ficatului şi că, în cazurile unor copii, a fost nevoie chiar de transplant de ficat”. (Sursa: http://edition.cnn.com/2012/02/01/health/opinion-regulate-sugar-alcohol/)

Pe scurt:

- Citiţi lista de ingrediente pentru alimentele cumpărate şi evitaţi-le pe cele care conţin zahăr adăugat.

- Preparaţi cât mai mult din hrană din ingrediente (fructe şi legume) proaspete, nu procesate.

- Când nu aveţi inspiraţie pentru gătit, introduceţi într-un motor de căutare online ingredientele pe care le aveţi la îndemână (exemplu: vinete, ardei, usturoi) şi sigur veţi găsi o mulţime de reţete savuroase şi uşor de preparat, publicate pe numeroasele bloguri culinare româneşti. (Dacă tot a ajuns în juriu la MasterChef, îl puteţi urmări pe clujeanul Adrian Hădean, care împarte pe blogul său tot soiul de „Reţete fără secrete” - http://www.adihadean.ro/).

Mai cititi si urmatoarele:

  Comunitate, grup de suport

Clinica Virtuala DC
Consultanta medicala online.


autor: Raluca Bugnar, jurnalist - Toate drepturile rezervate desprecopii.com (c) 2014

Evalueaza acest articol
 Voteaza acest articol (misca mouse-ul peste stelute)
forumuri specializate Forumuri specializate
  • In unul sau n doi, mergem ai departe
    In unul sau in doi... mergem mai departe!

    Probleme cu casnicia, suport, incurajari, pareri ... nu ezitati si usurati-va gandurile aici!

  • La Bucatarie
    La Bucatarie

    Vreau o reteta noua ! Am uitat cum se fac clatitele ! Bucatarii si bucataresele au cuvantul!

  • Ajutor umanitar

    Esenta comunitatii noastre este oferirea ajutorului celor care trec prin momente grele. Nu uita ca si tu poti face un bine.

  • Forumul General

    Sufrageria Comunitatii DC. Aici ne intalnim, ne prezentam si sporavaim despre orice.Vii?

  • Clinica Virtuala DC

    Consultanta medicala online.


Comentarii la articol

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga tu un comentariu si poti castiga un tricou Desprecopii.com

Trimite comentariul tau | Citeste toate comentariile

(!) Adresa de e-mail NU se publica! Completarea adresei corecte este utila daca doresti sa primesti un raspuns la ceea ce trimiti.

Inchide

Trimite unui prieten

Completeaza datele si mesajul tau. Linkul articolului se adauga automat la mesaj

(!) Datele furnizate NU se salveaza in baza noastra de date.