Cum s-a nascut galusca mea iubita

Cum s-a nascut galusca mea iubita

Cum s-a nascut galusca mea iubita

  • Miercuri, 12 noiembrie 2008: Darius a tusit toata noaptea, nu a putut dormi mai deloc, mititelul. Ne hotaram sa nu-l ducem la gradinita, sa-l mai lasam sa doarma. Stau si eu in pat langa el pana se trezeste. Nu ma simt prea bine, mi se intareste burtica din cand in cand, dar nu ma doare. In ultimele zile am incercat sa stau cat mai cuminte, am pierdut dopul gelatinos si ma tem sa nu se declanseze nasterea, pe 18 nov am programare la cezariana.
Material original publicat pe forumul Desprecopii.com in sectiunea Nasterea unei Stele. Va asteptam si pe dumneavoastra sa publicati povestea unica a nasterii puiutului dvs.

Miercuri, 12 noiembrie 2008: Darius a tusit toata noaptea, nu a putut dormi mai deloc, mititelul. Ne hotaram sa nu-l ducem la gradinita, sa-l mai lasam sa doarma. Stau si eu in pat langa el pana se trezeste. Nu ma simt prea bine, mi se intareste burtica din cand in cand, dar nu ma doare. In ultimele zile am incercat sa stau cat mai cuminte, am pierdut dopul gelatinos si ma tem sa nu se declanseze nasterea, pe 18 nov am programare la cezariana.

Mancam, ne jucam, el mai tuseste din cand in cand. Dupa-amiaza ar trebui sa mergem in Cora la cumparaturi, dar ma gandesc sa-l trimit pe Lau singur, sa nu mai scot baiatul din casa daca-i racit, fac o lista detaliata de cumparaturi, sa stie ce sa cumpere.
Pe la 11 parca se indesesc contractiile (or fi contractii?habar n-am) si ma gandesc sa vad la ce interval sunt. Nu pot trage o concluzie, intervalul variaza de la 3 min la 20 si nici nu prea ma doare, e clar, nu nasc. Iau no-spa si astept.

Pe la ora 1, incep sa cred ca ceva nu-i ok, il sun pe dr. Zice sa mai iau o no-spa si sa-l sun dupa 30-40 min. Nu-mi trece, il sun pe la 2 si zice sa ma duc la camera de garda sa ma vada medicul de-acolo si sa-l sune sa-i spuna in ce stare sunt. Bun, m-as duce, da' Lau e la serv si Darius doarme.

Il sun pe Lau sa vina acasa. Intre timp imi amintesc numai ce n-am facut in casa, asa ca ma reped sa spal aragazul, frigiderul (nici macar nu-i murdar), apoi matur, spal pe jos si sterg praful.

Vine Lau si ne hotaram sa mai asteptam o jumatate de ora si sa trezim apoi baiatul, macar sa fie odihnit, nu avem cu cine sa-l lasam, asa ca sa-si faca somnul, cine stie ce ne asteapta.Imi fac dus si ma epilez. Il trezim f greu, protesteaza ca nu vrea la spital, il luam cu vorba buna, ne enervam apoi, in fine, reusim sa-l imbrcam, pe la ora 16 plecam spre spital.

Ajungem, trebuie sa-mi fac foaie, stai ca nu-i niciun dr la urgenta, stau, in final apare un ciudat, imi spune asist ca ala-i dr. Ma mai lasa putin sa astept, apoi ma cheama. Ma intreaba ce vreau, apoi ma invita dupa perdea. Urmeaza cel mai dureros consult din viata mea, am senzatia ca ma rupe in doua. Ma intreaba cum e asezat copilul. Ii spun ca-i cu capul in jos, mirandu-ma in sinea mea ca el, ca dr, ma intreaba asa ceva. Apoi ia palnia si incepe sa-mi asculte burtica.

Timp de 3-4 minute tot cauta peste tot, asculta, se ridica si ma intreaba cand am simtit ultima data copilul miscand. Acum cateva minute. Sigur? Da! Ma sperii rau, Doamne cum am dat peste nebunu'asta? Imi spune "ridicati-va!" Il intreb cum e si-mi raspunde rece ca o sa-i spuna dr meu. Ii dau telefonul meu sa vorbeasca si in sfarsit aflu: col sters, contractii, capul copilului nu a coborat. Dr meu ii spune sa-mi faca o injectie combinata cu mai multe substante si, daca dupa 30 min nu-mi trece, sa ma interneze, daca nu, sa ma trimita acasa.

Fac injectia, apoi ma trimit la ecograf, unde aflu ca bb e bine, inima bate f normal, orificiul intern e inchis. In cele 30 min am 4 contractii (acum sunt sigura ca-s contractii), deci se decide internarea. Ma schimb in camasa de noapte si-mi dau seama ca am uitat acasa capotul, of, si de cate ori am verificat bagajul... Plecam spre lifturi cu bagaj, catel, purcel, inclusiv Darius, care se plictisise deja si vroia acasa. Ma gandesc ce sexi sunt in camasa de noapte, geaca si papuci...

S-a mai nascut o stea!
Mamicile DC povestesc povestea nasterii puiului lor:

Nasterea: modalitati si calmarea durerii

 Forum specializat, comunitate si suport

Nasterea unei stele!
Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate.

Asteptand liftul se intampla ceva ce am sperat mereu sa nu se-ntample sau macar nu in public: mi se rup membranele, acolo, pe holul mare de la Municipal. Imi vine sa intru in pamant de rusine si incep sa plang. Darius nu stia ce se intampla si incepe si el sa planga, imi dau seama ca trebuie sa ma stapanesc, dar e f greu ca lichidul ala nu se mai termina, ii spun lui Lau sa-mi dea prosopul din plasa, asist nu-l lasa...

Ajungem la etaj, gaseste Lau o alta asistenta care ma duce intr-un salon. Incep sa se succeada evenimentele: mi se recolteaza analize pt secretie, apoi analize de sange, mi se monteaza centura pt monitorizarea bebelusei, totul e bine, slava Domnului! Sotul il suna pe dr sa-i spuna de ruperea membranelor si dr promite ca ajunge pe la ora 20, dupa ce termina programul la cabinet.
Stau in salon, contractiile sunt suportabile. Din cand il cand il aud pe Darius plangand si ma mai duc pe hol la ei, e un hol urat si e cam curent, el e racit...si speriat, ca nu stie ce-i fac lu' mami. Ma intorc in salon, sunt chiar langa sala de nasteri si tipa niste mamici acolo...saracele. Suna telefonul, e Lau care imi spune sa vin repede la ei, ca plange ala mic, s-a speriat de tipete, credea ca eu faca asa urat. Ma duc si-l linsistesc, ne mai jucam putin, reusesc sa-l fac sa rada.

Pe la 20,20 apare si dr cu o veste proasta: trebuie sa mai asteptam 45 min, sala e ocupata.  Intre timp, ma consulta pe masa, dilatatie 2-3 cm. Contractiile devin din ce in ce mai dese si mai dureroase, timpul trece greu. Nu ma mai duc la baiat, deja ma doare rau si ma cam stramb cand incepe durerea. Nu tip, nu ma vait, strang din dinti si ma stramb rau.
Cand aproape trecusera cele 45 min, apare dr si-mi spune dezolat ca a venit o gravida piloasa si ca e posibil s-o bage inaintea mea in operatie. Intreb pierita "e in travaliu?", "nu:(" .Dr isi cere scuze si-mi spune ca nu depinde de el, nu-i spun decat sa nu plece departe ca peste inca o ora s-ar putea sa nu mai fie nevoie de cezariana.

Incepe sa-mi fie frica, nu de dureri, dar imi vin in minte toate cuvintele spuse de 4 dr diferiti referitoare la cum am eu oasele in interior...prima data am facut cezariana pt ca exista un risc ff mare sa ramana blocat copilul si sa fie nevoie de forceps. Incerc sa gandesc rational, sa-mi spun ca va fi bine, dar nu prea resuesc, fiecare noua contractie ma deznadajduieste si mai tare. Ma uit la ceas si vad ca sunt cam la 2 min si dureaza tot mai mult, nu mai spun de durere.

Dupa 15 min, revine dr cu vestea cea mare: a convins-o pe piloasa sa astepte, ca are el o urgenta. E nervos, semn ca lupta a fost dura. Imi spune ca in scurt timp o sa vina cineva sa ma ia la sala, sa pregatesc banii pt anestezist. Il sun pe sot si-i spun, abia mai pot vorbi. In sfarsit vine asistenta si merg la sala. Acolo era dr meu impreuna cu, surpriza!, calaul de la camera de garda, pe care dr mi-l prezinta ca fiind mana a doua. Mai stau si acolo ceva timp, nu se terminase dezinfectarea. Asistenta ma intreaba daca recoltam celule stem. Ii spun ca da, ma intreaba unde-i kitul. Ma uit tamp la ea si-i spun ca-n salon. Dr ma priveste uimit si ma intreaba cum vreau sa recoltam fara kit...apoi i se face mila si zice "nu-i nimic, se duce doamna asistenta si-l ia" Multumesc cerului ca s-a gandit femeia, dupa mine...

Apare si anestezista, f tanara si draguta. Eu cu banii cocolos in mana, ca n-aveam buzunar, ma reped sa-i dau (vorba vine ma reped). Acum alta problema: pt anestezie e nevoie sa stau 2-3 minute nemiscata si eu am contractii la un minut deja. Pana la urma reusesc sa ma stapanesc, asistenta ma tine si ea cum poate si reuseste sa-mi faca anestezia. Deodata totul e roz...simt ca-mi fac ceva pe burta, dar nu ma doare. Am perfuzie, masca de oxigen, tot tacamul. Asistenta imi spune ca acum o sa ma doara putin, simt ca-mi apasa cineva cu putere pe burta, dar nu ma doare. Ii spun asistentei ca nu ma doare si ea rade "ei, nimic nu se compara cu contractia, nu?". Asa e, are dreptate.Asistenta ma intreaba ce am acasa. Baiat. Dr. spune "ei, asta-i fetita, da'e defecta, e crapata intre picioare".

Incerc sa rad, dar nu prea-mi arde. Dupa un timp care mi se pare f lung, aud un tipat slab, urmat de unul puternic. Imi dau seama ca e galusca mea draga si-mi vine sa plang...ma abtin si intreb cu voce tremuranda cum e, sa mi-o arate. E 22,25. Nu vad ce-i fac, am ditamai cearsaful in fata. Dupa alte cateva minute care mi se par ore, o aduce o asistenta...o vad cam de la un metru distanta...e frumoasa dar mi se pare micaaaaaaaaaa...ma gandesc in sinea mea "Doamne cred ca n-are mai mult de 1500g...si la ultima ecografie mi-au spus ca are 2900, ce incompetenti".

Dr incepe sa ma coase, cred, si mi se invalmaseste totul in cap, imi dau seama ca mi-au pus ceva in perfuzie. nu vreau sa dorm, asa ca spun poezii in gand. Incerc sa aud ce vorbesc medicii, dar merge un radio si ma bruiaza. Le aud f bine insa pe cele doua asistente care barfesc o colega. La un moment dat, dr meu ii multumeste calaului pt ajutor, ii spune ca de-aici se descurca singur, dar il roaga sa mearga la copii sa vada ce face fetita. In scurt timp revine si anunta vesel ca e bine si are 3200g...ii multumesc mult si-n gand il iert de toate pacatele.

Se termina operatia, ma duc la terapie intensiva. Ma simt f bine, sunt perfect lucida, apar imediat tati si Darius. E f fericit, mititelul, imi spune ca si-a vazut surioara si ca e f frumoasa. E obosit, dar ii rad ochisorii. Pleaca amandoi la gara sa-i ia pe bunici. Ii sunase Lau sa vina cat mai repede, au laut bilete la un tren care trebuia sa plece din Craiova la ora 19 si a avut 100 minute intarziere, ca sa fie totul perfect. Au ajuns la 12 noaptea, i-a dus Lau acasa sa culce baiatul. Of, puiul mamei, prin ce-ai trecut azi!

Lau se reintoarce la spital, vorbim pe indelete, imi spune ca s-a "achitat" de obilgatii, sa stau linistita. Il trimit acasa, sa se odihneasca si el. Nu mi-e somn, asa ca scriu un mesaj pe care vreau sa-l trimit dimineata tuturor prietenilor si cunostintelor.
Pe la 2 apare asistenta de la copii cu galusca mea in brate. "Doamna, v-am adus-o ca ii e foame, nu ne mai intelegem cu ea". Puiul mamei scump!  Ma intorc cu greu pe o parte, o aseaza asistenta la san si ea incepe sa pape repede si bine. Adoarme repede si eu stau si ma uit la ea. Imaginea ei se suprapune cu a baiatului, imi vine sa plang cand imi dau seama ce norocoasa sunt cu asa pereche. Dumnezeu m-a ascultat si m-a binecuvantat cu doi copii sanatosi si frumosi!

Ma rog sa fie sanatosi toti copiii si noi alaturi de ei, sa-i putem creste frumos!


Bertha si frumoasa ei familie.

autor: Bertha, membra a comunitatii Desprecopii.com 

Desprecopii.com  - urmariti reactiile la acest topic >>
Toate drepturile rezervate - (c) desprecopii.com 2009

 Forumuri recomandate

Nasterea unei stele!
Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate.

Clubul scutecelor (0-4 ani)
Generatia in blugi de maine - deocamdata in scutece. De la 0 la 4 ani.

Despre nastere si sanatatea familiei mai cititi:

Pregatirea pentru nastere

Alimentatia sanatoasa a familiei

Recuperarea mamei dupa nastere

Sanatatea femeii

Subiecte tratate:
Tema: Diverse

Comunitatea Desprecopii

Toate Forumurile

Peste 200.000 de membri inregistrati!

Hai chiar acum in cea mai mare si mai activa comunitate de parinti si discuta despre: Cum s-a nascut galusca mea iubita.

intrebari

Intrebari si raspunsuri

Ai o intrebare pe teme legate de acest articol sau o intrebare in general? Intreaba specialistii Desprecopii.com si alte mamici dornice sa te ajute!

Forumuri Recomandate

Nasterea unei stele

Nasterea unei stele

Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate.
Discutii generale

Discutii generale

LOUNGE DC. Discutii, pareri si impresii. Aici ne adunam pentru a ne cunoaste.
Prematurii: Esentele tari

Prematurii: Esentele tari

Esentele tari se tin in sticlute mici. Aici isi fac stagiul prematurii DC. Putin grabiti si foarte curiosi.
Bebelusul - primele 365 zile din viata unei comori

Bebelusul - primele 365 zile din viata unei comori

Primele 365 zile si nopti. Casa nou nascutilor DC. Alaptare, colici, ingrijire, baite, nopti nedormite si multa dragoste.

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ultimile 4 comentarii

  1. sorana
    soranatrimis la 3/2/2012

    da..si eu citit si recitit...emotionant pana la lacrimi....intr-adevar frumuseti rare!

    Raspunde la acest comentariu
  2. sara sara
    sara saratrimis la 6/9/2009

    ma emotionat foarte mult povestea ta chiar mi au dat lacrimiile e ceva frumos ți numai o mama poate simnti emotiile acestea sunt insarcinata in 7 luni tot cu o galuțca mica care abia astept sa se nasca.va doresc sanatate multa intregii familii ți un pupic dulce pentru galuțca:)

    Raspunde la acest comentariu
  3. 27ralu
    27ralutrimis la 15/7/2009

    ai o poveste superba. am citit-o pe nerasuflate, si parca va vedeam pe toti, in timp ce citeam.va doresc multa sanatate si fericire si sa fiti multuniti de familia pe care o aveti.

    Raspunde la acest comentariu
  4. Nally
    Nallytrimis la 7/5/2009

    Am citit si recitit povestea voastra! Am lacrimi in ochi de fiecare data! Sunteti o familie tare frumoasa cu doi copii ca doua raze rupte din soare! Va doresc din suflet sa fiti fericiti pana la adanci batraneti iar copiii sa va fie sanatosi, cuminti si fericiti in viata! Va imbratisez cu drag pe toti!

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim) dar completarea corecta este necesara, mai ales in cazul in care astepti raspuns. | Toate campurile trebuie completate!

Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII