Realitatea romaneasca: Copiii din incubator

Surfactantul, substanta care sporeste sansele de supravietuire, costa 10 milioane de lei

Fara bani si ajutor din partea Ministerului Sanatatii, Maternitatea Polizu a pus pe picioare Sectia de neonatologie, unde copiii nascuti prematur, cu o greutate la nastere intre 800 de grame si un kilogram, sint salvati de la moarte. Din zece astfel de cazuri, doctorii de la Polizu salveaza sapte. Pentru ca sansele de reusita sa fie mai mari, medicii au nevoie de surfactant, un medicament care costa 10 milioane de lei. Anul acesta, pentru prima data s-au adus in Romania 15 doze de surfactant. Din pacate, lipsa banilor face imposibila utilizarea medicamentului.

10 milioane de lei pentru viata unui copil

Condusa de doctorul Silvia Stoicescu, Sectia de neonatologie de la Polizu este principalul consultant al Ministerului Sanatatii atunci cind se pune problema nou-nascutilor. Sectia acorda asistenta medicala pentru sectoarele 1 si 5, pentru judetele Giurgiu, Ialomita si Constanta, judete care conduc in tristul clasament de risc la nastere. Unitatea de terapie neonatala unicat, cu un colectiv de medici pregatiti profesional in clinicile din strainatate, este ultima speranta a parintilor aflati intr-o asemenea situatie. Nascuti inainte de termen, pina la sapte luni, cu insuficienta pulmonara din cauza nedezvoltarii organelor, nou-nascutii trebuie ajutati cu aparatele pentru respiratie artificiala sa-si ia oxigenul din aer. Cele cinci aparate pentru respiratie artificiala existente la Maternitatea Polizu au fost achizitionate cu sprijinul Bancii Mondiale. Din zece copii cu insuficienta pulmonara la nastere, doar sase-sapte supravietuiesc. Posibilitati de a salva de la moarte mai multi nou-nascuti exista. Dar, sectia condusa de doctorul Silvia Stoicescu are nevoie de bani pentru a putea cumpara surfactant, o substanta care in mod normal exista in plamini si cu ajutorul careia copilul este capabil sa-si ia din aer cantitatea de oxigen de care are nevoie. Stimularea secretiei propriului surfactant sau inlocuirea lui prin administrarea a 1-2 doze de catre medici poate salva viata copilului. Terapia cu surfactant completeaza ventilatia mecanica (respiratia artificiala), crescind sansele copilului de supravietuire.
O doza de surfactant costa 10 milioane de lei, in Romania au fost aduse pentru prima data anul acesta 15 doze care se afla la Sectia de neonatologie de la Polizu. Insa costul lor ridicat le face imposibila utilizarea. Singurul copil caruia i-a fost administrata o doza de surfactant este din Bacau. Sansa micutului, adus cu elicopterul pina la Bucuresti, a fost ca s-a nascut intr-o familie instarita. Se cauta sponsori pentru a se putea cumpara dozele de surfactant atit de necesare supravietuirii copiilor cu insuficienta pulmonara. Contul 641360216 este deschis la BCR, Filiala Sectorului 2.

Saracia, tutunul si alcoolul - cauzele nasterilor premature

Copiii nascuti prematur nu sint neaparat bolnavi. Scosi din mediul intrauterin prea devreme, unii dintre ei nu sint capabili sa se adapteze noilor conditii de viata. Care sint cauzele nasterilor premature? Saracia, generalizata dupa 1990, a facut ca multe cupluri tinere sa fie in cautarea unui serviciu. Chiar si gravide, mamele prefera sa lucreze pentru a nu-si pierde locul de munca. Efortul fizic si stresul cotidian sint principalele cauze ale nasterilor premature. Tutunul, peste 20 de tigari pe zi in perioada sarcinii, si consumul de alcool, mai ales in zona Moldovei, provoaca malformatii nou-nascutilor. Virsta mamelor, foarte tinere (sub 16 ani) sau foarte virstnice, peste 40 de ani, multe dintre ele devenite peste noapte "patroane", isi pune amprenta asupra sanatatii copilului.

"Tratam acum un copil de 980 de grame, cu hepatita sifilitica"

"Este pacat ca un cuplu tinar si sanatos sa dea nastere unui copil cu probleme", spune doctorul Silvia Stoicescu, a carei meserie este sa salveze vieti omenesti. "M-am gindit de multe ori daca noi sintem Dumnezeu. Sint fericita cind bucatica aia de om, pe care o intepi si-o chinui in fel si chip numai in speranta ca va trai, razbeste in fata mortii. Tin minte ca a fost adusa la noi o fetita din Baia Mare. Eram ultima ei speranta. Nascuta prin cezariana la 34 de saptamini, nimeni nu-i dadea nici o sansa.
Am salvat-o, iar parintii i-au pus numele meu: Silvia Maria. De fiecare Sfinta Maria primesc de la ea scrisori si fotografii. De un an si jumatate imi trimite vederi de la Milano cu aceeasi regularitate. Nu m-a uitat. Ma opreste lumea pe strada sa-mi povesteasca ce mari si frumosi sint copiii pe care i-am salvat. Am o meserie frumoasa si totusi urita, daca ma gindesc ca doar pe jumatate din copiii veniti la Polizu ii putem salva. Cind un copil vine pe lume, intre el si mama se stabileste o legatura puternica. La copiii nascuti prematur, daca mama este o fiinta optimista, daca are incredere ca micutul va supravietui, aceasta stare se transmite copilului, alinindu-i durerea. Daca mama este disperata si nu mai crede in sansele copilului, copilul simte. Nu ma intrebati ce simt cind moare un copil, ca imi vine sa urlu. M-a impresionat un tata care, avind unele probleme genetice, s-a hotarit, fara sa-i spuna sotiei ca are probleme, sa aiba un copil. A stat pe la geamuri, innebunit sa-si vada copilul. Imediat ce si-a luat pustoaica in brate, a dezbracat-o si, vazind ca este sanatoasa nu stia ce sa mai faca de fericire. Tratam acum un copil de 980 de grame cu hepatita sifilitica si cu plaminul imatur. Speram ca in zece saptamini sa-l vindecam. Mai avem in salon doi gemeni adusi de la Bolintinul din Vale, fiecare avind pina la un kilogram la nastere, si chiar daca starea lor a fost si mai este grava ii vom salva. Marea noastra problema este lipsa banilor. Doza de surfactant, medicamentul care ne este atit de necesar, costa din pacate peste 1000 de dolari", se destainuie doctorul Stoicescu.

"Traieste, este tot ce conteaza acum"

Usa vopsita-n alb se deschide lasind sa se intrevada chipul unei femei tinere. Dupa nopti de suferinta, dupa zile de deznadejde, ochii tinerei femei lacrimeaza. Plinge de bucurie cind isi aude copilul, salvat de la moarte, gingurind. E fetita, asa cum si-au dorit in noptile in care se certau ce nume sa poarte. Are ochii lui. Ce mindru o sa mai fie el, cind, aplecati peste carucior, vecinii o sa dea verdictul: seamana cu tine. E prea obosita sa se mai gindeasca la mindria lui. Acum in viata ei a aparut ea, asta mica. Cind s-a nascut, l-a rugat pe Dumnezeu sa traiasca. Si daca va merge la el, atunci sa ramina ingerasul ei. Un copil era ca o raza de soare pentru caminul lor intunecat de greutati. Acum fetita traieste, si o data cu ea traiesc si sperantele lor de mai bine. "Ne-am dorit-o atit de mult, incit atunci cind am nascut-o, la numai 7 luni, am crezut ca sintem blestemati la singuratate. Nici nu stiu cum sa o imbrac, sa o spal, tot ce stiu despre ea este ca o iubesc. Daca o pierdeam, nu cred ca mai aveam curajul sa mai facem un copil. Ne-am fi chinuit la batrinete, fara ca cineva sa ne intinda o cana cu apa. Am stat pe la geamuri sa vad daca traieste, speriindu-ma ca aparatele astea hidoase imi vor sufoca fetita. Traieste, este tot ce conteaza acum", isi descarca mama sufletul.

(articol preluat din ziarul Evenimentul Zilei - le multumim pentru bunavointa!)