Minciunile pe care le spunem copilului pentru a-l proteja de lumea reala
Minciunile pe care le spunem copilului pentru a-l proteja de lumea reala
Exista situatii cand realitarea este prea dura pentru un copil. Cand anumite detalii il pot coplesi. Din avest motiv, parintii recurg in unele situatii la tot felul de minciunele. Insa care este granita dintre realitate si o lume ireala?
Sa discutam despre minciunile pe care le spunem copilului pentru a-l proteja de lumea reala...
in acest articol veti citi mai multe despre:
Cat de extrem de sincer poti fi cu copilul tau?
Sa cred ce mi-a spus tata sau ce am vazut?
Valideaza ceea ce copiii experimenteaza
Adevarul nu trebuie spus intr-o maniera coplesitoare
Cat de extrem de sincer poti fi cu copilul tau?
Subiectul pe scurt: Sa presupunem ca unul din bunici este foarte bolnav si, pe patul de spital- unde sunteti in vizita, copilul te intreba daca buni va muri ... Cei mai multi parinti ar spune: Buni este bine.
Sa cred ce mi-a spus tata sau ce am vazut?
Este foarte clar ca parintii incearca sa isi protejeze copiii - atunci cand recurg la unele minciuni, in anume situatii.
Totusi, in cazul de mai sus, il pune pe copil in situatia unei alegeri dificile: Sa cred ceea ce tocmai mi-a spus tatal meu SAU ceea ce am vazut ca proprii mei ochi? Daca totusi copilul isi crede tatal, neaga ceea ce tocmai a trait.
Daca totusi copilul crede ce simte si da credit experientei sale, isi va vedea tatal ca fiind nesincer.
Valideaza ceea ce copiii experimenteaza
Psihologii sunt de parere ca in cazul de mai sus, abordarea cea mai buna este sa iei cunostinta si sa validezi sentimentele copilului. Este mai bine sa accepti ceea ce copilul experimenteaza, decat sa il minti pentru a-i proteja de o realitate neplacuta. In acest mod copiii invata sa aiba incredere in perceptia lor asupra realitatii. Fara acest GPS intern, copiii sunt pierduti intr-o lume falsa.
Adevarul nu trebuie spus intr-o maniera coplesitoare
Parintii trebuie sa raspunda intrebarilor despre moarte, boala, sex sau alte alte situatii sensibile in mod sincer, insa nu intr-o maniera ce este coplesitoare. Parintii nu trebuie sa explice “totul”, insa ceea ce explica trebuie sa fie veridic.
Minciunile pe care le spunem copiilor
Chiar si cei mai buni dintre noi le spun uneori minciuni copiilor. Sunt doar niste minciuni nevinovate care nu fac nici un rau, nu-i asa? Acest lucru este valabil pentru minciunile "de dezvoltare" care ajuta copiii sa renunte la obiceiurile rele ("daca nu incetezi sa-ti sugi degetul, in cele din urma va cadea!").
De fapt, uneori, coafarea adevarului este cel mai responsabil lucru care poate fi facut. Iata sfatul de la Desprecopii
Mai multe despre psihologia copilului aici >
Forumuri dedicate psihologiei copilului
Cabinetul PSI: Arta cunoasterii umane. Intrebari si raspunsuri date de profesionisti si cunoscatori.
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII