Intoxicatia cu ciuperci: semne si tratament

Intoxicatia cu ciuperci

Intoxicatia cu ciuperci: semne si tratament

Cu siguranta va plac ciupercile de padure. Si ce multe ciuperci cresc in padurile Romaniei. Ciupercile comestibile de padure contin multe proteine, sunt gustoase si pot fi prepararte intr-o multitudine de feluri.

Dar ... trebuie sa stiti ca exista peste 30 de ciuperci care contin diferite substante toxice si care pot produce intoxicatii de o gravitate mai mare sau mai mica. Iata totul despre intoxicatia cu ciuperci: semne si tratament.

 - veti citi:
Ciupercile care produc intoxicatii sunt de 2 categorii
Mituri despre ciupercile otrăvitoare
Perioada de incubare în intoxicaţiile cu ciuperci
Tratamentul intoxicatiei cu ciuperci
Cauzele intoxicaţiilor cu ciuperci:
Ciuperci comestibile
Ciuperci comestibile versus ciuperci otrăvitoare

Ciupercile care produc intoxicatii sunt de 2 categorii: cu perioada de incubatie scurta si lunga.

Semnele intoxicatiei cu ciuperci cu perioada de incubatie scurta apar dupa 15 minute pana la 3 ore de la consum si se manifesta prin cresterea salivatiei, tegumente umede, lacrimare, pupila mica, dureri abdominale, scaderea fecventei cardiace, hipotensiune arteriala. Ulterior apar tremuraturi, furnicaturi ale pielii, agitatie, stare de confuzie, miscari bruste si dezordonate, convulsii si chiar coma, halucinatii.

Semnele intoxicatiei cu ciuperci cu perioada de incubatie lunga apar dupa 12-24 ore de la consum, si se manifesta prin greturi, varsaturi si diaree in primele 24 ore, dupa care se amelioreaza, fapt care creeaza o stare falsa si extrem de periculoasa de vindecare aparenta.

Mituri despre ciupercile otrăvitoare

Din păcate, multe persoane se bazează pe criterii greşite atunci când aleg ciupercile pe care le consumă şi deseori se otrăvesc.

Iată câteva mituri despre ciuperci pe care e bine sa le stii.

1. Înnegrirea unei ciuperci indică faptul că este toxică? În ciuda opiniei larg răspândite, oxidarea unei ciuperci tăiate nu este semn că ea este otrăvitoare. Oxidarea nu are legătură cu toxina, de aceea există multe ciuperci comestibile care se oxidează.

2. De asemenea, dacă atingem cu un obiect de argint ciuperca şi obiectul se înnegreşte asta nu este dovada că avem de-a face cu o ciupercă toxică. Argintul se înnegreşte din cauza hidrogenului sulfurat, care nu are legătură cu toxinele. Din păcate, acest clasic test pentru toxicitatea ciupercilor iese deseori negativ, deşi ciupercile sunt periculoase.

3. Nici culoarea vie a ciupercii nu este un semn pivind toxicitatea ei. Cea mai otrăvitoare ciupercă are o culoare foarte banală, ştearsă.

4. Nu trebuie să ne bazăm pe faptul că viermii sau insectele nu vor cunsuma ciupercile otrăvitoare. Aceste nevertebrate pot mânca ciuperci care pentru om sunt deosebit de toxice.

5. O altă greşeală gravă pe care o fac multe persoane, bazată pe un mit, este să ţină în oţet ciupercile, pentru ca toxinele să fie astfel eliminate. În realitate, oţetul nu poate neutraliza otrava. La fel, chiar dacă aruncăm apa în care au fiert ciupercile otrăvitoare, asta nu le va face inofensive, pentru că toxinele nu se pot dizolva în apă. Experţii sunt singurii care pot deosebi corect ciupercile otrăvitoare de cele comestibile. De aceea este mai bine să cumpărăm aceste produse din magazine, unde ciupercile au aviz sanitar.

Perioada de incubare în intoxicaţiile cu ciuperci

Deşi termenul de „incubare” este oarecum impropriu pentru toxicologie, el s-a înrădăcinat ca noţiune ce desemnează perioada  asimptomatică, care se scurge de la consumul ciupercii otrăvitoare până la apariţia primelor semne ale intoxicaţiei.

Nu există o regulă strictă, dar se constată că cu cât  debutul intoxicaţiei este mai rapid, cu atât ea este mai puţin periculoasă.  Din acest motiv, principalul criteriu de clasificare a intoxicaţiei cu ciuperci este perioada de incubaţie.

Simptomele provocate de intoxicaţiile cu ciuperci cu  perioadă lungă de incubaţie sunt cu mult mai periculoase decât cele cu debut rapid, deoarece toxinele au timp să facă ravagii în organism încă înainte de apariţia primelor simptome.

Ciupercile care produc intoxicații sunt de 2 categorii: cu perioada de incubație scurtă și lungă.    Semnele intoxicaţiei cu ciuperci cu perioada de incubaţie scurtă apar după 15 minute până la 3 ore de la consum şi se manifestă prin creşterea salivaţiei, tegumente umede, lăcrimare, pupilă mica sau mare, dureri abdominale, scăderea frecvenţei cardiace, hipotensiune arterială. Ulterior apar tremurături, furnicături ale pielii, agitaţie, stare de confuzie, mișcări bruşte şi dezordonate, halucinaţii,  convulsii şi chiar comă.

Semnele intoxicaţiei cu ciuperci cu perioada de incubaţie lungă apar după 12-24 ore de la consum, şi se manifestă prin grețuri, vărsături şi diaree în primele 24 ore, după care se ameliorează, fapt care creează o stare falsă şi extrem de periculoasă de vindecare aparentă.

Ulterior apar fenomene de afectare hepatică gravă: icter, hemoragii, encefalopatie, afectare renală gravă, afectarea gravă a tractului digestiv,  convulsii, adinamie, după 48-72 de ore se instalează coma, care adesea duce la deces.

Ciupercile otrăvitoare, din cele mai vechi timpuri până azi, nu au încetat să facă victime, cu toate cunoştinţele acumulate de-a lungul anilor referitoare la ele.
S-a constat că în ultimii ani ciupercile  şi-au modificat într-o oarecare măsură forma, dar nu şi compoziţia. Astfel o cunoaştere  mai temeinică a caracterelor botanice precum şi o atenţie sporită la recoltare sunt incontestabil.

Ulterior apar fenomene de afectare hepatica grava: icter, hemoragii, encefalopatie, hipoglicemie, afectare renala grava, vedere dubla, convulsii, adinamie, dupa 48-72 de ore se instaleaza coma, care adesea duce la deces.

Tratamentul intoxicatiei cu ciuperci

Tratamentul intoxicatiei cu ciuperci cu perioada de incubatie scurta include provocarea de varsaturi, spalatura gastrica, purgative saline; este preferabila administrarea de carbune activat (30-50g diluat in 150-200ml apa) - acesta are proprietatea de a neutraliza multe substante toxice.

Tratamentul intoxicatiei cu ciuperci cu perioada de incubatie incepe cu spalaturi gastrice cu solutie de permanganat de potasiu 0.05%, perfuzii cu glucoza si medicamente hepato-protectoare.

La primul semn de suspiciune a unei intoxicatii adresat-va de urgenta medicului.

Cauzele intoxicaţiilor cu ciuperci:

- In general  - primul motiv este acela ca nu se cunosc bine speciile de ciuperci otravitoare.

- Culegerea ciupercilor bătrâne sau a ciupercilor afectate de insecte;

- Culegerea ciupercilor de către copii;

- Ignorarea regulilor de preparare culinară;

- Culegerea ciupercilor din locuri poluate.

Ciuperci comestibile

Dacă vrem să culegem singuri ciuperci trebuie să fim atenţi la aceste detalii, care ne indică speciile comestibile. Hribii au pălăria castanie-brună, cresc pe sol în luminişurile din pădurile de conifere sau foioase. Gălbiorii sau bureţii galbeni au culoarea gălbenuşului de ou la exterior şi carnea albă la interior. Cresc în grupuri, în pădurile umbroase şi umede. Ghebele au la maturitate pălăria aproape plană, cu mici solzi bruni, dispuşi în cercuri. Pe picior au un inel cu marginile în jos. Aceste ciuperci apar toamna în tufe mari, cu multe exemplare.

Ciuperci comestibile versus ciuperci otrăvitoare.

Cele mai toxice soiuri Potrivit publicaţiei Ziarul Lumina, printre cele mai periculoase ciuperci se numără buretele pestriţ sau muscariţa (Amanita muscaria). Pălăria acestui soi este ca un clopot bombat, de culoare roşie, cu scame albe. Intoxicaţia cu această ciupercă produce simptome similare beţiei şi uneori chiar delir sau pierderea cunoştinţei.

Buretele viperei (Amanita phalloides) este o altă specie foarte toxică. Aceste ciuperci au culoarea măslinie sau verzuie, iar carnea albă. Otrăvirea cu acest soi produce primele simptome abia după 12 ore de la ingerare. O altă specie otrăvitoare este buretele panterei (

Amanita pantherina). Suprafaţa pălăriei este de culoare brun deschis sau cenuşiu, are solzi albi şi este lipicioasă.

Buretele dracului sau hribul ţigănesc (Boletus satanas) are pălăria alb-cenuşie, apoi ruginie, cu diametrul de 10-15 cm. Piciorul are o reţea roşie în partea de sus, iar carnea este albă. Ciuperci comestibile versus ciuperci otrăvitoare.

 Toate drepturile rezervate - desprecopii.com (c) 2020

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Ultimile 2 comentarii

  1. crislex
    crislextrimis la 10/10/2010

    Da sunt bune ciuoercile, insa nu as da copilului pe cele pregatite in conserva.

    Raspunde la acest comentariu
  2. Eseea
    Eseeatrimis la 21/9/2010

    interesanta...reclama :)

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII