5 din cele mai provocatoare probleme din educatia copilului

5 din cele mai provocatoare probleme din educatia copilului

5 din cele mai provocatoare probleme din educatia copilului

  • Provocările meseriei de părinte sunt niste hopuri pe care trebuie să le trecem cu intelepciune.

    Nu e usor să iti vezi copilul in diverse situatii dificile si nici să-l auzi că iti spune ca urăste. Dar, ceea ce poate fi uneori dureros, este să il lăsăm să isi găsească independenta si să isi formeze personalitatea. Iată niste sfaturi despre cum credem că se pot gestiona cele mai provocatoare probleme de parenting


    Sa-mi privesc copilul cum se lupta, fara a interveni pentru a „rezolva” lucrurile pentru el, a fost unul dintre cele mai grele lucruri pe care le-am experimentat personal ca mama, chiar daca stiam ca era cel mai bun lucru pentru el. Si adevarul este ca, de la bun inceput, a fi mama este un echilibru intre a avea grija de copiii tai in timp ce le permiti sa creasca si sa invete din propriile greseli. Rolul tau se schimba de la cel simplu de iubire si protejare a copilului de durere si disconfort catre cel de acceptare ca al tau copil sau adolescent va trebui sa experimenteze consecintele naturale ale actiunilor sale. Partea grea (pentru ei si pentru noi) este ca aceste consecinte includ aproape intotdeauna ceva disconfort, dezamagire sau durere.

in acest articol veti citi mai multe despre:
1. Educa copilul pe care il ai si nu cel pe care iti doresti sa-l fi avut.
2. Permite copilului tau sa experimenteze durerea si disconfortul consecintelor naturale
3. Confruntarea cu judecata, rusinea si acuzatiile altora
4. Te urasc, mama!
5. Lasa-l sa-si urmeze calea, ofera-i spatiu
Un parinte „Suficient de bun”

„Este benefic sa-i permiti copilului tau sa se lupte. Schimbarea are loc in urma luptei si in momente de acceptare a responsabilitatii pentru actiunile noastre.”

Impreuna cu cele bune, lista de lucruri dificile cu care ne confruntam ca parinti este lunga – si, dupa cum vom afla cu totii destul de devreme, exista atat de multe provocari pe care nu le-am luat niciodata in considerare sau despre care nici macar nu am stiut inainte de a avea copii! Ca mama si terapeut de 30 de ani, am gasit urmatoarele ca fiind cinci dintre cele mai dificile lucruri:

1. Educa copilul pe care il ai si nu cel pe care iti doresti sa-l fi avut.

De multe ori, incercam sa ne educam copiii pe baza modului in care credem noi ca ar trebui sa fie ei, si nu pe baza a ceea ce sunt ei cu adevarat. Asculta, poate fi dificil si obositor sa ai un fiu cu ADHD sau un adolescent sfidator si lipit de respect. Sau este posibil sa ai pur si simplu un copil care este foarte diferit de tine, asa ca incercarea de a vedea lucrurile din perspectiva sa devine o lupta constanta si secatuitoare de forte. Ai putea gandi, „Hey, eu nu m-am inscris la asta! Asa ar trebui sa arate maternitatea?” Ca mama si terapeut, stiu ca atunci cand accepti ca al tau copil nu este cine credeai ca va fi, poate iesi la suprafata o adevarata durere. Atunci cand realizezi ca ea nu va calca pe calea pe care ai sperat ca o va urma, s-ar putea sa trebuiasca sa renunti la anumite vise pe care le-ai avut pentru viitorul copilului tau.

Totusi, intelege ca odata ce accepti ceea ce este copilul tau, se poate dezvolta un alt fel de iubire, deoarece vei putea sa vezi clar persoana care este ea cu adevarat. Am descoperit ca acceptarea veridica este unul dintre cele mai puternice si iubitoare lucruri pe care un parinte il poate oferi copilului sau. Este baza pentru atat de multe lucruri, inclusiv posibilitatea de a dezvolta si comunica asteptari rezonabile pentru un anumit comportament. Vechile lupte pentru putere dispar, fapt ce iti poate oferi spatiu pentru a te ingriji de noi aspecte ale ralatiei voastre. Ca un bonus suplimentar, atunci cand accepti copilul pentru ceea ce este el, el poate deveni mai bun in a se accepta pe sine.

2. Permite copilului tau sa experimenteze durerea si disconfortul consecintelor naturale

Imi amintesc ca m-am simtit groaznic atunci cand fiul meu, ce avea doar cativa anisori pe atunci, a impins o usa deschisa si a cazut pe scari in timp ce ne vizitam familia. Ne-am uitat cu totii la el o fractiune de secunda, caci doar atat a durat. Acest lucru a fost traumatic nu numai pentru fiul meu, ci si pentru noi ca parinti. Am realizat atunci ca nu il voi putea tine intotdeauna in siguranta. (Din fericire, a fost doar un pic zdruncinat.) Chiar daca a fost clar un accident, eu tot m-am simtit ca un parinte rau. Aceste sentimente sunt naturale, insa este important sa inveti cum sa le faci fata. Scopul fiecaruia dintre noi este sa invatam din fiecare experienta si sa incerci sa fii rezonabil cu privire la lucrurile asupra carora detii controlul si cu privire la ceea ce este dincolo de controlul tau.

Nu este o idee buna sa incerci sa-ti protejezi copilul de experimentarea consecintelor actiunilor sale. Priveste situatia in acest mod: cum va invata copilul tau din greselile sale, daca tu indepartezi rezultatul natural al unei alegeri proaste pe care o face el? De fapt, noi, oamenii, invatam prin incercare si eroare. incercam ceva, nu reusim sau intram in necazuri si incercam intr-un alt mod. Ne comportam gresit, cineva este suparat, asa ca incetam. Daca pui un gard de protectie in jurul copilului tau, cum va invata el sa faca lucrurile diferit data viitoare? Dupa cum a spus sotul meu, James Lehman: „Este benefic sa-i permiti copilului tau sa se lupte. Schimbarea are loc in urma luptei si in momente de acceptare a responsabilitatii pentru actiunile noastre."

Este datoria noastra ca parinti sa ne ajutam copiii in aceste momente dificile, insa nu este datoria noastra sa purtam toate sarcinile pentru ei. Acest lucru ar putea insemna sa-ti lasi copilul sa simta o anumita durere si dezamagire a consecintelor naturale, daca actiunile sale au un astfel de rezultat. il poti ajuta discutand cu el despre modul in care poate gestiona diferit si de unul singur situatia data viitoare si invatandu-l cateva strategii bune care sa il ajute. Prin simpla constientizare a copilului tau ca esti acolo pentru el fiindca il iubesti, ii oferi unul dintre cele mai importante lucruri pe care un parinte le poate da vreodata.

3. Confruntarea cu judecata, rusinea si acuzatiile altora

Daca ai un copil care actioneaza gresit si se angajeaza in alte comportamente provocatoare – crize, tipat, nesupunere fata de tine sau este enervant si necuviincios – probabil ca ai primit „priviri” din partea prietenilor si a strainilor deopotriva. il cunosti pe acel „Ce e in neregula cu tine? De ce nu faci ceva in privinta comportamentului copilului tau?” Te poate face sa te simti ca o mama sau un tata teribil, chiar daca stii ca faci tot ce poti pentru a-ti creste copilul cat de bine stii. si adevarul este ca, altii probabil te vor judeca, este natura umana. Daca te afli in aceasta situatie, este normal sa te ingrijorezi cu privire la copilul tau care te dezamageste sau te pune in situatii jenante si, de asemenea, sa-ti faci griji cu privire la modul in care vor reactiona ceilalti la abaterile copilului tau si ca te vor invinovati pe tine.

Insa atunci cand copilul tau se comporta gresit si te simti judecat de ceilalti, opreste-te si spune-ti in sinea ta, „Nu pot citi mintile altor oameni.” Daca incerci sa-ti imaginezi ce gandesc ceilalti, 95% din timp vei citi ceva negativ in mintile lor. Asta pentru ca ori de cate ori suntem negativi, interpretam perceptiile celorlalti despre noi ca fiind negative. si in aceste situatii nu citim mintile oamenilor in cautarea sperantei. Le citim in cautare de critici – mai ales atunci cand ceva nu merge bine. Astfel ca atunci cand te surprinzi incercand sa ghicesti ce simte vecinul, soacra sau prietenii tai, spune-ti in gand, „Nu sunt un cititor de minti; Nu stiu ce gandesc ei.” Opreste caseta care ruleaza in capul tau si mergi mai departe. Aceasta este, de asemenea, parte a procesului de invatare a modului in care sa te angajezi in „discutii cu sinele pozitive” sau vorbitul cu tine insati intr-o maniera care promoveaza calmul si speranta, mai degraba decat panica.

4. Te urasc, mama!

Unul dintre cele mai grele lucruri cu care se confrunta parintii este atunci cand copilul lor este rautacios, obraznic sau nerespectuos. Este posibil ca al tau copil sa fi fost intotdeauna astfel, sau este posibil ca schimbarea personalitatii sa se fi produs peste noapte atunci cand a atins varsta preadolescenta. Copilul tau in varsta de 10 ani iubeste sa fie cu tine, insa urmatorul lucru pe care il stii este ca ea tipa „te urasc” strigandu-ti numele si refuza sa mearga oriunde cu tine.

Cuvintele „te urasc” pot avea puterea de a reduce orice parinte la lacrimi sau furie – te poate face sa simti ca ai esuat ca parinte si sa te intrebi unde ai gresit. Copiii stiu ca spunand aceste cuvinte pot paraliza un parinte in timpul unei batalii, motiv pentru care folosesc aceasta tactica pentru a obtine ceea ce doresc. Oricat de greu este, incearca sa nu personalizezi comportamentul copilului tau. Atunci cand personalizezi lucruri, poate fi foarte greu sa fii obiectiv cu privire la modul in care raspunzi copilului tau in acel moment. Un lucru bun de facut atunci cand acest lucru se intampla este sa te opresti si sa respiri si in locul reactiei de lovire, raspunde (de exemplu) cu „Nu vorbim despre asta chiar acum. Vorbim despre faptul ca trebuie sa-ti faci temele.”

De asemenea, te poti intreba pe tine insati, „De ce are intr-adevar copilul meu nevoie de la mine chiar acum?” Ar putea fi putin spatiu sau ar putea fi vorba despre punerea in practica a unei consecinte pe care ai amintit-o. Dar aminteste-ti, incearca sa nu iei personal aceste cuvinte de la copiii tai.

5. Lasa-l sa-si urmeze calea, ofera-i spatiu

In timpul preadolescentei si a adolescentei copilului tau, te confrunti constant cu renuntarea, mai ales daca al tau copil pare sa aiba nevoie sa invete lucrurile in maniera grea. O parte naturala a adolescentei este asumarea riscurilor – care duce adesea la incalcarea regulilor si comportament inadecvat. Devine extrem de important ca parintele sa se poata deconecta da la propriul raspuns emotional la acest comportament defectuos (se se deconecteze de la sentimente precum vina, jena, rusine sau simpla dezamagire). In calitate de parinti, cand copiii nostri cresc, trebuie sa ne retragem si sa devenim antrenori si profesori, inca iubindu-ne copiii ca oameni, insa oferindu-le spatiu de invatare.

Oricat de dureros este uneori de acceptat, copiii nostri se nasc pentru a se indeparta de noi. Exista un sentiment de durere care insoteste acest demers; l-am experimentat eu insami. Este important sa ne amintim ca aceasta grija fata de copiii nostri in timp ce ei se separa in mod constant de noi, devenind indivizi, poate fi stresanta si exigenta.

Un parinte „Suficient de Bun”

Nu iti poti proteja copiii de orice lucru rau care li s-ar putea intampla, sau de alegerile proaste pe care le-ar putea face, insa ii poti ajuta sa invete din situatiile rele in care intra singuri. Probabil copilul tau nu iti va multumi acum pentru ca l-ai lasat sa se lupte de unul singur si a suferit consecinte, dar este posibil sa te surprinda atunci cand adult fiind iti va spune ca antrenarea si invatarea ta sau limitele impuse de tine au facut o diferenta pozitiva in viata sa.

Un ultim cuvant: Pentru parinti este dificil sa-si dea seama ce este bine; si adevarul este ca in realitate nu exista un raspuns „corect” de fiecare data. Este important sa accepti ca exista alegeri de facut si ca acestea vin adesea insotite de anxietate. Aminteste-ti ca faci tot ce poti mai bine si iei cele mai bune alegeri posibil. Mai important decat incercarea de a fi un parinte perfect este sa fii un parinte „suficient de bun,” care are grija de copilul sau si da tot ce are mai bun pentru asta. Situatiile grele sunt parte din viata – situatii din care putem invata si evolua. Iar ca parinti ne putem sprijini copiii prin aceste momente dificile. Acest lucru nu se opreste la adolescenta, deoarece vom fi parinti pentru totdeauna – rolul nostru doar continua sa se schimbe in timp.

Meseria de parinte – o meserie fara training

A fi parinte – o expresie pe cat de simpla, in firescul ei, ce pare sa tina de natura umana insasi, pe atat de complicata dincolo de aparente. A fi parinte este, pentru cei mai multi dintre noi, o alegere, o asumare voluntara a unui rol crucial intr-un scenariu pe care nimeni nu ni-l poate face cunoscut in detaliu inainte ca filmul sa inceapa sa curga… Si asta pentru simplul fapt ca rolul este unic pentru fiecare dintre noi, la fel ca si filmul propriei vieti.

6 sfaturi de parenting corect care te pot ajuta in meseria de parinte:

Copilul meu nu ma asculta - sau despre cum setam reguli care sa fie respectate
Educatia non-materialista a copilului intr-o lume materialista: intre principii si realitate
Cum sa critici un copil fara sa il distrugi in interior
7 dovezi ca dai o educatie buna copilului tau, deci practici un parenting corect
Parenting in era digitala: alfabetizarea digitala a parintilor
Comunicarea nonverbala te poate face un parinte mai bun: cateva aspecte pe care trebuie sa le stii

Va asteptam pe forumul special: PARENTING - sau despre meseria de parinte

autor: Amalia Averescu - psiholog - Kinder- en jeugdpsychologie - specializat in Psihologia Copilului, Zwolle, Olanda. 
In exclusivitate pentru Desprecopii.com © 2019

referinte: James Lehman,autor al cartilor de parenting de succes The Total Transformation® Program, The Complete Guide to Consequences™, Getting Through To Your Child™,
empoweringparents.com

Comunitatea Desprecopii

Toate Forumurile

Peste 200.000 de membri inregistrati!

Hai chiar acum in cea mai mare si mai activa comunitate de parinti si discuta despre: 5 din cele mai provocatoare probleme din educatia copilului.

intrebari

Intrebari si raspunsuri

Ai o intrebare pe teme legate de acest articol sau o intrebare in general? Intreaba specialistii Desprecopii.com si alte mamici dornice sa te ajute!

Forumuri Recomandate

In floarea copilariei (4-12 ani)

In floarea copilariei (4-12 ani)

Nici prea mici si nici mari de tot :-). Intrebari, dileme, raspunsuri, prietenie, sanatate.
Discutii generale

Discutii generale

LOUNGE DC. Discutii, pareri si impresii. Aici ne adunam pentru a ne cunoaste.
La bucatarie

La bucatarie

Ce gatim astazi? Vreau o reteta noua ! Am uitat cum se fac clatitele ! Trebuie sa va impartasesc noua reteta de prajitura. Bucatarii si bucataresele au cuvantul!
PARENTING - sau despre meseria de parinte

PARENTING - sau despre meseria de parinte

Despre MESERIA DE PARINTE. Experiente, intrebari si milioane de nelinisti. Asta inseamna sa fii parinte.

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim) dar completarea corecta este necesara, mai ales in cazul in care astepti raspuns. | Toate campurile trebuie completate!

Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII