Ce fel de parinte esti? Parinte tamplar sau parinte gradinar?

TEMA: Parenting pozitiv | 0 | 2/5/2022

Ce fel de parinte esti? Parinte tamplar sau parinte gradinar?

• Părintele „tâmplar” crede că un copil poate fi modelat, iar parintele „grădinar”, pe de altă parte, este mai puțin preocupat de cine va deveni copilul și, în schimb ii oferă un spațiu protejat pentru a explora...citeste mai departe.

veti citi
Parenting sau arta „cresterii unui om”
Parintele tamplar si parintele gradinar
Nu acordam suficienta autonomie copilului
Schimbarea rolului părinților
Metoda daneza de parenting
Despre stilurile de parenting

Parenting sau arta „cresterii unui om”

Creșterea copiilor nu ar trebui sa fie ceva stresant. Insa presiunea constanta a mediei si a publicatiilor in goana dupa likes sau click-bait, pare sa sugereze asta. Este într-adevăr periculos pentru bebeluși să doarmă cu mama? Treburile si oridinea in casa trebuie să fie o luptă cu copilul ?

In pofita multiplelor clasificari despre tipurile de parinti, există doua tipuri de parinti in lumea moderna de azi - spune Alison Gopnik într-o carte recentă, The Gardener and the Carpenter.

Parintele tamplar si parintele gradinar

„Tâmplarul” crede că copilul său poate fi modelat. Si porneste de la ideea este că dacă parintii fac doar lucrurile corecte in cresterea copilului, obțin abilitățile potrivited eparenting, citest cărțile potrivite, vor putea să isi modelaze copilul in modul ideal pe care si-l doresc ei.

„Grădinarul”, pe de altă parte, este mai puțin preocupat să controleze cine va deveni copilul și, în schimb, ii oferă un spațiu protejat pentru a explora. Stilul acesta de parenting se referă la „crearea unui ecosistem bogat, hrănitor, dar și variabil, divers, dinamic” de educatie parentala.

Gopnik, profesor de psihologie și filozofie la Universitatea din California, Berkeley, SUA - spune că mulți părinți sunt parinti tâmplari, dar ar trebui să cultive această grădină. Ea a petrecut zeci de ani cercetând dezvoltarea copiilor și a constatat că părinții adesea se concentrează prea mult pe cine vor fi copiii lor ca adulți. Rău în această abordare, spune ea, este că părinții și copiii lor pot deveni anxioși, tensionați sau nefericiți.

Nu acordam suficienta autonomie copilului

Suntem atât de îngrijorați de modul în care copiii nostri cresc, uitand sa le oferim autonomia de care au nevoie pentru a fi capabili să își asume riscuri și să iasă și să exploreze lumea. În mod ironic, cu cât mamele și tații își fac griji cu privire la rezultate, spune ea, cu atât copiii lor au sanse mai mari sa esueze in viață.

Citeste Intre frica si parenting echilibrat: cum micsoram riscul a fi parinti elicopter

Schimbarea rolului părinților

De-a lungul evolutiei umane, e valabila expresia - întreg satul s-a implicat în îngrijirea copiilor. Până când o persoana era gata sa aiba copii - avea deja multa experiență practică în îngrijirea copiilor.

În secolul XX, familiile s-au micsora. Oamenii au devenit mai mobili și oamenii au avut copii la o vârstă mai avansata. Pentru prima dată, oamenii aveau copii care nu aveau prea multă experiență sau aveau grijă de copii, dar aveau multă experiență sau mergeau la școală și munceau. Este normal ca oamenii să se gândească: „OK, acesta este ca și cum ar merge la școală și să lucrez. Și dacă pot găsi doar manualul potrivit sau manualul secret potrivit, o să reușesc la această sarcină în același mod în care Am reușit la orele mele sau am reușit în meseria mea. "

Cu privire la copilăria unica și lungă a oamenilor

Ne-am obisnuit sa credem ca trebuie sa avem grija de copiii nostri - multi ani. A avea această perioadă lungă de copilărie ne face aceasta perioadă protejata - timp in care odinioara, oamenii se mutau din sat in altul. Iar copilaria oferea oamenilor sansa de a se re-adapta. Iar in acesti ani, copiii trebuie sa aiba sansa de a fi creativi, sa experimenteze, sa fie imiaginativi, sa exploreze ... si totusi sa se simta in siguranta.

Copiii au o creativitate mai mare dacat adultii

Unul din experiementele la care se refera deseori psihologii este ca dacă i-ai da o jucărie complicată unui copil de 4 ani, el vor găsi toate lucrurile pe care le-ar putea face. Poate descoperi imediat daca scartie, daca are butoane, daca are clapete, butoane, daca are o oglindă, sau un buton de lumină.

Dar când adultul ii spune: „Aceasta este o jucarie si am sa arăt cum funcționează” aratandu-i toate elementele - copiii erau mult mai puțin susceptibili să exploreze. Si mai putin curiosi.

Despre ce putem învăța de la roboți care sunt construiți pentru a „se juca”

De la roboti am aflat ca un mod foarte bun de a-l face sa invete, este de a-i oferi o perioadă timpurie în care se poate juca doar. Dacă ai oferit unui robot o șansă de a dansa imagineaza cate pozibilitati de a-si misca picioarele are cand ii dai comanda - Du-te și ridică această bucată de pânză. Acesta este un model bun pentru efectele pe care le poate avea joaca la copii.

Modele din Silicon Valley

Asa cum se stie, Google oferă angajaților lor o zi liberă pentru a face tot ce își doresc, iar Pixar are locuri de joacă ca parte a mediului de lucru.Ei stiu ca valoarea acestui tip de explorare a creativitatii este ceva ce ii uneste cu varsta creativa a copilariei.

CIteste Parentingul in era copiilor milenari: provocari si oportunitati

Metoda daneza de parenting - ce stiu cei mai fericiti oameni din lume despre cresterea copiilor echilibrati si siguri pe ei

In calitate de mama a unui baietel plin de personalitate, am multe intrebari de parenting si caut mereu sa aflu ceva ce inca nu stiu. Întrebări precum: este posibil să cureţi voma de pe covor la 6 dimineața fără să fii nefericita? Unde poate găsi cineva un loc de muncă plăcut, plătit foarte bine, flexibil şi care se potrivește familiei mele? Ce ar trebui să faci atunci când copilul se opreste din mers la jumătatea drumului spre școală și refuză să se mai mişte? In mijlocul acestor dileme... am citit cartea Metoda Daneză de Parenting citeste in continuare aici.