...teama ca sotul meu va vedea in mine o mamica si femeia care l-a atras la un moment dat se va estompa treptat, teama de rutina si ca am pierdut startul de a incepe o cariera ( nu mi-o incepusem inca inainte de a ramine insarcinata),constatarea ca am devenit uituca si rupta de realitate, ca nu mai pun mina pe o carte buna sau ca nu mai merg la cinema , sau ca nu mai pot iesi seara cu prietenii fara sa nu mai gindesc constant la puiul meu, toate astea au generat frustrarea in care ma adinceam pe zi ce trece...acum bebe are 15 luni si cum timpul trecea, am avut timp sa reflectez la ce simt...si am descoperit bucuria de a fi linga copil, de al invata multe lucruri, de a-i vorbi si a-i povesti vrute si nevrute la care el devenea din ce in ce mai receptiv si toate astea m-au facut sa privesc lucrurile din alt unghi...e minunat sa fii linga puiul tau in primii ani de viata, si nimeni nu ar trebui sa se bucure de aceste momente decit mama, nu bunica, nu femeia care il are in grija, nu educatoarele de la cresa! si feminitatea, nu o pierdusem, doar ca o neglijam, am avut norocul sa imi recapat silueta in 2 luni de la nastere fara nici un efort, dar preocupata de noua ipostaza de mama, uitasem sa mi-o valorific. acum sunt convinsa ca sunt o femeie frumoasa , tinara si puternica si am tot timpul din lume sa ma ocup de viata profesionala si sociala.iar sotul meu nu a incetat niciodata sa ma priveasca ca pe o femeie si asta poate a ajutat sa ma redescopar...iar de citit, imi fac timp cum pot...cind stam si ne jucam pe jos in sufragerie eu si bebe, imi iau si o carte sau o revista linga mine si uite asa, apuc sa mai citesc citeva pagini...el imi ia cartea curios, dar am mereu una pregatita si pentru el si o lasa pe a mea pentru noua achizitie. mi-am propus sa citesc cit mai mult si cit mai variat de la reviste pentru femei gen cosmo sau marie claire pina la reviste de specialitate mai profunde gen, science et vie sau national geografic (nu fac reclama, ca nu sunt in nici un trust de-al lor)si desigur romane diverse.nu prea am autorii mei romani de suflet pe aici , dar ma multumesc cu cei straini. si , credeti-ma, cu toata joaca cu puiul , ba ca vrea sa particip la jocul lui, ba ca imi trage cartea din mina, reusesc sa citesc! imi lipsesc filmele de la cinema, cum aici nu ma ajuta nimeni sa stea cu copilul, dar ma resemnez ca stiu ac vor aparea si pe casete sau dvd. si chiar daca sotul meu nu e prezent mereu sa ma inlocuiasca si sa stea cu bebe, imi pun printul in carucior si ma duc prin magazine sa imi pun feminitatea in valoare...de cite ori imi cumpar ceva dragut, mai creste si moralul meu un pic...e verificat asta, e o terapie buna pentru femei...
am scris cam mult, ma opresc acum,
cu drag,Autor : zara

***

Ce sa zic?!Si eu simt uneori ca o iau razna,dar am incercat sa fiu mai ordonata,sa imi fac un prog. .Uneaori merge,alteoari nu merge.Nici eu nu lucrez ca nu am cu cine sa-l las pe bebe si ma tot gindesc ca chiar daca vine "cineva"din tara n-as avea suficienta incredere.Sint patita!!
Apoi se mai pune si pb. banilor,ptr. ca avem uneori dinscutii din cauza asta si eu sincer ma gindesc ca nu mai vreau alt bebe.Mai bine unul si bun!Cu toate ca imi plac copiii f. mult dar...
Ma gindesc (si inca mai caut pe internet)poate gasesc ceva de lucru pe calc.,de acasa.Cit despre activitate "intelectuala" la mine consta in curat,mincare,bebe,spalat rufele lui si uneori si ale noastre,facut piata,etc.E uneori parca depresiv.Cit despre comuinare.. sotul meu cum vine acasa face dus si dupa calc.,cauta si vrute si nevrute sau se joaca.Mai are putin de copilarit!!
Ce sa-i faci?!Asta e la noi.Te-am pupat.Vicky Autor : vicky

***

Asa o fi, adica te cred dar eu nu-mi pot da seama cum te poti simti asa, ca eu nu am timp nici frustata sa fiu! Eu alerg de dimineata pina seara ca o nebuna de n-am timp nici sa-mi trag sufletul si te-am invidiat un pic cind am vazut ca ai timp sa citesti. Eu citesc doar noaptea inainte sa ma bag in pat si dupa doua pagini am si adormit. Dar uite chiar, daca spui ca mai ai timp de ce nu folosesti perioada asta pentru a face ce nu ai reusit niciodata pe perioada cind munceai. Ce stiu eu, invata o limba straina sau mergi si vizitezi tot ce n-ai apucat pina acum (muzee, expozitii) adica lucruri pe care le poti face si cu un bebe. Sau duceti-va la o piscina si bucurati-va de apa si de miscare. E pacat sa nu te simti bine in perioada asta unica, gindeste-te ca atita contact cu copilul tau nu vei mai avea poate niciodata in viata! Succes! Autor : kika

***

eu sint o mamica de doua fetite; totul a inceput in 1999 iunie cind am intrat in concediu de maternitate si acum sint tot in concediu dar pt ingrijirea celui de-l doilea copil; cu primul copil mi s-a parut ca merge treaba ca pe roate si si cu gindul de am emigra am mai facut repejor inca unul; intre timp am venit in germania cu un copil de doi ani si cu un bebe de 7 saptamini; au trecut 7 luni aproape si viata merge inainte; imi aduc aminte ca intrasem putin in panica la gindul ca trebuie sa ma intorc la servici , asta pe cind prima fetita avea 1 an si citeva luni; acum mai visez uneori ca lucrez, dar aici nu am inca nici o sansa; merg la curs de germana cu plodutele dupa mine, si de doua ori pe saptamina la alte chestii pt copii mici; asa ca am 4 dimineti ocupate plus o dupa masa la gimnastica de copii plus doua seri de aerobic; si totusi ma simt deseori frustata si de multa ori cam terminata , mai am citeodata impresia ca viata trece pe linga mine si alte prostii din astea; nu mai stiu nici eu ce vreau dar incerc sa ma bucur cit pot de pitipoancele mele , de germania asta care are si bune si rele si visez la un concediu in rominia; despre carti : mai apuc sa citesc dar de cind cu desprecopii nu prea mult; si in plus casamea nu arata prea nemteste adica e cam mare harababura dar asta nu ma deranjeaza decit cind mai intru in vreo criza;
atunci cind ard de nerabdare sa citesc dar copii striga dupa mine iar m-apuca ceva ginduri si bodogan; e inevitabil sa te simti frustrat , asta mi-e clar dar trebuie sa faci un efort sa te "misti" cit de bine poti in situatia asta; nu stiu ce va urma si nici nu sint prea curioasa acum; e vara si sa ne bucuram de ea, de copii , de soti si de alte lucruri bune; sa nu uitam ca situatia putea fi mai rea , chiar disperata si sa multumim zinelor bune pt ce avem; uita ca sint chiar optimista la ora asta; somn usor! Autor : iris

***

Sunt cam in aceeasi situatie. Fetita mea are 8 luni si, desi as avea cu cine sa o las, pur si simplu nu vreau sa ma duc la munca. Sunt mai multe motive:
1. medicii mi-au spus ca nu mai pot avea alti copii, asa ca nu vreau sa pierd nici o clipa!
2. daca as lasa fetita cu mama ar insemna sa o vad saptamanal (pentru ca ea e la Ploiesti, iar noi la Bucuresti)
3. soacra mea e pensionara, sta foarte aproape de noi, dar (intotdeauna exista un "dar") ea mai are grija si de nepoata mea, in varsta de 8 ani. E la scoala in clasa 1 si jumatate de semestru a lipsit din cauza ca a fost bolnava. Asa ca... nu vreau sa faca puiu mai stiu eu ce...
4. programul de lucru la firma la care eram angajata este de la 9 dimineata pana cand da Domnu' (nu mai devreme de 7 seara). Si sa stau atata timp fara sa stiu ce face puiu?????
E drept ca uneori simt ca o iau razna. Mai ales pentru ca eu lucram in acelasi loc cu sotul meu, si, de cate ori dau telefon ma intreaba colegele cand ma intorc! Dar, sincer, cred ca mult mai frustrata m-as fi simtit daca as fi mers la munca si as pierdut primul "mama" sau primul pas. Momentele petrecute cu copilul tau nu ti le poate lua nimeni iar bucuria faptului ca il vezi crescand, progresand... Las-o naibii de munca. O sa te plictisesti de ea pana la pensie!
Eu m-am implicat in multe activitati: fac traduceri, fac meditatii, citesc, intru pe internet, tricotez (nu e o ocupatie intelectuala, dar ... linisteste nervii). Eu am si noroc de o pitica cumintica, care se joaca singurica (important e sa fiu langa ea)! Si, cel putin o data la doua saptamani, vine mama la noi si sta doua zile.
In plus, m-am gandit ca, dupa ce o sa faca fata 1 an sa imi iau un certificat de traducator. Autor : Anne-Marie

***

buna Evelor,
Asa e greu sa stai acasa sa cresti pe bebe, dar mai ales cind sotul e mereu plecat cu serviciul iar cind vine acasa maninca se mai uita pe calculator si cam atit. Ce sa spun am totusi noroc cu parintii ca ma mai ajuta din cind in cind . Doar simbata si duminica ce mai iesim si noi la o irba verde chiar si cu bebe dupa noi sca sa mai respire si el putin aer curat, cit despre serviciu si asa acolo stateam intre 4 pereti ca acasa asa ca mai bine ma ocup de bebe cu toate ca mi-as fi dorit putina activitate de gebul asta. Autor : irisa

***

Am trecut si eu prin aceasta problema. Cand Raul avea cam un an nu mai suportam sa stau acasa. Nu m-a ajutat nimeni si am stat eu tot timpul cu el, fara sa iau nici o pauza si desi nici nu puteam sa suport sa nu-l vad o ora, eram groaznic de deprimata din cauza monotoniei. Scoteam copilul de doua ori pe zi afara, faceam cate ceva prin casa, asteptam sa vina sotul acasa si el venea obosit, nu prea avea chef sa iesim, nici nu-mi prea povestea nimic de la servici (lucram in acelasi loc) si ma simteam inutila, nemultumita, iar apoi ma simteam vinovata de ce nu-mi ajunge bucuria care mi-o dadea copilul. Poate de vina e si firea mea cam indisciplinata, se pare ca am nevoie de un program din care sa nu pot iesi, pentru ca atunci cand m-am intors la servici (Raul avea un an si o luna) parca toate mi-au mers mai bine. Parca si in casa faceam mai multa treaba, iar cand eram cu copilul ma ocupam cumva mai intens de el. Binenteles ca au inceput problemele cu prima femeie care a ingrijit copilul, apoi am gasit una mai buna, dar tot mai eram uneori nemultumita si din cand in cand ma intrebam daca nu am gresit intorcandu-ma la servici. Acum motocelul meu are 3 ani si e la cresa si e bine.
Nu stiu nici acum cum ar fi fost mai bine sa fac, dar deprimarea mea nu le facea bine celor dragi. Eram tot timpul nervoasa si nemultumita. Pe de alta parte stiu ca acei primi ani sunt foarte importanti pentru dezvoltarea copiilor. Ma gandesc de acum cum am sa fac la al doilea copil si zau ca inca nu stiu...
Oricum ai face, bucura-te din plin de dragalasenia puiutului tau. Autor : kitty

***

Eu am stat acasa doar 3 luni dupa ce am nascut si pot sa spun ca am un sentiment de vinovatie pentru ca nu mi-am petrecut suficient de mult timp cu bebeul meu. Cand imi spune Tanti cum a ras cu fetitele in parc sau cum i-a luat unui baietel covrigul din mana, mor de invidie si de amar. De ce sa nu fiu eu acolo? In fiecare zi cand ajung acasa mi se pare schimbat, mi se pare ca a mai crescut...nu stiu...Am senzatia ca munca imi rapeste cele mai frumoase clipe. Cand stateam acasa mi se parea tare greu...aveam impresia ca ma prostesc pe zi ce trece. Nu ma puteam duce nicaieri cu bebicul pentru ca era iarna, frig asa ca...stateam in casa cat era ziulica de lunga.Munceam pe branci, faceam traduceri si mai lucram si pentru servici si nu aveam nici macar o clipa PENTRU MINE. Si-acum mai trec prin crize de-astea dar sunt mult mai rare , aproape pe cale de disparitie. Mi-e dor sa merg prin magazine, sa am timp sa-mi aleg ce-mi place, sa merg la cosmetica, la manichiura...Nu mai zic...Sunt tot timpul intr-o goana nebuna intre servici, meditatii, colaborari pe la reviste, casa, bebic....Ma mangai cu gandul ca peste un an cand vom pleca din Romania va veni randul sotului meu sa se zbata pentru casa. Si-atunci eu ma voi bucura de fiecare clipa cu copiii mei (sper sa mai apara unul)si imi voi aminti DE MINE.
Asa ca, e vara, e cald si soare, iesi mult din casa si bucura-te!
Iti doresc toate cele bune! Aura Autor : Aura

***

Da. Cred ca-s niste praguri psihologice : la o luna, la 4 luni, la 1 an, ...
Stiti ce regret din ce in ce mai mult? Ca - asa cum sunt atatea carti despre sarcina, despre cresterea copiilor - nu exista o oferta mai buna de carte despre psihologia mamicii cu bebe mic (sau maricel), despre psihologia cuplului cu bebe mic (sau maricel).
Citind pe site in ultimele 3 luni (de cand l-am descoperit) mi-am dat seama ca "nefericirile" sau exaltarile mele de tanara femeie, care este si mamica, si sotie, si iubita, si angajata, si fiica, si nora, si sora si ... si ... si ... nu sunt numa' ale mele. Daca as fi stiut mai bine la ce sa ma astept as fi suportat mai usor gandurile, hormonii, oboseala ... Cum spunea Vicki mai devreme, mi-as fi facut mai des, mai usor ordine. Stiu ca in timpul sarcinii si pt. cresterea Mirunei cartile m-au anuntat la ce sa ma astept si mi-a fost cu mult mai bine.
Articolul cel nou de pe site este binevenit si as fi vrut sa-l fi citit acum 2 ani! Zau, Cristina Dinu! (sper ca nu am gresit numele!)
***
S-a mai scris despre asta prin martie la
msgboard/treplies.asp?message=537&all=True
***
Sper ca nu va supar daca citez ce am primit ieri, intr-un e-mail hazliu, despre femei, barbati si ... women :
(unele sunt cam ... abrupte! sper sa nu va suparati!)
~~~~~~~~~~~~
Dictionarul Femeilor - pentru Bãrbati

- Da = Nu
- Nu = Da
- Poate = Nu
- Imi pare rau = O sa-ti para rau
- Avem nevoie = Vreau
- Hotaraste tu = Decizia corecta e deja evidenta
- Fa cum crezi = O sa-ti para rau dupa aia
- Trebuie sa vorbim = Am nevoie sa ma lamentez
- Sigur, fa-o daca vrei = Nu vreau s-o faci
- Nu sunt suparata = Sigur ca sunt suparata, tampitule!
- Esti atat de masculin = Trebuie sa te mai razi!
- In seara seara asta esti atat de dragut cu mine = E posibil sa te gandesti numai la sex?
- Stinge lumina = Am celulita
- Bucataria asta este asa de nepractica = Vreau o casa noua
- As dori alte perdele = si alt tapet, alta mobila,alte electrocasnice
- Am auzit un zgomot = Mi-am dat seama ca erai gata sa adormi
- Ma iubesti? = Trebuie sa-ti cer ceva
- Cat ma iubesti? = Am facut ceva ce n-o sa-ti placa
- Am fundul mare? = Spune-mi ca sunt splendida
- Trebuie sa inveti sa comunici = Trebuie sa fii de acord cu mine
- Nu-i nimic, pe bune = Doar ca esti un ... tampit
_____________________________________________________________


Dictionarul Bãrbatilor - pentru Femei

- Mi-e foame = Mi-e foame
- Mi-e somn = Mi-e somn
- Sunt obosit = sunt obosit
- Faina rochie = Misto gagica
- Ce nu e bine? = Nu inteleg de ce faci asa mare tragedie
- Ce nu e bine? = Cu ce trauma psihologica insignifianta autoinventata te lupti?
- Da, imi place cum te-ai tuns = Imi placea mai mult inainte
- Da, imi place cum te-ai tuns = Cinzeci de mii si nu ai schimbat de fapt nimic
- (in timp ce fac cumparaturi) Imi place mai mult asta decat ala = Ia oricare din cac..urile astea de haine,numa' hai sa mergem acasa!
- Sa stam de vorba = Incerc sa iti creez o buna impresie asupra mea, in asa fel incat sa ma consideri o persoana profunda si poate astfel vei fi de acord sa faci sex cu mine
- Te casatoresti cu mine? = Vreau sa devina ilegal pentru tine sa te culci cu alti barbati
- Mergem la un film in oras? = Mi-ar place sa facem sex
- Te pot invita la cina in oras? = idem
- Iti pot da cate un telefon din cand in cand? = idem
- Imi poti acorda onoarea unui dans cu tine = idem
- Pari incordata, iti fac un masaj? = Vreau sa te mangai = idem
- Ce nu e bine? = Inteleg ca despre a face sex in noaptea asta nici nu se pune problema...
- Sunt suparat = Vrei sa facem sex?
- Te iubesc = Hai sa facem sex acum!
- Si eu te iubesc = Bine, am spus-o, da' acuma hai sa facem sex

For women :
FINE ~ This is the word we use at the end of any argument that we feel we are right about but need to shut
you up. NEVER use fine to describe how a woman looks. This will cause you to have one of those
arguments.
FIVE MINUTES ~ This is half an hour. It is equivalent to the five minutes that your football game is going tolast before you take out the trash, so I feel that it's an even trade.
NOTHING ~ If you ask her what is wrong and she says NOTHING, this means something and you should
be on your toes. NOTHING is usually used to describe the feeling a woman has of wanting to turn you
inside out, upside down, and backwards. "Nothing" usually signifies an argument that will last FIVE
MINUTES and end with the word FINE.
GO AHEAD (with raised eyebrows) ~ This is a dare. One that will result in a woman getting upset over
NOTHING and will end with the word FINE.
GO AHEAD (normal eyebrows) ~ This means "I give up" or "do what you want because I don't care." You
will get a raised eyebrow "Go ahead" in just a few minutes, followed by NOTHING and FINE and she will
talk to you in about FIVE MINUTES when she cools off.
LOUD SIGH ~ This is not actually a word, but is still often a verbal statement very misunderstood by men.
A "Loud Sigh" means she thinks you are an idiot at that moment and wonders why she is wasting her time
standing here and arguing with you over NOTHING.
SOFT SIGH ~ Again, not a word, but a verbal statement. "Soft Sighs" are one of the few things that some
men actually understand. She is content. Your best bet is to not move or breathe and she will stay
content.
THAT'S OKAY ~ This is one of the most dangerous statements that a woman can say to a man. "That's
Okay" means that she wants to think long and hard before paying you retributions for whatever it is that
you have done. "That's Okay" is often used with the word "Fine" and used in conjunction with a raised
eyebrow "Go ahead." At some point in the near future when she has plotted and planned, you are going to
be in some mighty big trouble.
PLEASE DO ~ This is not a statement, it is an offer. A woman is giving you the chance to come up with
whatever excuse or reason you have for doing whatever it is that you have done. You have a fair chance to
tell the truth, so be careful and you shouldn't get a "That's Okay."
THANKS ~ A woman is thanking you. Do not faint; just say "you're welcome."
THANKS A LOT ~ This is much different from "Thanks." A woman will say, "Thanks A Lot" when she is
really ticked off at you. It signifies that you have hurt her in some callous way, and will be followed by the
"Loud Sigh." Be careful not to ask what is wrong after the "Loud Sigh," as she will only tell you "Nothing."

Autor : Luana  

***

Nu cred, daca sintem cu adevarat sincere, ca nu am trecut cu toate prin momente de frustrare. Eu am simtit asa ceva in primele 4 luni dupa nastere, pentru ca Vlad cerea papica tot la doua ore si nu putem sa ies mai nicaieri din cauza asta( alaptam ).
Eu nu sint o persoana foarte activa si trebuie sa-i multumesc copilului meu ca nu imi permite sa lenevesc. El e cel mai bun remediu impotriva depresiilor...
Ce regret este ca nu mai am timp sa citesc, dar imi voi face, reducind statul la calculator si televizor la 0, imi trebuie insa un pic de vointa, la care voi apela in curind.

Cind ma apuca totusi sentimentul frustrarii imi las copilul in grija sotului, el este singurul care ma poate ajuta, aflindu-ne departe de parinti si rude, si o pornesc la colindat magazinele. Pe mine ma ajuta. Sau ma gindesc ca , desi ne dorim acum sa ne creasca pruncul cit mai repede mare, va veni o zi in care va pleca de linga noi, vom avea timp de servici si de altele, dar ii vom simtii acut lipsa. Sa vezi ce frustrant va fi atunci! Cind spun asta ma gindesc la mama mea , deci stiu ce spun...Autor : cosmina

***

Draga Mihaela si alte dragi mamici care stati acasa cu puisorii vostrii,
Nu am mult timp sa va scriu, doar un singur lucru pot sa va spun: bucurati-va de acest timp, de fiecare zi pe care o petreceti cu copilul! Acest timp este unic poate, altadata poate nu vi se mai oferi acest lucru! Stiu ca e greu, ca uneori e frustant, dar priviti partea frumoasa a lucrurilor: este minunat sa poti sta cu un copil, sa te joci cu el, sa il inveti atatea si atatea.
Eu am stat 2 ani acasa cu Teodora si poate nu m-am simtit atat de fara ocupatie deaorece am facut un masterat de 1 an (10 luni de fapt)in acest timp si in plus nu am locuit in Romania decat in vacantele din acesti 2 ani. Pot sa spun ca (pana acum) acei ani au fost cei mai frumosi din viata noastra. Asa ca BUCURATI-VA! Autor : Corina Paraianu  

***

Autoarele acestei compilatii sunt membrele comunitatii electronice Desprecopii.com. Ele va vorbesc despre viata, dragoste si bucuria de a fi mama - in paralel cu micile frstrari de zi cu zi...
copyright 2002 (c) despreCopii.com

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️