În România, legea privind mamele surogat este destul de restrictivă. Conform Codului Civil, contractele de gestație pentru altul, cunoscute și sub numele de contracte de mame surogat, sunt considerate nule și de drept, adică nu au efect legal. Asta înseamnă că în România, gestația pentru altul și orice formă de compensație financiară pentru purtarea unui copil pentru altcineva este interzisă și ilegală.

Legea privind obtinerea unui copil prin metoda mamei surogat  contine multe lacune.

Prevederile legale permit doar cuplurilor infertile și femeilor singure să apeleze la serviciile unei mame surogat pentru a deveni părinți. Conform Codului Civil, părinții care doresc să recurgă la reproducerea asistată medical cu donator tert trebuie să obțină consimțământul în prealabil, în fața unui notar public. Acest lucru asigură confidențialitatea și explică consecințele actului lor referitoare la filiație.

Legea privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical prevede că înainte de începerea procedurilor de reproducere umană asistată medical, se vor întocmi acte autentificate între cuplul asistat reproductiv și mama surogat. Aceste acte includ consimțământul mamei surogat de a ajuta cuplul reproductiv pentru a avea unul sau mai mulți copii, precum și acordul de cedare a drepturilor parentale către cuplu. De asemenea, se specifică obligațiile și interdicțiile mamei surogat în timpul sarcinii și dezvoltării fătului, precum și responsabilitățile cuplului asistat reproductiv de a suporta cheltuielile legate de sarcină.

In prezent, pentru a obtine serviciile unei mame purtatoare sau surogat, se semneaza un simplu act notarial prin care aceasta consimte ca dupa nastere sa renunte la copil in favoarea parintilor biologici.

Doctorii sunt cei care decid cu privire la cuplurile care pot beneficia de reproducere umana asistata medical. Legea nu prevede in ce fel poate fi contestata decizia medicilor. De asemenea, nu este stipulata o varsta minima si maxima pentru initierea procedurii. Se stipuleaza ca persoana  trebuie sa aiba varsta necesara pentru a procreea".

Pentru a beneficia de inseminare in vitro, parintii biologici trebuie sa fie casatoriti sau sa poata demonstra ca au o relatie de cel putin doi ani. Insa nu se precizeaza cum anume sa probeze acest lucru.

Femeilor singure sau cuplurilor homosexuale nu le este permis sa apeleze la o astfel de procedura. In acest fel se incurajeaza discriminarea. Daca o persoana singura poate sa adopte un copil, de ce nu are si dreptul de a da nastere in mod artificial unuia?

Ce criterii trebuie sa indeplineasca o mama surogat?

In situatia de fertilizare in vitro cu embriotransfer cu mama surogat trebuie indeplinite urmatoarele conditii:

Mama surogat sa efectueze examenul clinic si investigatiile recomandate
Evaluarea psihologica a mamei surogat si a sotului acesteia (daca este cazul) si a cuplului infertil
Acorduri legalizate intre cuplul furnizor de material genetic si mama surogat si sotul acesteia (daca este cazul), realizate inainte de inceperea tratamentului sau procedurilor
Criteriile pentru mama surogat - model ideal:

varsta sub 38 ani
sa fie casatorita sau intr-o relatie stabila
o sarcina cu nastere in antecedente si fara complicatii
fara patologii care pot afecta o sarcina (ex. diabet, anticorpi anti Rh prezenti, etc.)
nefumatoare
neconsumatoare de droguri sau alcool
fara afectiuni care necesita tratamente cronice

Mai multe detalii aici : Surogatul: intrebari si raspunsuri

In cazul mamelor surogat sau purtatoare se incalca un drept fundamental al omului

- acela de a decide asupra propriului corp. In momentul in care se semneaza contractul dintre mama si cuplul reproductiv, acesta contine si o clauza care stipuleaza ca nu se poate face  avort in lipsa unei indicatii medicale".

Asadar, medicul este cel care ia hotararea cu privire la avort, mama surogat pierzand dreptul inalienabil la integritate corporala.

In contextul socio-economic si profitand de erorile legii, multe femei ar putea fi constranse usor sa castige bani din meseria de mame surogat sau purtatoare, mai ales ca sumele platite de cei care-si doresc un copil sunt de ordinul zecilor de mii de euro.

Legea privind sănătatea reproducerii și reproducerea umană asistată medical prevede că înainte de începerea procedurilor de reproducere umană asistată medical, se vor întocmi acte autentificate între cuplul asistat reproductiv și mama surogat. Aceste acte includ consimțământul mamei surogat de a ajuta cuplul reproductiv pentru a avea unul sau mai mulți copii, precum și acordul de cedare a drepturilor parentale către cuplu. De asemenea, se specifică obligațiile și interdicțiile mamei surogat în timpul sarcinii și dezvoltării fătului, precum și responsabilitățile cuplului asistat reproductiv de a suporta cheltuielile legate de sarcină.

Contractul de surogat se încheie cu titlu gratuit, însă mama surogat poate primi bani pentru investigații medicale, îngrijiri medicale pe parcursul sarcinii, transport, cazare și hrană din partea viitorilor părinți ai copilului. Aceasta este o temă complexă și delicată, iar legislația poate continua să se dezvolte și să se schimbe în viitor. De aceea, este important ca părinții interesați de acest proces să obțină informații actualizate și să consulte avocați specializați pentru a înțelege toate aspectele legale și implicațiile.

Citeste: Este sau nu platirea unei alte femei sa aduca pe lume un copil o forma de abuz? Despre mama surogat cu sinceritate.

Asadar

În România, drepturile mamelor surogat sunt încă într-un stadiu nedefinit, deoarece legislația în acest domeniu nu este complet finalizată. Deși există proiecte de lege și regulamente referitoare la reproducerea asistată medical și mamele surogat, acestea nu sunt încă suficient de detaliate și clare pentru a asigura drepturile depline ale acestor femei.

Astfel, mama surogat poate fi expusă unui proces anevoios și nesigur, iar drepturile ei pot fi vulnerabile în această situație. Deși procedura nu este ilegală, ea nu este complet reglementată juridic, ceea ce lasă loc pentru incertitudini și ambiguități. Lipsa unor garanții ferme pentru mamele surogat și a unui cadru legal bine definit poate crea dificultăți în protejarea intereselor și drepturilor lor.

Maternitatea surogat în scop lucrativ, adică perceperea unei sume de bani de către mama purtătoare, în cadrul unui contract de ”închiriere” a uterului, la fel ca și donația de organe contra-cost, este interzisă în România. Maternitatea surogat în scop altruist e permisă, cea în scop lucrativ este considerată infracțiune  şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, conform Legii 95/2006.

Despre mame surogat, citeste si

Impotriva prejudecatilor: experienta de surogat a unui tatic gay

Surogatul - rezolvat in familie :)

Surogatul  o alternativa la anumite probleme de infertilitate

 autor: Anamaria Beclean, redactor Desprecopii - toate drepturile rezervate 2024

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️