Astmul si sarcina

Majoritatea femeilor astmatice se simt bine în timpul sarcinii, dar în aproximativ 30% a cazurilor simptomele se agraveaza. În unele cazuri, astmul apare pentru prima data în timpul sarcinii.

Cele mai frecvente greseli sunt subestimarea severitatii astmului si tratamentul insuficient al perioadelor de agravare.

În caz de agravare, simptomele mai severe apar între saptamânile 29 si 36 de sarcina. Daca nu este controlat, astmul poate afecta sanatatea dvs. si a fatului. Complicatiile materne mai frecvente sunt preeclampsia, hipertensiunea arteriala, hiperemeza, hemoragia vaginala, toxemia, nasterea prematura. Complicatiile fatului includ cresterea riscului mortalitatii perinatale, greutatea mica la nastere.

Pentru a va controla astmul, este important sa stiti:

• Ce factori va pot declansa crizele de sufocare ? Acestia pot fi alergeni sau iritanti ca de exemplu, praf de casa, mucegaiuri, polen, peri de animale, dezodorante sau efortul fizic.
• Virozele declanseaza frecvent un episod de astm. Evitarea aglomeratiilor reduce riscul de contactare a virozelor.
• Renuntarea la fumat si evitarea fumatului pasiv (adica al altora) este importanta, deoarece acesta este un factor declansator important al crizei de astm si reprezinta un risc major pentru fat.

Care sunt simptomele cu care debuteaza criza de astm pentru a va trata la timp?

Cel mai des, semnele de avertizare sunt tusea, mâncarimea în gât, adinamia, stranuturile frecvente, durerile de cap, modificarea respiratiei. Respiratia mai dificila este frecventa la gravide. De aceea, este important sa faceti distinctia dintre aceasta si sufocarea cauzata de astm. Folosirea zilnica a unui debitmetru maximal va poate ajuta în urmarirea evolutiei astmului pe durata sarcinii. Urmarirea regulata a functiilor pulmonare permite detectarea precoce a deteriorarii si modificarea la timp a tratamentului.

Cel mai important lucru de retinut este prevenirea si tratamentul precoce al simptomelor.

Majoritatea medicamentelor nu sunt daunatoare pentru copilul dumnevoastra. Desi ar fi de dorit o sarcina fara medicamente, aceasta nu este întotdeauna posibila sau de preferat. Riscul este mult mai mare daca astmul nu este controlat în comparatie cu cel al medicatiei. RETINETI ca cel mai bun mod de a va ajuta copilul este sa va tratati astmul !

Este important sa va tratati cu doza minima care va controleaza simptomele. Revizuiti-va medicamentele si folositi-le doar pe cele prescrise de medic. Chiar si medicamentele aparent inofensive care se pot cumpara fara prescriptie pot fi daunatoare fatului. Întrebati medicul în legatura cu orice medicament pe care ati fi tentata sa-l luati.

În general, medicamentele antiastmatice sunt sigure în sarcina. Ca regula generala, sunt preferate medicamentele inhalatorii, deoarece doza care ajunge la fat este minima. Va recomandam administrarea medicamentelor care sunt pe piata de multi ani.

Este recomandat sa nu luati pe toata durata sarcinii urmatoarele medicamente antiastmatice si antialergice:

• unele antibiotice (tetraciclina, sulfamidele si quinalonele)
• vaccinuri antigripale cu virus viu
• iodura de potasiu
• bromfeniramina

Pentru tratamentul rinitei asociate puteti sa va tratati cu corticosteroizi si cromoglicat spray nazal, clorfeniramin, pseudoefedrina si oximetazolina (picaturi nazale), spalatura nazala cu solutie sarata. Pentru tratamentul sinuzitei, amoxicilina este un antibiotic potrivit. Nu începeti imunoterapia (tratament injectabil cu alergeni) în timpul sarcinii. Daca a fost initiata înainte de sarcina si nu ati avut reactii sistemice imunoterapia poate fi continuata.

În caz de agravare a astmului, prezentati-va de urgenta la medic. Nu întârziati ! Scaderea oxigenului din sânge cauzeaza oxigenare deficitara a fatului. În sarcina, astmul se poate agrava lent, fara semne alarmante. De aceea consultarea mai frecventa a medicului este foarte importanta.

Nu uitati ca femeia astmatica gravida "respira pentru doi".

De obicei, criza de astm nu apare în cursul travaliului.

Este important sa discutati problema anesteziei înainte de termen, mai ales daca se pune problema unei nasteri cezariene. Daca este necesara interventia cezariana, calea de administrare a medicamentelor este cea intravenoasa (teofilina si hidrocortizon).Trebuie discutata si disponibilitatea medicatiei antiastmatice, fiind de preferat sa aduceti medicatia de acasa.

Anestezia epidurala, rahidiana si cea locala sunt preferate anesteziei generale. În aceste cazuri va veti putea administra tratamentul de fond. Dintre analgeticele narcotice, este preferat fentanilul. Pentru inductia anesteziei, medicamentul de electie este ketamina. Anestezicele halogenate produc bronhodilatatie, de aceea sunt indicate în primul rând.

Pentru inductia travaliului, prostaglandina F2 trebuie evitata, deoarece poate produce bronhospasm. Este important sa discutati aceste eventualitati din timp cu medicul dumneavoastra, micsorând astfel probabilitatea complicatiilor din timpul travaliului.

Alaptarea

În general, administrarea medicamentelor antialergice la mama, nu afecteaza nou-nascutul, dar trebuie sa discutati aceasta posibilitate cu medicul pediatru, regula valabila pentru folosirea oricarui medicament.

Steroizii si antihistaminicele administrate mamei sub forma de tablete ajung în lapte în cantitate mica si în general nu creaza probleme nou-nascutului. Teofilina poate provoca la nou-nascut tremuraturi, dificultati de alaptare si varsaturi.

În general, medicamentele folosite în timpul sarcinii pot fi administrate fara probleme si în timpul alaptarii. Retineti ca medicatia inhalatorie se secreta în cantitati infime în laptele matern, de aceea sunt preferate.

autor: Desprecopii.com (c) 2006
Toate Drepturile Rezervate