E-urile din alimente - Lista neagra a substantelor chimice care otravesc alimentele | Comentarii articol
21/6/2018
Comenteaza / Pune o intrebare
✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. �ți mulțumim anticipat! ❣️
Subiecte tratate:
Tema:
Ultimile 75 comentarii
Am mancat un aliment ce continea acid citric si metabisulfat de sodiu(E223) si acum nu ma simt prea bine. Ce as putea sa fac??
Ce este E- 904, 914, ? acesta apar acum pe eticheta lamailor de 700gr,origine Turcia.Atentioneaza sa nu se consume coaja si intreb , daca si in situatia in care le-a, tinut in apa cu bicarbonat ,acoperite de apa ,timp de2 ore ?
Buna as avea o �ntrebare , Ce dracu sa mai m�ncăm c�nd toate au e-uri coloranți ,și alte chimicale ,de ce le scoateți pe piața c�nd știți că toate nu sunt bune ,sau pentru voi contează doar să luați banii proștilor si restul nu va interesează ca moare lumea din picioare din cauza prostiilor voastre ,bine ați face să nu mai afișați pe net e-urile si sa luați măsuri �n realitate prin fabrici ,,,lume draga m�ncați euri ca ori muriți din cauza chimicalelor ori muriți de foame tot una e pentru guvernul nostru ,, produsele bio nu sunt bune femeile care le v�nd sunt amendate ca scot ceva bun pe piața dar chimicalele din străinătate nu sunt �ntoarse de la granița �napoi ca aia otrăvesc lumea din placere nu din obligație ,,bine ca guvernul are bani ce mai contează poporul de pe care spate ridică bani cum se simte
in chipsuri se contin E621,E631,E627,E330,E160,E322 si E100 in cola se contine E338 si E330 ELE SUNT PERICULOSE PENTRU SANATATE!!!
Nu stim ce sa mai mancam........ toate, sunt toxice deoarece contin acetse e-uri periculoase..........
Problema continutului diferitelor alte substante (Indulcitori, emulgatori, conservanti, coloranti, ....) pe linga substantele de baza din retete e o preocupare a multor cercetatori in lume. La multe din cele folosite nu sunt inca 100% clare efectele pe care le au. Chiar si specialistii nu sunt toti de acceasi parare. S-a pornit acum o campanie ampla (concurenta e mare) de inlocuirea acestor subsatnte obtinute pa cale chimica cu cele obtinute pe cale biotechnologica sau chiar naturala. Chiar si asa consumul acestor substante trebuie limitat. Si pentru ca a venit discutia de E407 - Caragenan. In multe cazuri ca si in cazul acestei substante s-au putut observa de-a lungul studiilor efectuate influenze asupra organismului atit negative cit si pozitive lucru ce face greu o delimitare clara a lor. De accea UE a hotarit limitarea consumului la 0-75 mg caragenen pentru 1KG greutate corporala. Nenorocirea e ca din lipsa de timp se maninca de cele mai multe ori carne in cantitati mai mari fara salate sau legume, ca se maninca de cale mai multe ori doar de trei ori pe zi cantitati mari si se consuma foarte putine lichide ( sau bauturi zaharoase in cantitati mari). Deci greselile industriei sunt completate si de stilul dezastruos de a ne harni. Din pacate multi fabricanti din Romania inaca avari si vinatori de cistiguri rapide si peste noapte incalca regulile grosolan. Eu cind vin in Romania nu cumpar mezeluri de frica. Poti sa faci multe preparate in casa foarte bune si care inlocuiesc cu succes mezelurile. Stiu ca un contrul rigoros ca aici in vest inca nu a putut fi implementat, dar am speranta ca specialistii din tara vor lupta pentru implementare unui asemenea sistem. Eu daca m-as intoarce vreodata in Romania m-as axa pe fabricarea de produse biologice. Nu aduc un cistig atit de mare si rapid, dar nici nu pierzi. Dupa zece ani de activitate in Industria alimentara in Romania si dublu in vest imi dau seama cit de important e acest lucru pentru sanatatea oamenilor. Profesorii pe care i-am avut la facultate la Galati promvau inca de pe atunci pentru produse sanatoase. As vrea sa-i aud pe specialistii din industria alimentara (cei ce sunt involvati direct in procese) ca colaboreaza mai intens cu cei din sanatate
Mihai are dreptate,E407 e trecut si la bune si la toxice,care e adevarul,pan'la urma?
E 407 este si la Toxici si la e-uri Bune. ?
E-211 există spre exemplu, pe eticheta mărcii de ketch-up Hacendado care se comercializează �n lanțul de magazine Mercadona, �n Spania. Asa zisa marca blanca. Deci, cu m este interzis e-211 de comunitatea europeana dacă el se folosește absolut legal și la vedere, �ntr-un produs cumpărat de zeci de mii de consumatori?� Vă trimit fotografii dacă doriți.
Secretele industriei c�rnii: chimicalele din salamuriIonela S�vescuDuminic�, 25 Octombrie 2009PERICOL. Aditivii sintetici din semipreparatele din carne r�m�n �n organismchiar �i zece ani, pentru c� tubul digestiv nu le poate digera.Consumul anual de mezeluri �n Rom�nia este de aproximativ zece kilograme pe cap de locuitor, ceea ce �nseamn� c�, �n fiecare zi, un rom�n m�n�nc� cam 28-30 de grame de produsedin carne. Anul trecut, media ��rilor europene mergea c�tre aproape 100 de grame consumate zilnic. Totu�i, diferen�a este dat� de calitatea semipreparatelor rom�ne�ti din carne, care este printre cele mai slabe din Europa, asta �i pentru c� rom�nii nu se arat� preocupa�i de ce pun �n farfurie. Sl�nin� mult� �i injec�ii cu ap� �n unit��ile de produc�ie mari �i �n abatoarele tehnologizate, sacrific�rile de animale sunt rare. Dup� tran�are, 80% din carne se folose�te pentru specialit��i, iar restul intr� �n produc�ia salamurilor, a c�rna�ilor, parizerului �i a crenvur�tilor. Cantit��ile sunt ajustate cu mult� sl�nin� tare, dar �i cu soia sau alte gr�simi hidrogenate. Malaxarea se face �ntr-un recipient mare de metal, �n care se pun la tocat carnea, apoi sl�nina �i �oriciul. Din saci de rafie se adaug� f�ina de soia, �i, potrivit fiec�rui re�etar, se adaug� aditivi sintetici �i coloran�i. Omogenizarea se face �n c�teva minute, iar pasta prinde gust �i aspect de carne. Ambalarea se face �n membrane de plastic, care, uneori, ajung s� coste mai mult dec�t compozi�ia produsului. De cealalt� parte, produsele �premium�, ca pastrama, mu�chiul sau cotletul, sunt injectate cu saramur� �i fosfa�i, compu�ii care re�in cea mai mult� ap�. Injectarea se face cu o ma�in� special� cu ac, iar vidarea mascheaz� c� produsul e umplut cu ap�. Saramura, care trage foarte mult din greutatea produsului, are ca efecte secundare hipertensiunea arterial� �i diabetul. E-urile sunt importate �i, �n cele mai multe cazuri, condimentele precum ceapa sau usturoiul sunt prafuri ob�iunite prin deshidratare. Departe de �m�ncatul s�n�tos� Gheorghe Mencinicopschi, directorul Insitutului de Cercet�ri Alimentare din Bucure�ti, spune c� absolut toate produsele din magazine, mai pu�in cele �eco�, sunt pline de chimicale. Cel mai mult, �ns�, atrage aten�ia asupra intoxic�rii cu reclame: �Mezelurile �i s�n�tatea n-au nimic �n comun. Copiii n-ar trebui s� consume niciun gram. De aceea, publicitateaeste agresiv� pe segmentul celor mici�. Chiar dac� au fost sili�i de legi s� treac� pe etichete toate componentele re�etei, produc�torii din Rom�nia se feresc s� dezv�luie cantit��ile adev�rate de carne dintr-un produs. Dintr-o list� de aproximativ 20 de ingrediente, doar unul singur este carne. Restul sunt fosfa�i, nitri�i, nitra�i, arome sintetice �i coloran�i, mult� sare �i mult� ap�. Medicii spun c� efectele acestor aditivi nu apar de pe o zi pe alta. �n schimb, pe timp �ndelungat, efectele sunt dezastruoase. �Rom�nii s-au obi�nuit s� cumpere ap� la la pre� de carne. �n ultima vreme, au ap�rut tot soiul de aditivi care n-au fost testa�i toxicologic, dar pe care produc�torii au �nceput s�-i foloseasc� intens. Dintre cei mai periculo�i sunt fosfa�ii, care, �n exces, �mpiedic� fixarea calciului �n oase. Imagina�i-v� ce �nseamn� asta pentru copii�, spune Gheorghe Mencinicopschi.SCUMP. 80% din carnea tran�at� merge pentru specialit��i, ca pastrama �i cotletulEtichetele f�r� valoare Specialistul �n s�n�tate alimentar� atrage aten�ia c� poten�iatorii de arom�, care se reg�sesc chiar �i �n specialit��ile mai scumpe din carne, provoac� un apetit ridicat �i dau de penden��: �Glutamatul monosodic d� un gust foarte bun. Stimuleaz� pofta �i te face s� m�n�nci �ncontinuu. Efectul nu-i imediat, dar m�nc�nd �i m�nc�nd, duce la obezitate�. Din lista lung� de compu�i chimici alimentari, coloran�ii sunt bombe pentru organism. �Ro�ul carmin se extrage dintr-o insect�. �n procesul chimic de extrac�ie, se folose�te aluminiul. Consumul distruge celulele nervoase �i riscul cel mai mare �l reprezint� Alzhaimerul�, explic� Gheorghe Mencinicopschi.Aspectul de �delicios� al mezelurilor este dat, �n mare parte, de f�ina de soia sau de amidonul de cartofi, care au chiar 40% din compozi�ia unui parizer ieftin sau a unui salam. �Soia �n stare pur�, nemodificat� genetic, a ajuns s� fie cel mai s�n�tos ingredient dintr-un salam. Amidonul, �n schimb, chiar n-are ce c�uta �ntr-un produs din carne. Pentru c� nu vor s� fie scrupulo�i, produc�torii promit s�-l treac� pe lista ingredientelor�, spune Mencinicopschi. AMENIN��RI Bolilecare ne urm�resc Fosfa�ii din mezeluri �mpiedic� fixarea calciului �n oase. Afecteaz� cre�terea copiilor, iar �n 20 de ani, femeile vor suferi de osteoporoz�. B�rba�ii vor sc�dea la b�tr�ne�e mai repede �n �n�l�ime �i, �n multe cazuri, vor fi obezi. Semipreparatele mai con�in gume de omogenizare, care, pe l�ng� faptul c� re�in ap�, au rolul de a omogeniza. �Nu pot fi digerate de tubul digestiv, dec�t �n zece ani. Efectul imediat este apari�ia gastritelor �i a ulcerelor, dar �i a celei mai ur�te forme de cancer - cel colonorectal�, spune Mencinicopschi. 44% CARNE C�rna�i Cabanos Con�ine: carne de porc inferoar� - cu sl�nin� �i �orici - 44%, carne de vit� - 16%, fain� de soia - 40%. Se adaug� usturoi, condiment universal, coriandru �i agent de afumare. Aditivi: stabilizatori: (polifosfat de potasiu, caragenan), antioxidant (acid ascorbic), poten�iator de gust, glutamat monosodic (aditiv care provoac� apetit mare �i dependen��), zaharuri - dextroz�, lactoz�, colorant natural: carmin, conservant - nitrit de sodiu si nitrat de potasiu. Pentru omogenizare se mai folosesc gr�simile vegetale. Se ambaleaz� �n intestine sub�iri de oaie. Se las� la fiert 20 de minute, la 75 de grade C. Zv�ntarea se face �ntr-o camer� frigorific�, timp de 2-3 ore.60% CARNE C�rna�i de porc Con�ine: carne de porc 60%, cu sl�nin� �i �orici, protein� vegetal� din soia nemodificat� genetic, ap� 20%, sare, condimente �i arome naturale, stabilizatori (di-polifosfat de sodiu �i potasiu), antioxidan�i (acid ascorbic, izoascorbat de sodiu), nitrit de sodiu, poten�iator de gust (glutamat monosodic), zaharuri (lactoz�, dextroz�), colorant natural � carmin, conservan�i: nitrit de sodiu �i nitrat de potasiu. Nitritul de sodiu previne cre�terea bacteriei ce cauzeaz� botulismul, m�re�te timpul de valabilitate al produsului, stabilizeaz� culoarea ro�ie a c�rnurilor procesate �i d� o arom� specific�.60% CARNE Cotlet de porc Con�ine: cotlet de porc, un strat de sl�nin� de 0,5�1 centimetri. Carnea, t�iat� �uvi�e, se injecteaz� cu saramur� 20%- 40%. Injectarea se face manual sau cu o ma�in� special� cu ac. Se pune apoi �ntr-un sos condimentat cu usturoi, boia de ardei, piper �i coriandru, unde se las� timp de mai multe ore. �n sos se mai adaug� antioxidan�i, poten�iatori de gust. Se las� �ase zile la rece, apoi se afum� industrial. 14 por�ii de mezeluri pe lun� cresc cu 78% riscul apari�iei unei forme de boal� pulmonar� obstructiv� cronic�, care este foarte grav�. Afec�iunea reprezint� una dintre primele cinci cauze de deces �n Vest. Se manifest� prin sc�derea capacit��ii organismului de a men�ine o concentra�ie normal� de oxigen �n s�nge.62% CARNE Leb�rwurst Con�ine: carnea capului de porc �n propor�ie de 62%, sl�nin� tare 7%, organe � inim�, rinichi, splin� 15%, ficat 16%. Se adaug� supa de la fierberea capului, mixul de condimente, ceap� fiart�, zah�r �i sare. �n malaxor se adaug� aditivii � colorantul alimentar� carmin, antioxidan�i, amidon de cartofi. Compozi�ia se ambaleaz� �n membrane sintetice �i se fierbe la 75 de grade C. Un leb�rwurst �tradi�ional� trebuie s� con�in� mai pu�in de �ase grame de sare la 100 de grame de produs �i, �n principiu, s� aib� cel mult trei aiditivi sintetici, iar termenul de valabilitate s� nu dep�easc� zece zile. Un produs mai pu�in conservat �i schimb� culoarea la deschiderea ambalajului. 80% SL�NIN� �I �ORICI Parizer de porc Con�ine: 80% sl�nin� �i �orici de porc, 10% carne de pas�re dezosat� mecanic (�n care intr� oase m�cinate), fain� de soia, protein� vegetal�, amidon, condimente � sare, usturoi, coriandru, boia de ardei, poten�iatori de gust, coloran�i (carmin). Dup� amestecare, compozi�ia se fierbe timp de 20 de minute �n ap�, la 75 de grade C. Din cauza amidonului �i a fibrelor din soia, confer� starea de sa�ietate. �n schimb, este greu de digerat. Carnea dezosat� mecanic este pasta rezultat� din dezosarea carcaselor de pas�re, care este prelucrat� cu utilajespeciale. Aceast� past� poate con�ine �i resturi de piele, chiar �i oase. 60% SL�NIN� �I �ORICI Salam de var� Con�ine: 60% sl�nin� �i �orici, 17% carne de calitate inferioar� � adic� ceea ce se poate prelucra din picioare, g�t - mix de condimente � sare, boia, piper sau extract de condimente � aditivi care imit� gusturile condimentelor, f�in� de soia 20%, antioxidan�i, colorant � carmin, glutamatde sodiu (E 261), nitri�i, nitra�i, past� de usturoi, zah�r. Toate acestea se amestec� �n malaxoare, apoi se ambaleaz� �n membrane artificiale (de plastic), se zv�nt� �i se afum� industrial �ntr-o camer� unde, teoretic, ar trebui s� stea cel pu�in patru-cinci zile. �n alte cazuri, se adaug� agent de afumare.40% SARAMUR� Pastram� Con�ine: carne dezosat� de la pulp�, spat� �i mu�chiul de pe spate. Se taie �n �uvi�e, se s�reaz�, dup� care se trece printr-un sos condimentat cu praf de ceap� �i de usturoi, antioxidan�i, coloran�i, agen�i de afumare �i poten�iatori de gust. Carnea st� �n sos timp de trei p�n� la cinci zile, apoi se scoate �i se leag� cu sfoar�. Se injecteaz� cu o solu�ie de saramur� de 20-40%, apoi se ambaleaz� �n pungi de plastic, �n vid. Afumarea se face cu fum lichid, care con�ine cele mai cancerigene hidrocarburi - cele policiclice aromate. 70% SL�NIN� �I �ORICI �unc� de porc Propor�iile de carne difer� �n func�ie de re�et�. �unca ��r�neasc� con�ine: 70% carne procesat� mecanic (are �n compozi�ie sl�nin�, urme de oase, �orici) - proteine din soia, toat� gama de antioxidan�i, colorant � carmin. Carnea se injecteaz� cu o solu�ie de saramur�, apoi trece �n malaxoare de trei ori. Prima malaxare se face la o or� dup� injectarea cu saramur�, a doua la 24 de ore dup� depozitarea la frig �i �nc� o dat� la 48 de ore dup� maturare. Apoi, compozi�ia se pune �n forme metalice care se �in la un tratament termic de 75 de grade Celsius. Dup� r�cire, formele se ambaleaz� �n pungi de plastic, �n vid.
Totusi nu vad E 414 care este guma arabica ....Cred ca in loc de E 407 la aditivi bune in loc de E 407 trebuia scris E 414. Eu asa stiu ca nu este daunator in limitele normale desigur
E330 a fost considerat o cauza majora a cancerului. Aceasta confuzie a aparut si in urma confundarii cuvantului �Krebs� - cancer, ger - cu cel care a descoperit ciclul Krebs - Sir Hans Adolf Krebs. Acidul citric nu mai este considerat daunator corpului, daca este consumat singur.Acidul citric este foarte raspandit in stare libera, in plante si animale. Cel mai raspandit este in sucul fructelor din specia citrus- lamai, portocale, grepfruturi, ceea ce i-a conferit si numele. Nu cumva sa dati la copii sa manance fructe ce contin acid citric. Vreti sa faca cancer? =)))
APna la urma E407 e bun sau toxic pentru ca e trecut la ambele categorii !???
Cred ca devenim paranoici daca plecam la cumparaturi cu lista de E-uri. Nu le putem ocoli. In schimb, putem face, de doua ori pe an, o detoxifiere serioasa.
Carmen, unul din modurile in care poti face ceva este sa gatesti chiar tu (sau, daca nu ai posibilitate roaga pe cineva din familie - pe mama, pe matusa, pe soacra ...) poti
Scrie un comentariu