Despre ... frustrare | Comentarii articol

Comenteaza / Pune o intrebare

Ultimile 6 comentarii

  1. rodica
    rodicatrimis la 30/1/2005

    si eu am acest sentiment de 2 luni de cand a venit frigul si nu mai pot iesi din casa. am umblat pana in ultimul moment(am nascut la nunta fratelui meu la 500km de casa).astept sa se incalzeasca sa ne putem plumba iar.il iubesc pe rares asa ca ma consolez cu ideea ca va veni si un moment mai bun. oricum vreau si o surioara pt el. este la mine in brate acum va pupam rodi si rares

    Raspunde la acest comentariu
  2. irina
    irinatrimis la 19/1/2003

    Chiar acum acest articol a fost ca o mingiere pentru mine.Am un bebe de 5 luni ,imi place sa il vad crescind si bucurindu-se de toate noutatile. Dar fiind in uSA de un an ,trecind perioada de sarcina, am lucrat si eu ceea ce am gasit, adica la un magazin. Acum mi s-a oferit posibilitatea de a lucra intr-un birou de contabilitate si sunt disperata ca va trebiu sa refuz oferta.Nu am nici o persoana de incredere care ar putea sa-mi supravegheze puiul.Inca sunt in dilema iar astazi va trebui sa dau raspunsul. Toate cele bune Irina

    Raspunde la acest comentariu
  3. alcazy
    alcazytrimis la 17/1/2003

    singurul lucru bine gandit de site-ul asta. ca sa fie garnitura completa mai este nevoie doar de o cafea si de o telenovela

    Raspunde la acest comentariu
  4. cristy
    cristytrimis la 12/11/2002

    Cateodata sunt atat de frustrata incat ma intreb daca in definitiv imi iubesc sau nu fetita. Ma invinovatesc pentru fiecare moment cand sunt cu ea doar fizic dar nu ii acord intreaga mea atentie. Pentru ca am zile cand parca nu am chef sa stau cu ea si atunci privesc la televizor. Abia acum am inteles ca nu pot sa ma joc cu ea tot timpul si ca am nevoie chiar si de astfel de momemte pentru a fi mai aproape de ea. Din punct de vedere fizic parca nu ma mai intereseaza cum arat - am ramas doar cu vreo 3kg in plus dar toate s-au pus pe burta. Asa ca daca tot nu mai incap in vechile haine baremi sa mananc ciocolata. Iar despre toate astea nu prea am cu cine vorbi - prietenele sunt toate la serviciu, iar sotul cred ca mai are pana cand va deveni tata cu adevarat.

    Raspunde la acest comentariu
  5. Theodora Papadopoulou
    Theodora Papadopouloutrimis la 9/9/2002

    29.August.2001. Aceasta data va ramine intotdeauna in memoria mea si,mai mult ca sigur,in memoria sotului meu !!! Sintem casatoriti din 1995 si de la inceput mi-am dorit un copil,sotul meu,insa,nu era inca pregatit sa devina tata si eu nu vroiam sa aduc pe lume un copil doar pentru ca EU vroiam!!! Am asteptat deci un an,doi ....sapte!!! Pina intr-o zi in care fara sa-mi anunte,era decis sa inceapa nu tocmai neplacuta incercare de a avea un bebe!!! Nu ne-a luat prea mult timp. Am inceput in Aprilie si in August eram deja insarcinata. Pe 29.08.2001 aveam intilnire cu medicul pentru confirmarea sarcinii. Sarcina nu numai s-a confirmat,dar medicul mi-a anuntat ca voi avea GEMENI. SOC!!! Am avut o sarcina foarte buna,mi-am revenit din soc foarte repede sotul meu e cel mai fericit tatic din lume,avem doi baietei minunati si azi sint 5 luni jumate. In prima luna umblam si eu ca o somnambula,dormeam jumatati de ore(daca eram norocoasa!!!),toata ziua avem un bebe in brate si timp pentru mine nici un minut. Dar nu m-i se parea important sa ma ocup cu mine cind avem doi bebei care depindeau de mine. Ocoleam oglinda,nu doream sa vad reflectarea fantomei care devenisem!!! Mare greseala!!! Al meu sot ma vedea doar ca mama copiilor lui si incetase sa ma vada ca sotia lui,pina in ziua in care am pus copiii la culcare,mi-am dat intilnire cu oglinda si rezultatul a fost uimitor!!!Nu numai si-a amintit de sotie dar daca nu ne opream la timp,eram aproape sa devin mama din nou!!!CONCLUZIA: NU NEGLIJATI PERSOANA VOASTRA... VE-TI FI SI VOI FERICITE SI CEI DIN JURUL VOSTRU!!! THEODORA,GIANNIS,ALEXANDROS

    Raspunde la acest comentariu
  6. tinatache
    tinatachetrimis la 19/8/2002

    Multumesc Zara, sunt intr-o pasa tare proasta, bebica mea are 5,5 luni si sunt obosita, ma simt urata si nu mai am timp de nimic. Uituca, zapacita, plangacioasa si alte asemenea. Uneori ma simt ca intr-o cusca sau inchisoare din care nu am scapare... Articolul asta mi-a mai dat sperante, cine stie... poate trece...

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim). | Toate campurile trebuie completate!

Subiecte tratate:
Tema:

Comunitatea Desprecopii

Toate Forumurile

Peste 200.000 de membri inregistrati!

Hai chiar acum in cea mai mare si mai activa comunitate de parinti si discuta despre: Comentarii la articol.

intrebari

Intrebari si raspunsuri

Ai o intrebare pe teme legate de acest articol sau o intrebare in general? Intreaba specialistii Desprecopii.com si alte mamici dornice sa te ajute!

Forumuri Recomandate

Discutii generale pentru familie si parinti

Discutii generale pentru familie si parinti

LOUNGE DC. Discutii, pareri si impresii. Aici ne adunam pentru a ne cunoaste.
PARENTING - sau despre meseria de parinte

PARENTING - sau despre meseria de parinte

Despre MESERIA DE PARINTE. Experiente, intrebari si milioane de nelinisti. Asta inseamna sa fii parinte.
Concursuri la Desprecopii.com

Concursuri la Desprecopii.com

CONCURSURI si rezultatele concursurilor din comunitate. Intotdeauna ai ceva de castigat !
Check in - Prima data pe DC

Check in - Prima data pe DC

BINE AI VENIT! Noii veniti se pot prezenta aici, cei vechi sunt rugati sa ii indrume, in spiritul Comunitatii DC.