Aceasta este versiunea pentru imprimanta a acestui articol.
Veti fi redirectat catre articolul original in 3 secunde. Daca nu, apasa pe sageata...


Poliomelita si vaccinarea antipolio in Romania
Ce este poliomelita
Ce cauzeaza poliomelita
Cum se transmite infecţia cu virusul poliomielitei
Simptomele poliomielitei
Uneori, poliomelita nu aprezinta simptome
Poliomielita în România
Vaccinarea antipolio în România
Despre alte boli contagiase
Despre febra la copil
Forum medical si forum de suport al parintilor

Ce este poliomelita 

Poliomielita - adesea denumită și paralizie infantilă - este o boala infecto-contagioasa  ce afecteaza sistemul nervos central si poate cauza paralizii, afectand mai ales copiii sub varsta de 5 ani. Poliovirusul este un virus cunoscut mai ales prin faptul ca distruge sistemul nervos, cauzind paralizie. Frecventa manifestãrilor severe este de 1 caz de paralizie la 200 de infectii cu virus. Poliomelita este o boala epidemica si contagioasa, iar singura metoda de prevenire recomandata fiind vaccinarea antipoliomielitica.

Ce cauzeaza poliomelita

Poliomelita este cauzată de trei tipuri de poliovirusuri. Poliovirusul este un virus cunoscut mai ales prin faptul ca distruge sistemul nervos, cauzînd paralizie. Cu toate acestea, majoritatea persoanelor infectate cu acest virus nu au simptome, iar la ceilalţi acestea sunt foarte slabe. Boala apare datorită infecţiei cu virusul poliomielitei.

Cum se transmite infecţia cu virusul poliomielitei

Transmiterea poliovirusului survine cel mai adesea prin traseul oral-anal, datorită neglijării spălării mîinilor sau consumului de apă şi mîncare contaminată.Persoanele infectate pot să continuă excreţii cu viruşi timp de cîteva saptămîni. Perioada de incubaţie este de 7 -14 zile.

Simptomele poliomielitei 

Majoritatea persoanelor (90-95%) nu au deloc simptome.
 Poliomielita prezintă o evoluţie uşoară şi scurtă a bolii şi are urmatoarele simptome:
 - febra (peste 39,50C)
- o stare generală proastă
- lipsa poftei de mîncare
 - constipatie
- vomă
- dureri abdominale
- dureri în gît

Uneori, poliomelita nu aprezinta simptome

In unele cazuri, persoana infectata nu prezinta intotdeauna simptome. In unele cazuri simptomele sunt pseudo-gripale: febra, angina (durere de gat), tulburari digestive, dureri de cap, dureri abdominale. Uneori pacientul acuza redoare de ceafa sau dureri la nivelul membrelor inferioare. Cea mai grava forma a bolii este paralizia poliomielitica. Durerile musculare sunt foarte intense, paralizia instalandu-se in decursul primei saptamani. Paralizia poate afecta unul sau ambele membre inferioare sau superioare, cat si musculatura toracelui. Vindecarea este mai mult sau mai putin completa, in functie de caz.
Aproximativ 1% dintre copii sunt afectati de paralizie. Dintre acestia peste 1% sunt afectati pe viata post-poliomielita. Daca sunt afectati muschii respiratori, in absenta respiratiei artificiale, poate surveni decesul. Nu exista tratament, dar intr-o oarecare masura se pot ameliora simptomele. Bolnavul poate avea uneori nevoie de respiratie artificiala.

Poliomielita în România

In Romania, au evoluat mai multe episoade epidemice, în anii 1927, 1955, 1980–1982 (221 de cazuri, determinate de virusuri polio sălbatice tip 2 şi 3) şi în perioada 11 noiembrie 1990 – 25 aprilie 1992 (13 cazuri, determinate de virusul polio sălbatic tip 1, care a implicat în special copii romi nevaccinaţi, mulţi dintre ei infectaţi cu virusul imunodeficienţei umane HIV).    Ultimul caz de poliomielită din România (aprilie 1992) a fost tot un copil de etnie romă, din judeţul Giurgiu, care nu fusese niciodată vaccinat.

În 2002, a fost elaborat şi adoptat „Planul naţional de acţiune pentru menţinerea statutului fără poliomielită din momentul certi­ficării regionale până la certificarea globală“ (nr. DB 5.278/22.08.2002), care apoi a fost actualizat periodic. Obiectivul principal al acestui plan este de a reduce riscul de răspândire, în urma unui eventual import, a poliovirusurilor sălbatice şi a poliovirusurilor derivate din virusurile vaccinale (VDPV – vaccine derived polioviruses) circulante în ţările endemice şi în cele recent reinfectate.

Principalele măsuri care trebuie aplicate pentru a atinge acest obiectiv sunt: continuarea vaccinării antipolio de rutină şi realizarea unei acoperiri vaccinale cu patru doze de VPI de cel puţin 95%; menţinerea unui sistem de supraveghere eficient pentru detectarea tuturor cazurilor de paralizie acută flască (PAF) şi instituirea măsurilor de control la apariţia unui caz suspect clinic de poliomielită sau a izolării unui virus polio sălbatic de la o persoană fără manifestări clinice.
Pe plan european, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a sărbătorit, la 21 iunie 2012, la Copenhaga, zece ani de când Regiunea OMS Europa (53 de ţări) a fost certificată „liberă de poliomielită“.

Vaccinarea antipolio în România

În România, de-a lungul timpului, au fost disponibile şi utilizate cele două tipuri de vaccinuri şi anume: vaccinul polio inactivat (VPI) de tip Salk – primul vaccin polio, înregistrat pentru prima dată în anul 1955, în SUA; vaccinul polio oral (VPO) de tip Sabin, auto­rizat în 1961 ca vaccin monovalent şi în 1963 ca vaccin polio trivalent. În perioada 1957–1961, s-a utilizat vaccin polio inactivat (Salk), iar din 1961 s-a introdus vaccinul polio oral (Sabin), astfel: 1961–1962 s-a utilizat un vaccin polio oral rusesc; 1963–1990 vaccin polio oral produs la Institutul Cantacuzino; 1990–2008 – vaccin polio oral de import.

În perioada 1957–1961, s-a utilizat vaccin polio inactivat (Salk), iar din 1961 s-a introdus vaccinul polio oral (Sabin), astfel: 1961–1962 s-a utilizat un vaccin polio oral rusesc; 1963–1990 vaccin polio oral produs la Institutul Cantacuzino; 1990–2008 – vaccin polio oral de import.
Din 2014, doza a cincea de vaccin polio se va administra la vârsta de 6 ani (în locul dozei de la 9 ani), sub formă de vaccin combinat dT–VPI.

În perioada 1961–1995, vaccinarea antipolio s-a realizat în campanii, organizate primăvara şi toamna. Din noiembrie 1995, odată cu instalarea în toată ţara şi la toate nivelurile (naţional, judeţean, local – medic de familie) a „lanţului de frig“, s-a trecut la vaccinarea în ritm continuu, la împlinirea vârstei recomandate.

În 1996, au fost organizate „zile naţionale de vaccinare“, când toţi copii sub 5 ani au primit câte două doze de vaccin polio oral, indiferent de antecedentele vaccinale. Acoperirea vaccinală a fost în jur de 96%. Cititi pe larg Schema vaccinurilor obligatorii si optionale

Despre alte boli contagiase, mai cititi

Gripa cu virusul AH1N1 (porcina): sfaturi pentru parinti
Tusea convulsiva
Meningita copilului si povestea unei mamici
Scarlatina
Varicela sau varsatul de vant
Pneumonia la copil

Despre vaccinare si vaccinurile copilariei, cititi: Vaccinurile copilariei: raspunsuri directe la intrebari dificile

 Cititi neaparat si: 10 intrebari si raspunsuri despre bolile copilariei

Despre alte boli care se fac in copilarie, cititi pe larg: Bolile copilului aici>

Despre febra la copil, cititi

 Forum medical si forum de suport al parintilor:

Clinica Virtuala DC: Consultanta medicala online.

Parintii intreaba, parintii raspund! In aceasta lista de discutii puteti pune intrebari la obiect altor parinti (Exemplu: Este normal ca baiatul meu cere noaptea lapte?)

autor: Desprecopii.com, Toate drepturile rezervate, Desprecopii.com 2013
Bibliografie:
Cronologia eradicării poliomielitei în România - revista Viata Medicala - August 2012