Dupa 3 luni si ceva in noua profesie de parinte cred ca am descoperit
adevarul suprem! Stiu ce vrea copilul nostru si, la fel de important, stiu ce
vrem si noi. Cu cine sa incep, sa dau cu banul? Sau sa o iau in ordinea
importantei? OK, in ordinea importantei. Asa ca incep cu... ce vrea el (adica
Vlad, baietelul nostru).Mai cititi: Botezul povestit de un bebelus
Sunt atat de obosit dupa cateva zile de alergatura maxima, incat astazi il
voi lasa pe Vlad Cristian sa va scrie. Mai ales ca el a fost actorul principal
al celui mai important eveniment crestin din viata sa: botezul. Asadar...Dupa ce
m-am culcat la 01.00 si m-am trezit la 01.15, cand tati a venit din hipermarket
(cu ultimele cumparaturi pentru botez), am decis sa fiu rezonabil si sa adorm la
loc. Pana la 02.45...
Recunosc: am facut parte din categoria celor care se uitau cu interes la
copii si parintii lor, in incercarea de a identifica modul in care primilor li
se face educatia. Si, de cele mai multe ori, descopeream ca primii fac, de fapt,
educatia celorlalti... Oricat nu ne place sa credem, suntem educati in fiecare
zi de copiii nostri! Aveam remarci acide, ironice, compatimitoare: "Oameni buni,
nu-i mai dati suzeta!" sau "De ce-l lasi sa ti se urce in cap?". De multe ori,
pe post de "sac de box" era chiar sora mea, mama a doi copii, care imi spunea cu
o voce egala: "Florin, o sa vezi..."
Am pretentia ca nu ma mai emotionez atat de usor. Ce naiba, sunt un barbat
de 32 de ani care a vazut cate ceva la viata lui, cum se spune prin popor. Dar
prima baie a copilului tau te lasa, realmente, fara suflare. Nu se compara cu
absolut nimic. Poti sa zbori prima data, sa saruti prima data, sa iti gasesti
numele in ziar prima data, sa apari la TV prima data...Prima baie a copilului
este, fara discutie, cel mai mare examen al meseriei de parinte.
Cred ca am retinut corect, desi nu mai am deloc incredere in memoria mea,
ravasita de socurile: doua ore somn, doua ore biberoane si plimbat prin camera.
In urma cu putina vreme, a fost un eveniment intitulat "Nopti albe la
Bucuresti". Ei bine, pentru ca eu am ratat ocazia, se pare ca Dragutul de Sus a
decis sa-mi ofere un alt eveniment: "Nopti albe la mine-acasa..." Si, vreau sa
va spun, organizarea este exceptionala!!!
Am revenit cu Jurnalul de Tatic. Cu niste cearcane in spatele carora, cu
greu, mai vezi niste ochi pe vremuri vioi, care asteapta acum cel mai mic prilej
pentru a se inchide. Dar fericit. Bat la tastatura incet, abia atingand
literele, pentru ca la cativa centimetri doarme, razand in somn, Vlad Cristian.
Si nu-ti poti inchipui, cititorule fara copii, cat de mult te vei bucura cand
copilul tau nou-nascut doarme linistit.
03.07. Pare a fi o data de nastere sau un alt punct de referinta in agenda
incarcata a unui manager. Nu e. Este ora la care incep sa scriu acest articol.
Nu e in nici o carte, nu gasesti pe nici un site in afara de desprecopii.com ceea ce iti voi spune,
taticule. Ti-am promis un jurnal de tatic, asa ca tine-te bine. Fii pregatit sa
citesti cele mai ascunse secrete ale acestei "meserii":-)