Pericolele Doomscrolling-ului: Cum ne afectează consumul excesiv de știri negative și cum să ne protejăm

Pericolele Doomscrolling-ului: Cum ne afecteaza consumul excesiv de stiri negative si cum sa ne protejam

Pericolele Doomscrolling-ului: Cum ne afectează consumul excesiv de știri negative și cum să ne protejăm

În ultimii ani, un nou fenomen digital a pus stăpânire pe rutina noastră zilnică: doomscrolling-ul. Deși dorința de a fi informați este naturală, consumul neîncetat de știri negative despre conflicte globale, dezastre climatice sau instabilitate economică poate avea un impact devastator asupra bunăstării noastre.

Conform experților de la Harvard Medical School, doomscrolling-ul nu este doar o pierdere de timp, ci o amenințare reală la adresa sănătății mintale și fizice.

Ce este Doomscrolling-ul și de ce suntem captivați?

Termenul de „doomscrolling” (sau "doomsurfing") se referă la acțiunea de a parcurge continuu fluxuri de știri negative pe rețelele sociale sau site-uri de știri, chiar dacă acestea ne provoacă anxietate sau tristețe.

Dr. Aditi Nerurkar, lector la Harvard, explică faptul că acest comportament își are rădăcinile în sistemul limbic (creierul reptilian). Amigdala noastră, responsabilă pentru supraviețuire, ne împinge să scanăm mediul în căutarea amenințărilor. Într-o lume digitală, această scanare pentru pericol se transformă într-un scroll infinit, menținându-ne într-o stare de hipervigilență constantă.

Impactul asupra sănătății: Mai mult decât o stare de spirit proastă

Doomscrolling-ul nu afectează doar moralul, ci produce reacții în lanț în întregul organism. Printre efectele identificate de specialiști se numără:

1. Sănătatea fizică: Tensiune musculară, dureri de cap, probleme digestive (greață), tulburări de somn și chiar creșterea tensiunii arteriale.
2. „Popcorn Brain”: Fenomenul prin care creierul devine atât de stimulat de fluxul rapid de informații online, încât îi este greu să se mai concentreze pe viața reală, care se desfășoară într-un ritm mult mai lent.
3. Anxietatea existențială: Studiile recente arată că doomscrolling-ul alimentează sentimente de panică și nesiguranță cu privire la viitorul omenirii și propria existență.
4. Productivitate scăzută: Angajații care practică acest obicei la locul de muncă prezintă un nivel de implicare mult mai scăzut.

Femeile sunt mai vulnerabile?

Deși oricine poate cădea în această capcană, studiile Harvard indică faptul că femeile și persoanele cu un istoric de traumă sunt mai expuse. Pentru cei care au trecut prin evenimente violente, știrile negative pot acționa ca un declanșator (trigger) puternic, amplificând anxietatea preexistentă.

5 Strategii pentru a stopa Doomscrolling-ul

Vestea bună este că nu trebuie să renunți complet la tehnologie, ci să stabilești granițe digitale. Iată recomandările experților:

1. Fără telefon pe noptieră: Primul lucru pe care îl faci dimineața îți setează tonul pentru întreaga zi. Înlocuiește scroll-ul matinal cu o rutină de îngrijire personală. Lasă telefonul în altă cameră sau la distanță de pat.
2. Setează ecranul pe Grayscale (Alb-Negru): Culorile vii ale aplicațiilor sunt concepute pentru a declanșa dopamina. Trecerea telefonului în modul alb-negru face conținutul vizual mult mai puțin atractiv, reducând timpul petrecut pe ecran.
3. Dezactivează notificările de tip „Breaking News”: Multe dintre aceste alerte sunt menite să creeze urgență acolo unde nu este cazul. Recâștigă controlul asupra atenției tale alegând tu când să cauți informația, în loc să lași dispozitivul să te întrerupă.
4. Concentrează-te pe știrile locale și comunitate: În loc să te pierzi în probleme globale pe care nu le poți controla, implică-te în comunitatea locală. Știrile locale sunt adesea mai puțin alarmiste și oferă oportunități de acțiune directă, cum ar fi voluntariatul.
5. Regula distanței fizice: În timpul cinei sau al orelor de muncă, pune telefonul într-un sertar sau la cel puțin 3 metri distanță. Simplul efort de a te ridica pentru a-l lua poate opri impulsul de a verifica știrile compulsiv.

Într-o eră a informației instantanee, protejarea atenției este o formă de igienă mintală. Dacă simți că doomscrolling-ul îți afectează grav calitatea vieții și nu poți să te oprești singur, nu ezita să consulți un specialist. Sănătatea ta mintală este mai importantă decât orice titlu de știre.

Pozele bebelusului pe Facebook: o alegere inteleapta?

Ne place sau nu sa admitem, retelele de socializare, indiferent daca este vorba de Facebook, de Twitter sau de alte nume cu rezonanta, au devenit parte din viata noastra cotidiana. Desigur, alegerea de a le folosi sau nu ne apartine. Nu ne putem sustrage insa avalansei de reactii a oamenilor din jur care, independent de alegerile noastre, ne conecteaza involuntar la aceste retele. "Ai vazut ce poze a pus X pe FB?", "Are o gramada de like-uri..." mai departe

Despre copiii nostri si Internet - merita citit si:

Copilaria mutilata de haosul virtual, isteria Facebook
Hartuirea virtuala a copilului: o problema contemporana de parenting
Ce fac adolescentii online: riscuri si pericole de care trebuie sa stie parintii
Obsesia parintilor pentru postarea pozelor cu copiii lor pe retele sociale

autor: tatic, redactor Desprecopii.com (c) 2026

 

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII