Riscul de encefalită creste în vacanță: ce trebuie să știe părinții înainte de a pleca la drum

TEMA: Boli contagioase | 0 | 1/8/2026

Riscul de encefalita creste in vacanta - iata ce trebuie sa stie parintii înainte de a pleca la drum

Vacanța înseamnă relaxare, joacă în natură și experiențe noi pentru întreaga familie. Însă călătoriile pot aduce și expunerea la țânțari, căpușe sau animale care transmit infecții capabile, în cazuri rare, să provoace encefalită.

💡Iată tot ce trebuie să știți despre riscul encefalitei la copii, în funcție de vârsta lor - de la simptome, tratament și prevenire, conform pediatrilor de la Desprecopii.com.

Despre riscul de encefalită în vacanță: ce trebuie să știe părinții înainte de a pleca la drum

Nu este un motiv de panică și nici un motiv pentru a renunța la vacanță. Pentru majoritatea familiilor, riscul rămâne redus. Dar destinația, sezonul, durata călătoriei și activitățile planificate pot schimba nivelul de risc. De aceea, câteva măsuri simple de prevenție și recunoașterea semnelor de alarmă pot face o diferență uriașă.

Ce este encefalita?

Encefalita este o inflamație a țesutului cerebral. Poate fi provocată de o infecție – cel mai adesea virală – sau de o reacție anormală a sistemului imunitar.

Encefalita nu este același lucru cu meningita. În meningită se inflamează membranele care învelesc creierul și măduva spinării, în timp ce în encefalită este afectat creierul propriu-zis. Uneori, cele două afecțiuni pot apărea împreună, situație numită meningoencefalită.

În contextul călătoriilor, atenția se îndreaptă în special spre infecțiile transmise prin:

🔸înțepături de țânțari;

🔸mușcături de căpușe;

🔸contact cu animale infectate;

🔸consumul unor produse lactate nepasteurizate;

🔸alte infecții virale care, rareori, pot afecta creierul.

Exista vaccin impotriva encefalitei?

Există vaccinuri împotriva unor forme infecțioase de encefalită, precum encefalita de căpușă și encefalita japoneză, însă nu există un vaccin universal împotriva encefalitei. Recomandarea depinde de destinație, sezon, durata călătoriei, activități și vârsta copilului.”

De ce poate conta destinația vacanței?

Riscul nu este același într-un city-break european și într-o călătorie de câteva săptămâni prin zone rurale din Asia. Contează:

🔸țara și regiunea vizitate;

🔸sezonul;

🔸durata călătoriei;

🔸timpul petrecut în natură;

🔸drumețiile, campingul sau cazarea în zone rurale;

🔸apropierea de orezării, ferme, păduri sau ape stătătoare;

🔸condițiile de cazare și existența plaselor împotriva țânțarilor;

🔸accesul la servicii medicale.

Înaintea unei călătorii mai îndepărtate sau a unei vacanțe cu mult timp petrecut în natură, părinții ar trebui să discute cu pediatrul, medicul de familie sau un specialist în medicina călătoriei.

Encefalita transmisă de căpușe: un risc prezent și în Europa

Encefalita de căpușă – TBE, din englezescul „tick-borne encephalitis” – este o infecție virală transmisă în principal prin mușcătura unei căpușe infectate. Virusul este prezent în anumite regiuni din Europa și Asia, iar zonele cu risc mai ridicat se găsesc în special în Europa Centrală, de Est și de Nord.

Riscul crește pentru familiile care:

fac drumeții prin păduri sau zone cu vegetație înaltă;
campează;
petrec mult timp în aer liber;
locuiesc temporar în zone rurale;
consumă lapte sau produse lactate nepasteurizate provenite din zone de risc.

Există vaccin împotriva encefalitei de căpușă. Acesta nu face parte automat din pregătirea fiecărei vacanțe, dar poate fi recomandat persoanelor care locuiesc sau călătoresc în regiuni cu transmitere și au activități cu expunere crescută. Recomandarea trebuie personalizată de medic în funcție de vârsta copilului, destinație, sezon și durata șederii. ECDC – encefalita de căpușă în Europa

Important: vaccinul împotriva encefalitei de căpușă nu protejează împotriva bolii Lyme. Ambele pot fi transmise prin căpușe, dar sunt boli diferite.

Encefalita japoneză: relevantă pentru anumite călătorii în Asia

În ciuda denumirii, encefalita japoneză nu este limitată la Japonia. Virusul se întâlnește în mai multe regiuni din Asia și Pacificul de Vest și se transmite prin înțepătura țânțarilor infectați.

Pentru majoritatea turiștilor, riscul este foarte scăzut. El poate deveni însă mai important în cazul:

🔹călătoriilor de o lună sau mai mult;

🔹șederilor frecvente în regiuni în care virusul circulă;

🔹vacanțelor în zone rurale sau agricole;

🔹activităților desfășurate mult timp în aer liber;

🔹călătoriilor în sezonul de transmitere;

🔹cazării fără aer condiționat, plase la ferestre sau plase de pat;

🔹itinerariilor neclare sau care includ mai multe regiuni rurale.

Există vaccin împotriva encefalitei japoneze, dar nu este necesar pentru orice copil care călătorește în Asia. Indicația se stabilește individual, în funcție de itinerar și nivelul real de expunere. Ideal este ca familia să discute cu medicul cu câteva săptămâni înaintea plecării. CDC – recomandări privind vaccinarea călătorilor

Virusul West Nile poate provoca encefalită

Virusul West Nile este transmis prin înțepături de țânțari și circulă inclusiv în anumite zone din Europa. Majoritatea persoanelor infectate nu dezvoltă simptome, iar dintre cele simptomatice multe au manifestări ușoare. Rareori, infecția poate afecta sistemul nervos și poate provoca meningită sau encefalită.

Nu există un vaccin pentru populația generală împotriva virusului West Nile. Protecția împotriva înțepăturilor de țânțari rămâne principala metodă de prevenție.

Cum protejăm copilul de țânțari?

🔺Folosiți un repelent adecvat vârstei copilului și respectați instrucțiunile de pe etichetă.

🔺Nu aplicați repelent pe mâinile copilului mic, în jurul ochilor, gurii sau pe pielea iritată.

🔺Adultul pune produsul mai întâi în propriile mâini, apoi îl aplică pe fața copilului, evitând ochii și gura.

🔺Îmbrăcați copilul cu haine ușoare, dar care acoperă brațele și picioarele.

🔺Folosiți plase la ferestre, la cărucior și, unde este necesar, în jurul patului.

🔺Alegeți, pe cât posibil, camere cu aer condiționat sau cu plase de protecție.

🔺Nu lăsați apă să stagneze în recipiente, ghivece, găleți sau jucării de exterior.

🔺Reaplicați repelentul numai conform instrucțiunilor produsului.

Pentru bebeluși, întrebați medicul sau farmacistul ce produs poate fi folosit în siguranță la vârsta respectivă. Protecția fizică – îmbrăcăminte și plasă de țânțari – este deosebit de importantă.

Cum protejăm copilul de căpușe?

🔺Alegeți pantaloni lungi, șosete și încălțăminte închisă pentru plimbările prin pădure sau vegetație înaltă.

🔺Mergeți, pe cât posibil, pe mijlocul traseelor.

🔺Folosiți produse repelente adecvate vârstei.

🔺După întoarcerea din natură, verificați cu atenție corpul copilului.

🔺Examinați scalpul, zona din spatele urechilor, ceafa, axilele, zona inghinală, talia, spatele genunchilor și spațiile dintre degete.

🔺Verificați hainele, rucsacurile și animalele de companie.

🔺Faceți duș și schimbați hainele după excursie.

🔺Îndepărtați căpușa cât mai repede, cu o pensetă fină, apucând-o cât mai aproape de piele și trăgând constant, fără răsucire sau strivire.

Nu ungeți căpușa cu ulei, alcool, cremă și nu încercați să o ardeți. Dacă nu poate fi îndepărtată complet sau zona se inflamează, cereți sfatul medicului.

Atenție la animalele întâlnite în vacanță

Copiii sunt tentați să mângâie câini, pisici sau maimuțe. În țările în care există rabie, o mușcătură, o zgârietură sau saliva unui animal ajunsă pe o rană ori pe mucoase reprezintă o urgență medicală.

Învățați copilul să nu atingă animale necunoscute, chiar dacă par blânde.

Dacă are loc o expunere:

Spălați imediat zona cu multă apă și săpun, timp de aproximativ 15 minute.
Dezinfectați rana dacă aveți la dispoziție un produs adecvat.
Solicitați imediat evaluare medicală.

Nu așteptați apariția simptomelor și nu amânați consultul până la întoarcerea acasă.

Care sunt semnele de alarmă ale encefalitei?

La început, encefalita poate semăna cu o viroză obișnuită: febră, durere de cap, oboseală, greață, vărsături sau dureri musculare. Semnalele cu adevărat îngrijorătoare sunt cele care sugerează afectarea creierului.

Solicitați imediat ajutor medical dacă un copil cu febră prezintă:

❗somnolență neobișnuită sau este greu de trezit;

❗confuzie, dezorientare ori comportament complet diferit;

❗convulsii;

❗pierderea stării de conștiență;

❗slăbiciune la nivelul unui braț, picior sau al unei părți a feței;

❗dificultăți de mers, vorbire sau coordonare;

❗durere puternică de cap;

❗rigiditatea cefei;

❗sensibilitate accentuată la lumină;

❗vărsături repetate;

❗mișcări neobișnuite;

❗dificultăți de respirație.

La bebeluși, manifestările pot fi mai puțin specifice:

❗refuzul alimentației;

❗iritabilitate extremă sau plâns inconsolabil;

❗corp neobișnuit de rigid sau foarte moale;

❗somnolență marcată;

❗convulsii;

❗fontanelă bombată;

❗reacții mai slabe decât în mod obișnuit.

Aceste simptome reprezintă o urgență. Apelați 112 sau serviciul local de urgență.

Copilul s-a îmbolnăvit după întoarcerea din vacanță?

Unele infecții nu se manifestă imediat. Dacă, în zilele sau săptămânile de după călătorie, copilul face febră sau dezvoltă simptome neurologice, spuneți medicului:

în ce țări și regiuni a călătorit;
datele exacte ale călătoriei;
dacă a fost înțepat de țânțari sau mușcat de căpușe;
dacă a avut contact cu animale;
dacă a consumat produse lactate nepasteurizate;
dacă a făcut baie în lacuri sau ape dulci;
ce vaccinuri a primit înaintea plecării.

Istoricul călătoriei poate orienta mai repede diagnosticul.

Checklist înainte de vacanță

🔹 Verificați recomandările medicale pentru destinație.

🔹 Asigurați-vă că vaccinurile de rutină ale copilului sunt la zi.

🔹 Discutați din timp cu medicul despre vaccinurile recomandate călătorilor.

🔹 Puneți în bagaj repelent adecvat vârstei, plasă de țânțari, pensetă fină și produse pentru curățarea rănilor.

🔹 Notați numărul local pentru urgențe și informațiile asigurării medicale.

🔹 Identificați dinainte cea mai apropiată unitate medicală, mai ales dacă veți sta într-o zonă izolată.

De reținut

Encefalita asociată călătoriilor este rară, iar pentru majoritatea vacanțelor riscul este redus. Însă consecințele pot fi severe, iar unele forme pot fi prevenite.

Protecția împotriva țânțarilor și căpușelor, evitarea contactului cu animalele necunoscute, vaccinarea atunci când este recomandată și recunoașterea rapidă a simptomelor sunt cele mai importante măsuri pentru părinți.

Nu este nevoie să călătorim cu frică. Este nevoie să călătorim informați.

Surse utile: Encephalitis International – recomandări pentru călători, ECDC – encefalita de căpușă, CDC – encefalita japoneză, OMS – encefalita japoneză.

Bolile contagioase ale copilariei, ghid complet cu video

Din fericire, multe boli contagioase ale copilariei, odata contractate, duc la imunitate pe viata la copilul infectat. Sistemul imunitar al copiilor se afla in maturizare, iar ei adesea sunt in vecinatatea apropiata a altor copii, in crese si gradinite, in sali de clasa si in mijloacele de transport. Asta face ca transmiterea bolilor contagioase sa fie foarte usoara si rapida, explicand partial de ce aceste boli sunt asa frecvente la copii. Iata o trecere in revista a bolilor contagioase ale copilariei.

Bolile copilului GHID aici >>