7 înțepături și mușcături de vară la copii. Iata cum le recunoaștem, ce facem imediat și când mergem la medic

7 înțepături și mușcături de vară la copii: cum le recunoaștem, ce facem imediat și când mergem la medic

Vara înseamnă joacă în parc, vacanțe, seri petrecute în grădină și mult timp în natură. Tot vara apar însă mai des înțepăturile de țânțari, albine, viespi și tăuni, mușcăturile de căpușe, dar și leziunile provocate de purici, ploșnițe sau de contactul cu omizi păroase.

Cele mai multe provoacă doar roșeață, mâncărime, durere ușoară sau o umflătură locală și se ameliorează în câteva zile. Uneori însă, o reacție aparent banală poate evolua către o infecție, o reacție alergică severă sau poate necesita o evaluare medicală specială.

Iată cum pot arăta cele mai frecvente șapte tipuri de leziuni întâlnite vara, ce pot face părinții acasă și care sunt semnele de alarmă.

Înainte de toate: putem recunoaște insecta numai după aspectul pielii?

Nu întotdeauna. Aceeași insectă poate provoca reacții diferite de la un copil la altul, iar leziunile produse de insecte diferite pot arăta foarte asemănător.

Pentru identificarea cauzei sunt importante:

▪️ locul în care s-a aflat copilul;

▪️ momentul apariției leziunilor;

▪️ numărul și distribuția lor;

▪️ prezența unei insecte sau căpușe pe piele;

▪️ existența unor animale de companie;

▪️ apariția leziunilor după somn, după joaca în iarbă sau după o călătorie;

▪️ evoluția în orele și zilele următoare.

Imaginile pot orienta părintele, dar nu pot înlocui evaluarea medicală.

1. Înțepătura de țânțar

Înțepătura de țânțar produce de obicei o mică papulă rotundă, roșie și foarte pruriginoasă. Poate avea un punct discret în centru și apare frecvent pe zonele de piele rămase neacoperite.

Unii copii dezvoltă o reacție locală mai mare, cu roșeață, căldură și umflare care se accentuează în primele ore. Aceasta nu înseamnă automat că leziunea s-a infectat.

Ce poate face părintele

▪️ spală zona cu apă și săpun;

▪️ aplică o compresă rece timp de aproximativ 10–20 de minute, fără a pune gheața direct pe piele;

▪️ taie unghiile copilului scurt și încearcă să limitezi scărpinatul;

▪️ cere sfatul farmacistului sau medicului înainte de a folosi antihistaminice ori creme medicamentoase, mai ales la copiii mici.

Scărpinatul poate răni pielea și poate favoriza o infecție bacteriană. Cere sfatul medicului dacă roșeața continuă să se extindă, zona devine tot mai dureroasă și fierbinte, apare puroi sau copilul face febră.

2. Mușcătura de căpușă

Căpușa nu este insectă, ci o arahnidă. Am inclus-o deoarece expunerea este frecventă vara și necesită o conduită diferită.

O căpușă atașată poate arăta ca un punct brun sau negru fixat în piele, uneori asemănător unei alunițe mici. În jurul locului poate apărea imediat o zonă discretă de roșeață, ca reacție locală. Aceasta nu înseamnă automat boala Lyme.

Cum se îndepărtează corect căpușa

▪️ folosește o pensetă cu vârf fin;

▪️ prinde căpușa cât mai aproape de suprafața pielii;

▪️ trage drept în sus, lent și constant;

▪️ nu răsuci și nu smuci căpușa;

▪️ după îndepărtare, spală bine locul și mâinile cu apă și săpun.

Nu acoperi căpușa cu ulei, alcool, cremă, lac de unghii sau alte substanțe și nu folosi focul. Aceste metode pot întârzia îndepărtarea și nu sunt recomandate. CDC explică aici metoda corectă de îndepărtare a căpușei.

Notează data mușcăturii și, dacă este posibil, fotografiază zona. În următoarele săptămâni urmărește apariția unei erupții care se mărește progresiv, a febrei, oboselii, durerilor musculare, articulare sau de cap.

Eritemul migrator asociat bolii Lyme apare de obicei la câteva zile după mușcătură și se extinde treptat. Nu are întotdeauna aspectul clasic de „țintă”, iar uneori poate fi uniform roșu. De regulă, nu este foarte dureros și nici intens pruriginos. CDC descrie semnele timpurii ale bolii Lyme.

Antibioticul preventiv nu trebuie administrat automat și nici din proprie inițiativă după fiecare mușcătură de căpușă. Medicul stabilește dacă este indicat, în funcție de tipul căpușei, zona geografică, durata probabilă a atașării și particularitățile copilului.

3. Înțepătura de albină sau viespe

Înțepătura provoacă de obicei o durere bruscă, urmată de roșeață și umflare locală.

Albina își poate lăsa acul în piele, în timp ce viespea nu îl lasă de regulă și poate înțepa de mai multe ori.

Ce facem imediat

▪️ îndepărtează copilul din apropierea insectelor;

▪️ dacă acul este vizibil, scoate-l cât mai repede, fără să insiști asupra unei anumite tehnici dacă aceasta întârzie îndepărtarea;

▪️ spală zona cu apă și săpun;

▪️ aplică o compresă rece;

▪️ dacă înțepătura este la mână, scoate rapid inelele sau brățările înainte ca zona să se umfle.

O umflătură locală mai mare se poate accentua în primele 24–48 de ore și poate dura câteva zile. Copilul trebuie însă evaluat rapid dacă a fost înțepat în gură, pe limbă, în gât sau în apropierea ochiului ori dacă a suferit numeroase înțepături.

Cum recunoaștem anafilaxia (socul anafilactic)

Anafilaxia este o reacție alergică severă, care se poate instala rapid. Semnele posibile includ:

▪️ respirație dificilă, șuierătoare sau zgomotoasă;

▪️ umflarea limbii, buzelor ori gâtului;

▪️ dificultate la înghițire;

▪️ voce răgușită apărută brusc;

▪️ amețeală sau leșin;

▪️ paloare, moleșeală ori copil greu de trezit;

▪️ urticarie extinsă însoțită de simptome respiratorii sau circulatorii;

▪️ la copilul mic, agitație bruscă urmată de somnolență sau lipsă de reacție.

În această situație se sună imediat la 112. Dacă micuțul are un autoinjector cu adrenalină prescris anterior, acesta trebuie administrat imediat conform planului primit de la medic, fără a aștepta sosirea ambulanței. NHS – recunoașterea și intervenția în anafilaxie.

4. Mușcătura de tăun

Tăunul nu înțeapă fin pielea, ci o secționează superficial pentru a se hrăni. De aceea, mușcătura poate fi mai dureroasă decât cea de țânțar și poate lăsa o leziune mai mare, roșie, umflată, uneori cu un punct central sau o urmă mică de sânge.

Tăunii sunt întâlniți mai ales în apropierea animalelor, în zone rurale, în pădure sau lângă apă.

Ce poate face părintele

▪️ spală imediat zona cu apă și săpun;

▪️ dacă sângerează ușor, aplică presiune cu o compresă curată;

▪️ folosește apoi o compresă rece;

▪️ nu lăsa copilul să se scarpine.

Urmărește leziunea în următoarele zile. Durerea care crește, roșeața care se extinde, căldura locală, puroiul, dungile roșii care pornesc din zona mușcăturii sau febra pot indica o suprainfectare.

5. Mușcăturile de purici

Mușcăturile de purici apar frecvent ca papule mici, roșii și pruriginoase, grupate câte două sau trei. Sunt întâlnite adesea pe gambe, în jurul gleznelor sau în zonele în care îmbrăcămintea stă mai strâns pe piele.

Prezența lor nu înseamnă neapărat că locuința nu este curată. Puricii pot fi aduși de animalele de companie, de alte animale sau dintr-un mediu infestat.

Ce trebuie verificat

▪️ blana și culcușul animalelor de companie;

▪️ covoarele, canapelele și spațiile în care dorm animalele;

▪️ pătura sau hainele folosite la joaca în aer liber;

▪️ apariția unor leziuni asemănătoare la ceilalți membri ai familiei.

Tratamentul pielii fără eliminarea sursei din mediu nu va preveni apariția unor noi mușcături. Pentru deparazitarea animalului și tratarea locuinței trebuie urmate recomandările medicului veterinar și ale specialiștilor în combaterea dăunătorilor.

6. Mușcăturile de ploșnițe

Ploșnițele de pat se hrănesc în special noaptea. Leziunile pot apărea pe față, gât, brațe, picioare sau pe alte zone neacoperite în timpul somnului.

Mușcăturile pot fi:

▪️ izolate;

▪️ grupate;

▪️ așezate aproximativ în linie;

▪️ însoțite de mâncărime intensă.

Aspectul pielii nu poate confirma singur prezența ploșnițelor. Unele persoane nu dezvoltă aproape nicio reacție, în timp ce altele pot avea leziuni numeroase.

Verifică atent cusăturile saltelei, tăblia patului, lenjeria și bagajele. Pot exista mici pete închise la culoare, urme de sânge sau insecte ascunse. Dacă există suspiciunea unei infestări, este indicată intervenția unei firme specializate. Aplicarea la întâmplare a insecticidelor în camera copilului poate fi periculoasă și rareori rezolvă complet problema.

7. Contactul cu omizile păroase

Omizile nu mușcă de obicei copilul. Problema este contactul cu firele lor fine, care pot rămâne în piele, pe haine sau pot fi purtate de vânt.

Reacția poate include:

▪️ roșeață;

▪️ multe papule fine;

▪️ mâncărime sau senzație de arsură;

▪️ iritația ochilor;

▪️ mai rar, iritația gâtului sau dificultăți respiratorii.

Copilul nu trebuie să atingă omida, cuibul sau ramura pe care aceasta se află. Firele pot rămâne și în cuiburile vechi. Unele specii de omizi păroase pot provoca erupții pruriginoase, iritații oculare și, mai rar, simptome respiratorii. Forest Research – riscurile contactului cu omizile păroase.

Ce facem după contact

▪️ îndepărtează copilul din zonă și evită frecarea pielii;

▪️ schimbă-i hainele cu grijă;

▪️ spală pielea și părul;

▪️ spală separat hainele care ar fi putut intra în contact cu firele;

▪️ nu atinge omida cu mâna goală;

▪️ cere ajutor medical dacă firele au ajuns în ochi sau dacă apar tuse, respirație dificilă ori umflarea feței.

Primul ajutor după o înțepătură sau mușcătură

În majoritatea reacțiilor locale ușoare, părintele poate începe cu câțiva pași simpli:

▪️ îndepărtează copilul din zona în care se află insectele;

▪️ spală ușor pielea cu apă și săpun;

▪️ aplică o compresă rece, învelită într-un material textil;

▪️ nu pune gheață direct pe piele;

▪️ nu sparge veziculele care s-ar putea forma;

▪️ descurajează scărpinatul;

▪️ nu aplica bicarbonat, oțet, pastă de dinți, uleiuri esențiale sau alte remedii iritante;

▪️ cere recomandarea medicului sau farmacistului înainte de administrarea unui antihistaminic, analgezic ori a unei creme medicamentoase.

Dozele medicamentelor pentru copii se stabilesc în funcție de vârstă, greutate, antecedente și produsul utilizat. Nu administra copilului medicamente rămase de la un tratament anterior și nu folosi produse destinate adulților fără recomandare.

Când trebuie contactat medicul

Cere sfatul medicului dacă:

▪️ roșeața, durerea sau umflătura continuă să crească;

▪️ zona devine foarte fierbinte sau apare puroi;

▪️ copilul face febră ori are o stare generală proastă;

▪️ apare o erupție care se extinde după o mușcătură de căpușă;

▪️ copilul dezvoltă febră, oboseală, dureri musculare sau articulare după expunerea la căpușe;

▪️ leziunile sunt numeroase sau mâncărimea este greu de controlat;

▪️ copilul a fost înțepat de multe ori;

▪️ înțepătura este în gură, pe limbă, în gât sau în apropierea ochiului;

▪️ copilul are antecedente de reacții alergice severe;

▪️ simptomele nu se ameliorează ori se agravează;

▪️ nu ești sigur ce a provocat leziunea.

Când sunăm imediat la 112

Solicită ajutor medical de urgență dacă apar:

▪️ dificultăți de respirație;

▪️ respirație șuierătoare sau senzație de sufocare;

▪️ umflarea rapidă a limbii, buzelor sau gâtului;

▪️ dificultăți de vorbire ori înghițire;

▪️ amețeală, confuzie sau leșin;

▪️ paloare accentuată;

▪️ copil moale, foarte somnolent sau greu de trezit;

▪️ o deteriorare rapidă a stării generale.

Nu aștepta să vezi dacă reacția trece de la sine.

Sfatul medicului: nu orice roșeață înseamnă infecție

O reacție locală la venin sau la saliva insectei poate deveni mai roșie și mai umflată în primele ore. Mâncărimea intensă este frecventă, mai ales după înțepăturile de țânțari.

O infecție bacteriană apare mai degrabă după ce pielea a fost lezată prin scărpinat și tinde să producă durere în creștere, căldură locală accentuată, extinderea progresivă a roșeții, puroi sau febră.

Este util să fotografiezi zona în lumină bună și să notezi ora ori ziua apariției. Dacă roșeața se extinde, fotografiile succesive îl pot ajuta pe medic să evalueze evoluția.

La fel de important: antihistaminicul poate reduce mâncărimea în anumite situații, dar nu tratează anafilaxia. Într-o reacție alergică severă, tratamentul de primă linie este adrenalina administrată rapid, dacă a fost prescrisă, împreună cu apelarea serviciului de urgență.

Cum prevenim înțepăturile și mușcăturile de vară

▪️ Îmbracă micuțul cu haine lejere care acoperă brațele și picioarele atunci când mergeți în zone cu multe insecte.

▪️ Folosește plase la ferestre și plasă de protecție pentru cărucior sau pătuț, fără a o lăsa să atingă fața copilului.

▪️ Verifică întregul corp după plimbările prin iarbă sau pădure, inclusiv scalpul, zona din spatele urechilor, axilele, pliurile inghinale și spațiul din spatele genunchilor.

▪️ Fă duș copilului și schimbă hainele după întoarcerea din natură.

▪️ Nu lăsa copilul să se apropie de cuiburi de viespi sau de omizi păroase.

▪️ Păstrează alimentele și băuturile dulci acoperite în aer liber.

▪️ Verifică paiul, doza sau sticla înainte ca micuțul să bea, deoarece o viespe poate intra în recipient.

▪️ Controlează periodic animalele de companie și culcușurile lor pentru purici și căpușe.

▪️ După cazarea într-un hotel sau o pensiune, verifică salteaua și evită să așezi bagajele direct pe pat.

▪️ Alege un repelent potrivit vârstei și urmează exact instrucțiunile de pe etichetă.

Repelentul nu se aplică pe mâinile copilului, în jurul ochilor sau gurii, pe răni ori pe pielea iritată. Adultul îl aplică mai întâi în propriile mâini și apoi pe fața copilului. Produsele care conțin ulei de eucalipt-lămâios sau PMD nu sunt recomandate copiilor sub 3 ani. Pentru bebelușii foarte mici sunt preferate îmbrăcămintea protectoare și plasa pentru cărucior sau pătuț.

🔺Vezi detalii aici Cum protejam bebelusul de ciupiturile de insecte - care substante sunt recomandate si care nu si ce efecte pot avea - sfatul medicului

Ce trebuie să rețină părinții

▪️ Aspectul leziunii poate orienta, dar nu identifică întotdeauna insecta.

▪️ Majoritatea reacțiilor locale se ameliorează cu spălare, compresă rece și evitarea scărpinatului.

▪️ O căpușă trebuie îndepărtată cât mai repede, folosind o pensetă fină.

▪️ O erupție care se extinde după mușcătura de căpușă trebuie evaluată medical.

▪️ Durerea în creștere, căldura locală, puroiul și febra pot indica o infecție.

▪️ Dificultatea de a respira și umflarea limbii, buzelor sau gâtului sunt urgențe medicale.

▪️ În cazul semnelor de anafilaxie se sună imediat la 112.

Cele mai multe întâlniri neplăcute cu insectele se încheie cu o mică zonă roșie și câteva ore de mâncărime. Informarea corectă îi ajută însă pe părinți să știe când este suficient primul ajutor și când copilul are nevoie rapid de evaluare medicală.

➡️ Citeste despre muscatura de capusa: cum sa o recunosti si ce trebuie sa faci pentru a o preveni