Cezariana, pas cu pas: ce se întâmplă de fapt în sala de operație?

Pentru o viitoare mamă, ideea unei operații cezariene poate suna mult mai dramatic decât ceea ce se întâmplă, de fapt, în sala de operație. Lumini puternice, medici, instrumente, aparate, câteva sunete mai puțin familiare și, undeva dincolo de câmpul operator, momentul pe care îl aștepți de nouă luni. Și apoi, deodată, un plâns. Bebelușul tău s-a născut.

Dar ce se întâmplă între momentul în care intri în sala de operație și clipa în care îți vezi copilul?

Am explicat in continuare - nasterea prin cezariana în 8 momente ușor de înțeles, cu o precizare importantă: ordinea și tehnica pot varia în funcție de mamă, copil, tipul de cezariană și protocolul maternității.

1. Incizia pielii

După efectuarea anesteziei și pregătirea câmpului operator, medicul realizează incizia abdominală.

În cele mai multe cezariene planificate se folosește o incizie transversală, joasă, în partea inferioară a abdomenului — ceea ce multe mame numesc simplu „tăietura de bikini”.

Incizia verticală este mult mai rar utilizată și poate fi necesară în anumite situații speciale sau de urgență.

Important: incizia pielii și incizia uterului nu sunt același lucru. Tipul tăieturii de la nivelul pielii nu spune obligatoriu ce tip de incizie a fost făcută în uter.

2. Se ajunge la uter și se realizează incizia uterină

Medicul trece succesiv prin straturile peretelui abdominal până ajunge la uter.

În cele mai multe cezariene se realizează o incizie transversală în segmentul inferior al uterului, deoarece, în general, aceasta se vindecă bine și este asociată cu un risc mai mic de ruptură uterină într-o sarcină ulterioară decât incizia uterină clasică, verticală.

Tocmai de aceea, atunci când se discută despre o posibilă naștere vaginală după cezariană — VBAC — medicul va dori să știe ce tip de incizie uterină a fost făcută, nu doar cum arată cicatricea de pe abdomen. RCOG estimează riscul de ruptură uterină în timpul unui VBAC la aproximativ 1 la 200 de femei, iar o incizie uterină clasică reprezintă una dintre situațiile în care VBAC nu este, în mod obișnuit, recomandată.

3. Se deschid membranele și este îndepărtat lichidul amniotic din câmpul operator

După deschiderea uterului, medicul ajunge la sacul amniotic.

Dacă membranele sunt încă intacte, acestea sunt deschise, iar lichidul amniotic este îndepărtat din zona operatorie cu ajutorul sistemului de aspirație.

Dacă ești trează — ceea ce se întâmplă în majoritatea cezarienelor efectuate cu rahianestezie sau anestezie epidurală — este posibil să auzi sunetul aparatului de aspirație.

Nu înseamnă că se întâmplă ceva în neregulă. Este pur și simplu unul dintre sunetele obișnuite ale unei săli de operație.

4. Momentul cel mare: nașterea

Medicul introduce mâna prin incizia uterină și ghidează copilul spre exterior.

În funcție de poziția bebelușului și de situația obstetricală, pot fi necesare manevre suplimentare.

Mama poate simți presiune, împingere sau tracțiune, dar nu ar trebui să simtă durere.

Și apoi vine momentul pe care toată lumea îl așteaptă: bebelușul este scos din uter.

Într-o cezariană fără complicații, acest moment poate avea loc relativ repede după începerea operației. Durata exactă diferă însă mult de la un caz la altul, mai ales în cazul unei cezariene repetate sau al unei intervenții de urgență.

5. Cordonul ombilical este clampat și tăiat

Acum, nu mai este recomandat că, în mod obișnuit, cordonul trebuie „tăiat imediat”. Dacă mama și copilul sunt stabili, clamparea întârziată a cordonului ombilical este recomandată și poate fi realizată și la cezariană.

OMS recomandă ca, atunci când bebelușul nu necesită intervenție medicală urgentă, cordonul să nu fie clampat mai devreme de aproximativ un minut după naștere. Transferul suplimentar de sânge placentar poate contribui, printre altele, la îmbunătățirea rezervelor de fier ale copilului în primele luni de viață.

Există însă situații în care medicii trebuie să acționeze rapid, iar clamparea imediată poate fi necesară.

6. Bebelușul este evaluat

Imediat după naștere, echipa verifică adaptarea copilului la viața extrauterină: respirația, tonusul, culoarea, ritmul cardiac și starea generală.

Dar și aici medicina s-a schimbat. Un nou-născut sănătos, care respiră bine, nu trebuie aspirat de rutină.

OMS recomandă ca aspirarea gurii și nasului să fie făcută doar atunci când există o indicație — de exemplu, dacă secrețiile obstrucționează căile respiratorii.

Pentru un copil stabil, prioritățile moderne sunt mai degrabă: uscarea și menținerea temperaturii, evaluarea respirației, contactul piele-pe-piele și inițierea cât mai devreme a alăptării.

În multe maternități, contactul skin-to-skin poate fi început chiar în sala de operație, dacă starea mamei și a copilului permite.

7. Placenta este îndepărtată, iar uterul este verificat și suturat

În timp ce mama poate deja să-și vadă sau să-și țină copilul, operația continuă.

Placenta este îndepărtată, medicul verifică uterul și controlează sângerarea, iar incizia uterină este apoi suturată.

Această parte a intervenției durează, de regulă, mai mult decât nașterea propriu-zisă a copilului.

8. Se închid straturile abdominale și pielea

După suturarea uterului, chirurgul închide succesiv straturile abdominale și, în final, pielea.

Pielea poate fi închisă prin fire de sutură, fire resorbabile sau alte tehnici, în funcție de situație și de preferința chirurgului.

O cezariană fără complicații durează adesea aproximativ 40–60 de minute, dar timpul poate varia considerabil.

Un lucru care surprinde multe mame este că bebelușul se poate naște în primele minute ale intervenției, în timp ce partea mai lungă a operației este reprezentată de controlul sângerării și închiderea atentă a inciziilor.

Cezariana modernă poate arăta mai „blând” decât își imaginează multe mame

În ultimii ani, tot mai multe maternități încearcă să păstreze elementele fiziologice ale nașterii chiar și atunci când copilul vine pe lume prin cezariană.

Atunci când situația medicală permite, pot fi discutate cu echipa: clamparea întârziată a cordonului, contactul piele-pe-piele în sala de operație, apropierea copilului de mamă imediat după naștere și inițierea precoce a alăptării.

OMS include contactul piele-pe-piele, clamparea întârziată a cordonului și sprijinirea alăptării precoce printre elementele importante ale îngrijirii imediate a nou-născutului.

Citeste Cezariana blanda explicata de medic. Cum poate deveni nasterea prin cezariana o experienta mai apropiata de cea naturala 

Ce merită să întrebi medicul ginecolog înainte de cezariană - Sfatul ginecologului: 7 întrebări bune înainte de cezariană

La consultația dinaintea operației, întreabă fără jenă:

1. Ce tip de anestezie voi avea și ce voi simți în timpul intervenției?
2. Poate partenerul meu să fie prezent în sala de operație?
3. Dacă bebelușul este bine, putem face clamparea întârziată a cordonului?
4. Este posibil contactul piele-pe-piele încă din sala de operație?
5. Pot încerca să alăptez cât mai repede după naștere?
6. Ce tip de incizie uterină va fi făcută și ce înseamnă aceasta pentru o sarcină viitoare?
7. Care sunt semnele de alarmă după externare pentru care trebuie să sun imediat medicul?

Și încă un sfat important: nu transforma cezariana într-un examen pe care trebuie să-l „treci perfect”. Un plan de naștere este util, dar siguranța mamei și a copilului poate impune schimbarea lui în câteva minute.

Cezariana este o intervenție chirurgicală majoră, iar recuperarea necesită timp. RCOG estimează în mod obișnuit o perioadă de recuperare de aproximativ șase săptămâni, deși ritmul diferă mult de la o femeie la alta.

Iar întrebarea cea mai bună pe care o poți adresa medicului înainte de operație este probabil aceasta: „Dacă totul merge bine cu mine și cu bebelușul, ce putem face pentru ca primele noastre minute împreună să fie cât mai apropiate de cele ale unei nașteri fiziologice?” - spune pentru Desprecopii Dr. Daniela ter Horst , Medic specialist ginecolog 

Ce trebuie sa stii inainte de a trece printr-o nastere prin cezariana

Multe femei care ajung sa nasca printr-o operatie cezariana stiu foarte putine informatii inaintea evenimentului - sau chiar deloc - despre aceasta procedura si despre ce presupunea ea. E bine de stiut de la inceput ca cezariana nu este o operatie simpla si recuperarea este mult mai grea si poate fi chiar complicata. Iata, sfaturile unei mamici de la Desprecopii: Ce trebuie sa stii inainte de a trece printr-o nastere prin cezariana

Despre pregatirea pentru nastere, mai citeste:

8 intrebari pe care trebuie sa le pui medicului cu care vei naste
Nasterea, Bagajul de spital
Nasterea ideala? 8 sfaturi care te pot ajuta sa ai o experienta fantastica
Pe ultima suta de metri inaintea nasterii, cum ne pregatim pentru acea zi
Cand se rupe apa: legende si senzatii
Simulatorul virtual al nasterii
Frica de nastere: cum o invingi si alte intrebari si raspunsuri pe care trebuie sa le stii
Exercitiile Lamaze: Mituri si realitati
O zi de neuitat: ziua in care nasti
Nasterea: fiti “barbate”fetelor!
Sfaturi pentru viitorul tatic prezent la nastere

Pentru discutii si intrebari despre nastere, medici, spagi, clinici medicale private, nasterea la stat si alte experiente despre nastere - va asteptam pe forumul NASTEREA UNEI STELE.

autor: Dr. Daniela ter Horst , Medic specialist ginecolog la Spitalul Regal Bronovo, Haga, Olanda, in exclusivitate pentru Desprecopii
Toate drepturile rezervate (c) 2026

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️