Antonia sau... atunci cand dorinta devine fiinta

Antonia sau... atunci cand dorinta devine fiinta

Antonia sau... atunci cand dorinta devine fiinta

  • Povestea Antoniei incepe, paradoxal inca din octombrie 2006....cand am avut un test de sarcina pozitiv!
    Nu va pot spune cat de fericita eram ....gandindu-ma ca o sa mai avem un pui si fetita noastra Daria avea sa mai aiba o surioara sau un fratior, dar din pacate pe 9 decembrie bebele s-a dus la ingerasi! A venit primavara....cu speranta unui nou inceput, a unei noi vieti care crestea incet, incet in burtica mea. De data asta eram pe tratament cu Utrogestan inca din saptamana a4-a de sarcina! Zuza ce mai ...nu degeaba ma inscrisesem la Odiseea Zuzelor.
Material original publicat pe forumul Desprecopii.com in sectiunea Nasterea pe Glob. Va asteptam si pe dumneavoastra sa publicati povestea unica a nasterii puiutului dvs.

Le multumesc din suflet minunatelor fete de la Odiseea pepenasilor de iulie-august 2008 care au fost langa noi pe toata perioada sarcinii, a spitalizarii si a nasterii Antoniei

Povestea Antoniei incepe, paradoxal inca din octombrie 2006....cand am avut un test de sarcina pozitiv!
Nu va pot spune cat de fericita eram ....gandindu-ma ca o sa mai avem un pui si fetita noastra Daria avea sa mai aiba o surioara sau un fratior, dar din pacate pe 9 decembrie bebele s-a dus la ingerasi! Totul a inceput cu ceva pete maronii care in cateva ore s-au transformat in torente cu tot Gravibinonul facut!

 

Plangeam muscandu-mi pumnii de durere psihica si de disperare ca nu pot sa-l ajut pe bebe sa stea cu noi! Ma rugam si plangeam pe ascuns sa nu ma vada Dari pentru ca n-ar fi inteles de ce sufera mami asa de tare!
Cand a fost evident ca Bobita mea nu mai are nici o sansa m-am linistit.....deja gandul meu era in viitor....peste cateva luni cand voi putea incerca din nou. Dorinta de a avea un bebe a devenit mai puternica!

A venit primavara....cu speranta unui nou inceput, a unei noi vieti care crestea incet, incet in burtica mea. De data asta eram pe tratament cu Utrogestan inca din saptamana a4-a de sarcina! Zuza ce mai ...nu degeaba ma inscrisesem la Odiseea Zuzelor.

11 iunie....aveam examen pentru permisul auto asa ca eu, fata constiincioasa si precauta zic...hai sa fac un eco sa vad daca totul e ok cu Grauncior (pe care il vazusem la eco in urma cu 2 saptamani cand era in parametrii normali si avea activitate cardiaca).

9 iunie 2007
Ajung pe patul de eco...pune dr. sonda pe burtica ...si instantaneu se schimba la fata....mie imi ingheata sangele in vene...impietresc cu totul...."UNDE-I BEBE DOMNULE DOCTOR?!!!? S-A OPRIT DIN EVOLUTIE??"
Raspunsul doctorului a picat ca un traznet pe care-l asteptam..."Se pare ca a involuat....o sa facem un chiuretaj ca au mai ramas anexele"
Din noua viata, care in urma cu 2 saptamani pulsa in mine mai ramasesera decat niste anexe
Am iesit din cabinet fara sa platesc consultatia.....cu ochii in lacrimi si cu o intrebare catre ceruri..."DE CE DIN NOU!!!!"

Pe 11 iunie am luat permisul auto......un mic pas spre punerea mea pe picioare.
Am cautat gradinita pentru Dari si m-am cufundat in munca si invatat.....sa incerc sa nu ma mai gandesc, sa iert...sa fac pace cu cerurile care-mi trimiteau puiuti ca apoi sa-i ia atat de brutal si rece!
Eram atat de chinuita sufleteste (multumesc fetelor de la Durerea unei pierderi de sarcina ca au fost langa mine in momentele alea crancene!), incat am zis ca nu mai incerc...o vreme....desi DORINTA de a avea un bebe era si mai mare....si mai intensa... numai ca frica unui nou esec o coplesea!


 

S-a mai nascut o stea!
Mamele povestesc povestea nasterii puiului lor:

Nasterea: modalitati si calmarea durerii

 Forum specializat, comunitate si suport

Odiseea sarcinii in 40 de saptamani ...
Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate.

 

 

Chiuretajul a fost traumatizant...am plans tot timpul si ma uitam fara sa inteleg de ce alte femei aleg cu buna stiinta sa termine viata unui pui mic!

Verdictul doctorului dupa biopsie a fost..."Se mai intampla"
"Ai un copil sanatos....cu siguranta o sa mai poti face un bebe la fel de sanatos"
"Astea au fost doar accidente"
Si avea dreptate!
Incepusem sa ma adun...incet, incet!

Aveam un progam de dus fata la gradi, alergat cu sotul prin parc, mancat sanatos si iubit cu protectie!

Ajunsesem la 40 de kilograme (greutatea mea de "croaziera" e un 42-43 kg la 1.50cm), munceam ca disperata si in timpul saptamanii si in week-end (fotograf evenimente).

Trece vara......vine toamna.....septembrie 20
....habar n-aveam ca data asta o voi spune doctorilor muulta vreme(8 luni aproape) de-acum incolo...pentru ca ea a reprezentat data la care am avut ultima menstruatie....inainte de aparitia minunii mici Antonia!

Incepusem sa ma simt bine....mai impacata cu mine si cu viata, asa ca a aparut in discutie , cum era de asteptat, incercarea de a concepe un alt bebe....dar de fiecare data cand era cazul o luam la "intors" si mergeam sa caut prez-ul "salvator"!

Sfarsit de septembrie...
Dupa o tura de "aproape" alergat prin parc (aproape ca eram la ovulatie si-mi simteam ovulul drept gata sa "explodeze" la fiecare pas...nu mai zic ca de alergat nici vorba sa pot), ajungem acasa cu idei nastrusnice in minte!
Il trimit pe al meu dupa Mr. prez, dar ia-l de unde nu-i ....ultimul aflat in casa si... si pe-ala il ratacisem
Dorinta mare....frustrarea si mai si.....asa ca "ce-ar fi sa nu ne mai protejam, iubito?! Si-asa voiam sa incercam de bebe de luna viitoare....si-asa ieri a fost CU.....asa ca azi aia micii sunt de cresa si nu pot sa-l "alerge" eficient pe ovul...(la Dari ne "chinuisem" 6 luni pana sa apara 2 liniute, pentru ca in nestiinta noastra o "comiteam" si de 2 ori pe zi, iar gigeii nu erau suficient de maturi sa fecundeze ovulul...apoi am descoperit DC-ul si ne-am mai desteptat. Multumim comunitatii DC pentru informatiile in urma carora a aparut prima noastra printesa!

Dupa asa argumente imbatabile si total convisa ca n-o sa se intample nimic... ne-am iubit cu foc si drag si, fara s-o constientizam, am inceput o noua odisee a sarcinii....o calatorie uimitoare si plina de pericole, dar care s-a finalizat neasteptat de bine pentru toti....inclusiv pentru bebe!

6 Octombrie, un restaurant din Bucuresti....ora 23.30.......nunta mare si frumoasa.....eu fotograf, tati cameraman ....plecat in "misiune" cu mireasa furata!
Timpul se opreste in loc.....minunea se intampla...un "mic miner" foreaza cu spor in endometrul meu!!!!

Sun pe tati.....iubitu'.....desi ziceam ca e de "nu" luna asta...se pare ca e totusi de ...."DAAA"......"Avem chirias instalat la garsoniera ambulanta! Doamne ajuta sa fie bine de data asta!

In ziua 22 din 27 a menstruatiei am avut si confirmarea ....testul cu 2 liniute...a 2-a fff pala, dar prezenta....UM 20.09.2007 DPN 26.06.2008!

Primele 12 saptamani au fost presarate cu momente de fericire.....cand totul era bine si cu momente de disperare atunci cand au inceput sangerarile si am cautat disperata Gravibinon (dupa injectie se opreau ca s-o ia din nou de la capat in vreo 5-6 zile! Le multumesc fetelor care m-au ajutat atunci sa procur injectiile)!

Greturile au fost destul de mari, dar nu cat sa ma mut in baie din cauza lor. Nu mai suportam carnea de nici un fel asa ca saptamani bune ai mei au avut meniu vegetarian....nu suportam nici sa trec pe langa raionul cu carne in supermarchet, dar sa mai si gatesc!

Dupa 12- saptamani au trecut instant si greturile si sangerarile, dar ca si la sarcina cu Daria....au inceput contractiile
Morfologia fetala de trimestrul I ne-a aratat un bebe perfect sanatos si cu ceva....atarnand intre picioare...asa ca Antonia Codrina mea (eu ziceam ca-i fetitza si ca o s-o cheme asa).....a devenit pentru vreo 10 saptamani Luca {nume ales de sot....ca eu n-aveam nici o inspiratie pentru nume de baiat}

Am bagat la No spa pastile in mine ca in spitalul de urgenta....
La 23 de saptamani nu si-au mai facut efectul....asa ca a trebuit sa bag o tura de spital pentru Gynipral perfuzabil si amestec litic ....amaratele mele de contractii devenisera dureroase si regulate
Diagnostic...amenintare de avort! Eram din nou disperata, dar credeam cu tarie a totul va fi bine cu bebe si cu mine de data asta.....3 e cu noroc, iar eu eram la a3-a incercare de bebe intr-un an!

Acasa am continuat cu tratament cu Duphaston, Gynipral pastile si No Spa injectabil pe care mi-l faceam singura 1 data la 4 ore ca sa tinem contractiile sub control!

La morfologia fetala de trimestrul al-II-lea am aflat cu certitudine ca vom mai avea o printesa! Eram tare fericita ca e bebe bine, chiar daca Maria sa colul incepuse deja sa se scurteze de la contractii! Asa ca bebe Luca a devenit bebitza Antonia Codrina ! Cand am venit de la doctor i-am luat bebitei prima eu hainutza...un body rooooz cu o shoricica printesa pe el.

Saptamanile au trecut, 31 la numar....si iata-ne in Vinerea mare....contractii garla, dureroase ca la travaliu si destul de regulate!
Am sunat la Dr Nayel, care a fost langa noi si ne-a sustinut in odiseea sarcinii si nasterii iubitei mele mici si caruia ii multumim, si i-am zis cum stam!

Concluzia......daca eu simt ca e nasoool, sa dau o fuga la CF2 pentru o tura de gynipral perfuzabil si amestec litic....daca nu e chiar asa de rau, ne vedem luni ca tot era de garda!
Booon....acuma....ratiunea imi spunea ca pana luni nu mai e asa de mult oricum si mai e si Pastele....as putea sa raman la o friptura si un Cioc cu oua rosii, dar instinctul urla din toti plamanii...DU-TE LA SPITAAAAL....asa ca l-am ascultat...si bine am facut!

Ca sa vedeti cat de tare urla instinctul ...ca inainte de mers la spital am trecut prin Auchan si mi-am luat mancare pentru spital si apa plata ca eram sigura ca ma interneaza!

La spital am ajuns pe la ora 23.00 AM trezit lumea pe-acolo....dr. de garda doamna Mihalache Florina m-a trimis la un TNS sa vedem cum stam cu contractiile si bataile inimii bebitei! Bebe era ok...iar eu aveam contractii tzapene de intensitate 80-90 (scala e pana la 125 parca maxim)
Cand a vazut ce contractii aveam l-a pus pe al meu sa se duca sa-mi faca fisa de internare rapid, desi inca nu ma vazuse pe masa ....sa vada si situatia locala.
La tuseu....col complet sters...

Incepusem sa tremur de teama pentru bebitza mea.....la eco, totul bine, bebe estimata la 1,680 gr!

Doctorita mi-a zis "Macar 2 saptamani s-o mai tineti......desi noi primim prematuri abia de la 34 de saptamani implinite ....daca nasteti mai devreme s-ar putea sa va transferam la un alt spital pentru binele lui bebe!"
Eram galbena toata si tremuram....Da Doamne sa fie bine!!! S-au mai nascut copii mici si au fost sanatosi.....la asta speram si eu, sa fie bebe bine!

O s-o mai scurtez un pic, ca m-am intis cat o zi de post....ufff...multe sunt de povestit!

Pe scurt.....urmatoarele 4 saptamani am stat in spital, la pat cu Gynipral 24/24 + amestec litic injectabil la 6 ore pana cand am ramas fara loc in care sa-mi poata face injectii asa ca luam No spa pastile si atat! Inima mi-o lua razna de la Gynipral.....deja dupa 3 saptamani imi dozam singura perfuzia sa nu mai fatzai asistentele 1 data la juma de ora cum aveam eu nevoie de ajustari la dozajul picaturilor.
Am ajuns in saptamana 34, bebe era bine, eu disperata de viata de spital si de contractiile permanente, care cedau doar la o doza mare de Gynipral .....se mirau si doctorii si asistentele ca rezistam eroic pe baricade cu tremuriciul si palpitatiile date de Gynipral......dar acuma......ce nu face o mama pentru puiul ei?!!?

Facusem 4 doze de Dexametazona pentru maturizarea plamanilor Antoniei.....care intre timp devenise din Antonia Codrina -Antonia Gabriela pentru ca se trezise si tati cu pretentii de numire (am avut de ales intre Gabriela si Mihaela....cica...sa aiba si copilu' un nume normal)

La 34 de saptamani implinite, cand era dr. de garda am decis impreuna sa ma scoata de pe Gynipral sa vedem daca incepe nasterea, bebe era deja estimata la 2.000 gr si mi-era teama ca daca mai sta 1 saptamana - 2 in burta nu mai iese natural, iar eu nu voiam cezariana (deh fiecare cu turma lui de pitici stresanti)
De joi la 9 dimineata si pana vineri la 9 cu toate contractiile dureroase si relativ regulate am ajuns de la dilatatie 1 cm abia la 2cm...asa ca m-au bagat din nou pe perfuzii...."Mai sta o saptamana!" a zis Dr.
Eu eram epuizata si nedormita de 24 de ore asa ca mi-am reluat locul in pat cu perfuzia de toarta din nou!

35 de saptamani implinite....ora 9 dimineata - dilatatie 3 cm...iesim din nou de pe Gynipral pe care ajunsesem sa nu-l mai suport asa de bine din cauza unei intamplari total aiurea din urma cu 1 seara (rugasem o moasa sa-mi ajusteze perfuzia si mi-a ajustat-o de am inceput sa vad stelute verzi si sa se invarta salonul cu mine, iar inima saraca....nu mai zic nimic...ideea e ca nu mai suportam doza necesara sa opreasca amaratele de contractii din cauza inimii care o lua razna rau de tot!)

M-au mutat in sala de travaliu pe la 10 si mi-au facut o doza de calciu.....m-au pus la aparatul de masurat contractiile si bataile inimii pritesei si asteptam fiecare control cu bucurie......cred ca eram singura gravida de-acolo care se bucura cand venea o contractie mai puternica, dar desi erau puternice si dureroase dilatarea mergea foaaarte greu asa ca la ora 10 seara aveam abia dilatatie 5 cm...

Vine dr. sa ma vada, sa ma intrrebe cum merg lucrurile si da cu ochii de mega bagajul meu de spital adunat in 4 saptamani, care era format din vreo 6-7 genti, plase, plasutze + un bax intreg de apa plata(al meu tocmai imi facuse aprovizionarea cu apa si mancare cu o seara inainte cand nu stiam daca o sa nasc a 2-a zi sau o ducem la termen)...zice...."Ce e cu atatea astea aici?!!?"
Iar eu de colo.....intre 2 contractii..."Sunt ale mele domnule dr...doar camila a ramas afara!!" A inceput si dr. sa rada cat de dusa pot fi!

De la 10 seara mi-au pus o perfuzie cu oxitocin si a inceput balul adevarat.....in 2 ore am ajuns de la dilatatie 5 la 10 cm si simteam nevoia imperioasa sa aduc pe lume puiul acela de om!
Sotul a stat cu mine vreo jumatate de ora doar in sala de travaliu pentru ca mai era o graviduta care nastea inaintea mea si nu l-au lasat sa stea mai mult!

Pe masa de nasteri era o graviduta care impingea de zor.....eu tipam la moasa sa-l cheme pe Dr ca-mi vine si mie sa imping (eram inca pe patul din sala de travaliu care era despartita de cea de nasteri decat de un paravan). Fetita Mioarei se naste la 12.30.....in 5 minute se face curat la masa de nasteri si la 12.35 ...intre 2 contractii urc eu pe masa.....
Din 2 impingeri zdravene pe contractie a venit pe lume Antonia Gabriela.......printesa noastra la 12.40!

Astfel....dorinta mea de a mai avea un bb a devenit fiinta prin aparitia pe lume a Antoniei....dupa o sarcina cu probleme cap -coada, dupa un travaliu esuat de 24 de ore si altul innebunitor de lent de aproape 16 ore .....in doar 4 minute de expulzie si fara epiziotomie, visul meu a prins contur!

Eram fericita....
A fost evaluata de 36 de saptamani (2.283 gr si 45 cm lungime) cand ea avea doar 35, a respirat singura si n-a fost nevoie s-o bage la incubator....asa ca la nici 7 ore de la nastere o aveam cu mine in salon.....iar dupa 3 zile eram acasa la surioara si la tati.....sa formam impreuna o familie de Pui-pui...asa cum zice Dari!

Sfarsit!

P.S. Le multumesc din suflet minunatelor fete de la Odiseea pepenasilor de iulie-august 2008 care au fost langa noi pe toata perioada sarcinii, a spitalizarii si a nasterii Antoniei


autor: Irda, membra a comunitatii Desprecopii.com 

Desprecopii.com  - urmariti reactiile la acest topic >>
Toate drepturile rezervate - (c) desprecopii.com 2008

Link-urile personale: Poze Daria si Antonia


 Forumuri recomandate

Odiseea sarcinii in 40 de saptamani ...
Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate.
Clubul scutecelor (0-4 ani)
Generatia in blugi de maine - deocamdata in scutece. De la 0 la 4 ani.

Despre nastere si sanatatea familiei mai cititi:

Pregatirea pentru nastere

Alimentatia sanatoasa a familiei

Recuperarea mamei dupa nastere

Sanatatea femeii

Subiecte tratate:
Tema: Diverse

Comunitatea Desprecopii

Toate Forumurile

Peste 200.000 de membri inregistrati!

Hai chiar acum in cea mai mare si mai activa comunitate de parinti si discuta despre: Antonia sau... atunci cand dorinta devine fiinta.

intrebari

Intrebari si raspunsuri

Ai o intrebare pe teme legate de acest articol sau o intrebare in general? Intreaba specialistii Desprecopii.com si alte mamici dornice sa te ajute!

Forumuri Recomandate

Nasterea unei stele

Nasterea unei stele

Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate.
Discutii generale

Discutii generale

LOUNGE DC. Discutii, pareri si impresii. Aici ne adunam pentru a ne cunoaste.
Prematurii: Esentele tari

Prematurii: Esentele tari

Esentele tari se tin in sticlute mici. Aici isi fac stagiul prematurii DC. Putin grabiti si foarte curiosi.
Bebelusul - primele 365 zile din viata unei comori

Bebelusul - primele 365 zile din viata unei comori

Primele 365 zile si nopti. Casa nou nascutilor DC. Alaptare, colici, ingrijire, baite, nopti nedormite si multa dragoste.

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ultimile 1 comentarii

  1. diana
    dianatrimis la 10/5/2010

    Felicitari !! ai o fetita superba !! regret nespus ca a trebuit sa suferi atat inainte sa iti tii minunea mica in brate.am o poveste asemanatoare cu a ta dar un pui mic merita orice suferinta si sacrificiu.multa sanatate

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim) dar completarea corecta este necesara, mai ales in cazul in care astepti raspuns. | Toate campurile trebuie completate!

Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII