Domnisoara Pipetzica

Domnisoara Pipetzica
- Acum, multumesc lui Dumnezeu, in primul rand, pentru ca azi scriu “Povestea nasterii domnisoarei Pipetzica”! Nu a fost un bebelus planificat, dar este un bebelus de care ne bucuram chiar din prima clipa a existentei sale. Dupa o prietenie de 12 ani, si o casnicie de 2…am aflat ca vom fi parintzi. Nici acum nu uit prima ameteala urmata de primul (si singurul) test de sarcina...

Dupa o prietenie de 12 ani, si o casnicie de 2…am aflat ca vom fi parintzi. Nici acum nu uit prima ameteala urmata de primul (si singurul) test de sarcina.
Sarcina a fost asa usoara incat mi s’a parut ca a trecut intr’o clipa. Ce a
urmat, in schimb, a fost greu.
Pe 8 februarie incheiam 40s si cu cateva zile
inainte ma rugam la Dumnezeu sa inceapa contractile, sa debuteze travaliul si sa
nasc usor. Sunt mica si toata lumea se indoia ca o sa nasc normal, numai eu
visam la un travaliu scurt si la o nastere usoara. N’a fost sa fie insa.
De pe 7 feb au inceput drumurile la spital…Doc ma chema la monitorizari sa vada daca bblusa poate sta peste termen. Pe 7, pe 8 si pe 11 am plecat de acasa cu bagajul facut ( pijama si papuci)…sa nasc…si ajungeam in cateva ore acasa….fara sa nasc. Pe 12 dimineata Doc m’a chemat iar cu bagajul….a fost prima dimineata cand simteam o frustrare imensa….nu mai stiam ce sa “ma mint” pe mine ca sa mai rezist la emotii. Sa ma incurajez ca nasc, gata si scap de cosmare? Sau sa ma incurajez ca ajung in cateva ore acasa??? A fost prima dimineata in care sotul mergea cu mine….eram terminata IAR
de frica. Habar nu aveam ce urmeaza…si asta ma distrugea. Toata noaptea
imi pregatisem capsorul pt o nastere…fie ea si cezariana. Doc imi face o monitorizare, un eco….si o aud ca zice: “iubito….azi pleci acasa si joi vi pregatita sufleteste ca facem cezariana” A inceput sa se invarta tavanul cu mine cum stateam pe patul de la eco….si am izbucnit in lacrimi. Mi’am luat inima in dintzi si I’am zis: Doc, daca tot e sa imi faci cezariana, fa’mi azi ca nu mai rezist sa mai plec acasa, sa mai petrec cel putin o noapte de cosmar cu gandul….maine nasc, nu nasc, mor, nu mor. Te rog! Doc se uita asa nu f convinsa si imi zice…hai sa vedem colul, ca mie
nu’mi place sa fac cezariana asa la rece. In timpul controlului aud ca’i zice unui coleg: esti de garda? N’am auzit ce I s’a raspuns….imi zice doar…”hai ca’i bine…o facem acum”. Doamne…nu’mi venea sac red. Ma ia cu tremurat…incep sa realizez gravitatea faptului, imi ziceam in sinea mea…doamne mi’o fac cu mana mea, cine ma pune sa nu mai astept pana joi? E 14 feb…Valentine’s…poate e mai bine. Dar cui sa mai spun?? Cine ma mai asculta?
|
S-a mai nascut o stea!
Nasterea: modalitati si calmarea durerii
|
Pun mana pe tel si incep sa sun….ma vede doc si ma pune sa ies la usa blocului operator si sa las telefoanele la sotz si sa’l anuntz ca nasc AZI.
Ies pe hol, unde are loc un moment lacrimogen de cateva minute ( si acum ma
ia plansul cand ma gandesc ce era in sufletul meu)…ii zic ca poate mor, el ma
ncurajaza….ii zic sa sune pe Irinouka sau Creatza sa le zica in mare ce se
petrece cu noi. Reusesc sa pastrez in buzunarul halatului al2lea tel de pe care
sa mai vbesc cu el pana ma baga in sala.
Imi amintesc ca in el am numarul
LaureiDimitris (pe forumul DC). Ii dau sms ca plangeam si nu ne’am fi inteles
altfel. O rog sa anunte ea Zuzele. Imi era teama ca sotul se pierduse de
tot.
In 10 minute cred ma iau doua asistente la analize. Io care plangeam si
matzaiam si la o intepatura in deget…incerc sa ma calmez. Imi monteaza branula
si ma duc in anticamera salii de operatzii intr’un pat cu o perfuzie in vena. In
sala tocmai se incheia o operatie. Sta mama langa mine.
Fac frison de la
perfuzie, si le spun ca simt miscarile bblusei sus sub coaste. Curios, in
ultimele zile o simteam numai jos …la “iesire”.
Dupa jumatate de ora ma baga in sala. Pe o targa…paralela cu masa de operatzii pecare urma sa stau io…e o doamna, inca sub anestezie. Intreb speriata daca ramane acolo cand ma opereaza pe mine. Mi se spune ca da…asteapta sa setrezeasca, a fost intubata si dureaza mai mult “somul”.
Doamneeee…..incep sa imi fac griji sa nu se trezeasca si sa se sperie de ce
vede….sa moara de inima.
Io care’s fricoasa fricoaselor, sunt si rusinoasa
rusinoaselor. Toata viatza m’am dezbracat numai la Doc a mea…cand intru in
sala….sala plina Doc mana 1, doc mana2, 2 asistente, anestezista, si vreo 3,4
rezidenti…printer care si barbatzii….simt ca mor de rusine.
Ma pune pe marginea mesei in sezut…si imi face Rahi anestezia. Doare putin
mai tare sau la fel ca o injective in funduletz. Numai ca ma sperii de ac si
tresar putzin. Anestezista zice ca am scapat milimetric sa nu ma intzepe a2a
oara din cauza asta.
Nu apuca sa imi faca injectia bine, ca simt cald la
picioare si abia le mai pot misca. Ma ajuta asistenta sa urc pe masa.
Vbesc
cu Doc si ii spun ca cel mai tare imi doresc sa supravietuim io si bblusa. Rad
de mine si imi spun ca cezariana e fleac pe langa ce urmeaza.
In stanga am perfuzie si la dreapta imi ia o domnisoara tensiunea non
stop.
O aud dupa cateva minute …probabil incepusera operatzia…ca striga “are
tensiunea 7”. Instantaneu cred ca am facut’o 6 de frica. Vad anestezista ca imi
baga ceva pe vena…am crezut pt prima data pe masa ca mor. II intreb daca e totul
in regula. II spun lu’ Doc ca nu vreau sa stiu nimik de ce fac ei pe acolo, nici
daca taie sau nu doar de bb sa imi spuna.
Nu trec 2,3 minute de la faza cu
tensiunea ca aud pe doc a mea ca striga la asistente si la asestezista:
“impingeti ca s’a retras in stanga sus” …dupa tonul ei mi’am dat seama ca nu e
de’a buna.
Si au inceput 2 asistente si anestezista sa ma impinge pe abdomen, piept nu stiu unde…in partea dreapta. Doc le striga : nu e bineeee…hai acum…. Simteam ca misca masa de operatzii cu mine. Le strig la un moment dat “Doamnelor….va rog, cade masa cu noi” nu apuc sa termin si aud un “waaa” scurt si destul de incet. Pauza apoi.
Astept ….nu stiu cat, poate un minut si intreb…de ce nu plange??? Imi spun ca
nu mai e in sala. Incep sa plang….eram suparata in sinea mea ca nu mi’au
aratat’o. Nu intelegeam de ce sa nu mi’o arate. Trebuia sa fiu prima care o
vede.
Incepe sa mi se faca rau…ma ia senzatie de voma…sete….imi umzesc buzele
cu apa…imi baga ceva pt voma si fac frison...de imi clantzaneau dintzii in gura.
Am trait atunci cele mai urate clipe din viatza….mi’era rau de moarte. Simteam o
durere in piept combinata cu o ameteala teribila. Abia reusam sa le explic ce
simt.
Asta….pana au adus Pipetzica infashata in ceva alb…cu doua buci
umflatzele….si o piele…noua noutza.
Mi’o dau sa o pup….o pup o data si’i rog
sa ma mai lase sa o pup o data. Apoi pleaca cu ea. Ma pun pe un plans……de nu
m’am mai oprit decat la finalul operatiei.
Atunci am realizat ca tocmai am
facut cel mai important lucru din viata mea.
Sa va spun ce sa intamplat afara? Pe sotzul meu l’au bagat in blocul operator
sa vada bblusa….dar inainte sa o spele…cu sange si alte chestii pe ea….si aroape
a lesinat.
Dupa 20 de ore de la operatie m’am ridicat si am mers…iar dupa 3
zile ne’am externat.
Totul a decurs normal dureri la alaptat, nopti
nedormite…..numai ca povestea pe care o traim toti 3 acum….e mai presus de orice
cuvinte. Asta stiti si voi…ca ati simtit déjà!
Am inca proaspat in mint toata spaima operatziei, durerile de dupa, spaima ca plange si nu stiu ce sa’I fac…. Incat cred acum, ca nu vom mai avea alt bb inafara domnisoarei Pipetzica. Suntem hotaratzi sa avem grija de ea, sa o iubim si sa ne bucuram de ea cat pt zece.
Multumesc Zuzelor pentru ca fara informatiile culese de la ele nu stiu ce faceam! Odiseea Zuzelor
Pipetzica cu mami
si tati
autor: Shose, membra a comunitatii Desprecopii.com
Desprecopii.com - urmariti reactiile la acest topic
>>
Toate drepturile rezervate -
(c) desprecopii.com 2008
Link-urile
personale: https://www.flickr.com/photos/10814074@N07/
Forumuri
recomandate
Nasterea unei stele!
Mamicile povestesc experientele lor la
nastere. Clipe unice, traite la maxima
intensitate.
Clubul scutecelor (0-4 ani)
Generatia in blugi de maine - deocamdata
in scutece. De la 0 la 4 ani.
Despre nastere si sanatatea familiei mai cititi:
Comunitatea Desprecopii
Peste 200.000 de membri inregistrati!
Hai chiar acum in cea mai mare si mai activa comunitate de parinti si discuta despre: Domnisoara Pipetzica.

Intrebari si raspunsuri
Ai o intrebare pe teme legate de acest articol sau o intrebare in general? Intreaba specialistii Desprecopii.com si alte mamici dornice sa te ajute!Forumuri Recomandate

Nasterea unei stele
Mamicile povestesc experientele lor la nastere. Clipe unice, traite la maxima intensitate.
Discutii generale
LOUNGE DC. Discutii, pareri si impresii. Aici ne adunam pentru a ne cunoaste.
Prematurii: Esentele tari
Esentele tari se tin in sticlute mici. Aici isi fac stagiul prematurii DC. Putin grabiti si foarte curiosi.
Ultimile 1 comentarii
Va doresc multa sanatate si sa fiti fericiti si sanatosi!
Scrie un comentariu
Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII