Mita si recompensa in educatia copilului

E mita sau recompensa? Si, oricare ar fi raspunsul corect, va functiona?

Inainte de toate trebuie sa recunoastem ca pana la urma, mituirea sau recompensarea copiilor ca sa fie cuminti este o tactica frecvent utilizata de multi parinti. Discutia de analiza a pornit de la cazul unei mamici care a scris pe forumul Desprecopii:

 Am o dilema uriasa si va cer parerea. Sambetele voi veni la lucru - 2 ore - de la 9 la 11. Incepand de poimaine in schimbul unei zile libere in timpul saptamanii. Nu am alta alternativa deci o voi aduce la servici, cu mine pe fetita mea Giulia cu mine vrand/nevrand ...ca n-am ce face. Ea se va juca la pc pana termin hartiile, apoi vom merge direct in parc la patinoar.
DAR - aseara i-am expus problema si i-am spus ca va lua salar  5 lei - acum la inceput din care isi poate cumpara ce vrea ea. Evident i-au lucit imediat ochii. I-am explicat ca si-i poate strange, ce-si poate lua de acesti 5 lei si ca astfel nu se va mai supara pe mine daca nu reusesc sa-i aduc oul Kinder sau pufuletii cu surpriza seara de seara  aici am fost smechera rrrau pt ca nu intotdeauna trec la magazin sa aduc ceva orice micut.
AM GRESIT la faza cu plata ? Ma simt extraordinar, cumplit de rau fata de ea, nici nu va imaginati ce de bocete am tras noptile ca o voi cara cu mine. Ca nu am de ales, ca ea nu are de ales. Ma simt vinovata pana`n maduva oaselor.
Si nu-mi propuneti solutii la ce sa fac sa nu o car cu mine, NU avem de ales./ mamagiuliei

 Daria, cred ca este de datoria unui parinte ca, atunci cand are situatii fara alternativa, sa faca, pentru copil, ca acea singura alternativa pe care o are, sa para atractiva. Mie mi se pare ca te-ai descurcat bine. Cu putina fantezie, vei gasi ceva sa ii dai de facut. Momentele in care se simt utili fac minuni pt cei mici. Si fiindca am experienta cu astfel de situatii (am ambalat muuulte oferte de licitatie cu Matei la birou) vin si cu idei concrete in contra la plictiseala:
- lui Matei ii place sa puna stampile. Acuma nu stiu daca ai acces la ele, dar e bine de stiut.
- sa faca ordine in "cutia de hartie ne-alba". Avem o cutie unde colectam colile de hartie colorata care raman de la diverse. Si l-am convins pe Matei ca avem maaaaaare nevoie sa faca cineva ordine in ea, ca nu ne mai descurcam. Si uite asa de cate ori trece pe aici, fetele aranjeaza imediat sa fie cutia dezordonata 
- ne serveste cate o gustare ca noi n-avem timp sa mancam (biscuiti sau fursecuri, nu va ganditi ca poarta tava de cafele)
- aduna cestile si canile de pe mese si le duce la bucatarie
- aduna pixurile si le pune in paharele cu pixuri (si aici "il facem" ca lasam special mai multe imprastiate )
- la caz de mare nevoie i-am dat cateva post-it-uri si s-a distrat tapetand multicolor faianta din bucatarie. Mai nasol a fost ca scrisese ceva pe fiecare post-it si data viitoare ne-a facut morala ca nu le-a mai gasit acolo.....
- poate sa deseneze pe un flipchart (Un tablou sa iti infrumuseteze biroul) sau cu carioci pe faianta (daca nu se supara conducere, vorba ceea....)
La dosare si bibliorafturi nu-l las sa umble, ca eu ma tai la deste in dosarele cu sina si mi le prind in clamele de la bibliorafturi. Nu da semne ca ar fi asa indemanatec ca mine, dar paza buna ...... Pana acum nu i-am oferit bani pentru asta, dar ma mai scap la rasplata (daca esti de acord sa stai cu mine, primesti cutare sau cutare) desi incerc sa o fac cat mai rar. / mina

Mita pentru cumintenie: ce probleme poate provoca?

Bomboane, jucarii, bani de buzunar, distractii: ce rau poate face mita pentru cumintenie? Pana la urma, cine nu ar fi motivat de un mic stimulent? Psihologii sustin insa ca oferirea unei mite pentru cumintenie nu este chiar asa inofensiva precum pare. Mita  si uneori recompensele - pot transmite copiilor mesaje puternice, precum:

• De fapt, tu nu vrei sa fii cuminte.
• Nu esti capabil sa fii cuminte fara un cadouas
• Buna purtare este importanta numai pentru adulti.

In esenta, atunci cand ii oferiti mita, copilul primeste urmatorul mesaj: Faptul ca sunt cuminte nu are valoare in sine  trebuie sa ma platesti ca sa o fac.

Desi mita poate produce efecte pe termen scurt oprind crizele de isterie sau determinand copilul sa-si faca temele, poate duce la un cerc vicios de plansete si comportament rau. Cu cat il mituiti mai mult, totusi, cu atat veti simti efectele mai puternic la fel ca atunci cand sunteti fortati sa motivati mereu cainele cu hrana.

Mita nu ii invata pe copii respectul si responsabilitatea, sustin psihologii. In locul respectului si al responsabilitatii, multi dintre copii ajung sa creada ca li se cuvine sa primeasca mereu ceva pentru ceea ce fac, ceea ce poate deveni reteta unei intregi vieti nefericite. Aceasta transformare se datoreaza unui mediu cultural complex care include mesaje contradictorii de la mass-media si pune accentul pe un mediu familial axat pe copil, pe protejarea si rasplatirea acestuia intr-un mod gresit inteles.
Daca ambii parinti lucreaza, ceea ce este frecvent, multi dintre noi cautam solutii rapide si ne simtim vinovati ca nu petrecem mai mult timp cu copiii. Asa ca incercam sa ne alungam acest sentiment oferindu-le tot felul de lucruri. Copiilor li se ofera atat de multe deja, incat nu cred ca mai trebuie sa depuna vreun efort pentru a obtine nimic altceva. Parintii de azi cheltuiesc cu 500% mai mult pentru copii decat generatia precedenta. Iar copii nu au nici cea mai vaga idee despre eforturile pe care le fac parintii pentru a castiga acesti bani.

Diferenta dintre mita si recompensa

In concluzie, daca mita este rea, cum sunt recompensele? Care este diferenta dintre mita si recompensa?
Mita este oferita atunci cand copilul se poarta rau, pentru a-l determina sa inceteze sau a preveni comportamentul rau, spun specialistii. O recompensa este precum aplauzele pentru o treaba bine facuta si poate incuraja buna purtare pe viitor. De exemplu, este o idee rea sa-i promiteti copilului o inghetata atunci cand face o criza de isterie fiindca nu vrea sa plece din parc. Dar a cumpara inghetata pe drumul spre casa pentru a sarbatori buna lui purtare din parc este o buna metoda de a incuraja buna purtare pe viitor.

Specialistii sugereaza ca anumite comportamente - buna purtare sau mentinerea igienei (spalatul pe dinti de exemplu) - trebuie considerate ca normale si asteptate. Insa recompensele pot ajuta atunci cand un copil incearca sa depaseasca anumite probleme de comportament din trecut, se straduieste foarte mult in fata dificultatilor pe care le intalneste, sau da dovada, la nivelul varstei sale, de intelepciune.

Simona, mama a doi copii, spune ca incearca sa descurajeze mita. Dar ea si sotul ei le strecoara uneori copiilor cate un leu ca recompensa, atunci cand fac ceva special fara sa le fi fost cerut: incercam totusi sa nu facem din asta un obicei, astfel ca ei sa nu ajunga sa-l astepte. Dar nu toti parintii accepta ca exista o diferenta atat de mare intre mita si recompensarea bunei purtari.

In modelul dupa care ne crestem copiii, spun specialistii, sunt incluse si recompensele si pedepsele. Desi recompensele pot parea preferabile, ele sunt doar reversul pedepselor si nu produc schimbari pe termen lung. Mituirea copiilor si distribuirea rezonabila a recompenselor poate duce la supunerea temporara a copiilor, dar astfel copiii nu-si dezvolta capacitatea si competenta de a lua decizii, nici independenta. Iar aceste aptitudini si autodisciplina devin critice pe masura ce copiii intra in lumea reala: un mare numar de studii au demonstrat ca acei copii care rezista tentatiilor se dezvolta semnificativ mai bine decat ceilalti care sunt mai impulsivi atunci cand isi incep adolescenta. De exemplu, o echipa de cercetatori a masura capacitatea prescolarilor de a rezista unei gustari dulci atunci cand li se cere acest lucru. Prescolarii care au rezistat mai bine au s-au descurcat mai bine ca adolescenti din punctul de vedere al succesului scolar, al sanatatii mentale si al evitarii delincventei juvenile.

 Nu prea inteleg faza ca nu avem scapare sau alternative, de parca mituirea sau sistemul pe recompense si pedepse ar fi solutia principala. diferenta e ca la mita impui, la celebrarea unui act exceptional propui. la mita, decide parintele, altfel decid impreuna ce e bine. mita nu lasa loc la compromis, poate la unul moral - daca faci ce zic eu, te corup de doua ori, o data ca te descalific ca ai putea fi capabil sa decizi, a doua ca ne manjim amandoi cu mita.
am mai explicat si la subiectul cu dresajul ca una e sa santajezi dinainte, alta e sa te bucuri alaturi de copil dupa, pentru o performanta. Apoi, copilul este motivat de rasplata, nu de reusita in sine, iar cand dispare rasplata si parintii nu-s langa el, mai mult ca sigur dispare si efortul pentru reusita.
Plus ca, nu e obligatoriu ca parintele sa aiba intotdeauna dreptate. daca refuzi sistemul mitelor si pedepselor, atunci solutia principala e dialogul. negocierea pe baza de explicatii si dezbateri ar trebui sa fie pe primul loc, nu impunerea, ordinele obligatoriu de executat, umilirea copilului prin asezarea lui in pozitia celui slab si usor de tentat cu bombonele sau alte minuni.
Un alt risc major e ca, indiferent ca acum il mituim sa faca fapte "bune" (in perceptia noastra), deja ii deschidem apetitul pentru mai tarziu sa nu actioneze decat pe baza de mita si santaj. cine garanteaza ca mita unuia din anturaj, cand devine adolescent sau adult, nu va fi pentru o fapta rea? pe cine o sa dam vina atunci?
Mita e corupere, nu e loc de intors si de nuante aici, oricine orice ar zice. Poate ca suna dur, asta e, asa gandesc, no offence pentru cine adopta sistemul asta./ conchita

Deci daca nici mita nici recompensele nu sunt cea mai buna solutie, care este alternativa?

Alternative la mita
Exista mai multe moduri prin care sa stimulati buna purtare a copilului. Si da, puteti schimba modelul  mita si mustrare . Prima intrebare la care trebuie sa raspundeti este daca stie intr-adevar copilul ce este bine si ce nu, ce trebuie sa faca si ce nu? Apoi, ce anume invata copilul privindu-va si ascultandu-va?
Tratati-va copilul la fel cum ati trata alte persoane. Fiti modelul bunei purtari. Sau, ca sa parafrazam pe Mahatma Gandhi, fiti dumneavoastra schimbarea pe care doriti sa o vedeti in familie. Daca micutul dumneavoastra se teme de noi activitati, de exemplu, atunci incercati si dumneavoastra ceva nou.

Alte moduri de a incuraja buna purtare

Iata cateva alte moduri de a comunica si de a incuraja buna purtare a copiilor:

• Ascultati activ, fara a face din problema copilului problema dumneavoastra. Pur si simplu ascultati fara a oferi asigurari sau solutii. Asta este o metoda foarte puternica, deoarece ii spune copilului ca il iubiti exact asa cum este.
• Cand aveti un conflict cu copilul, concentrati-va pe nevoi, nu pe solutii. De exemplu, si copilul si dumneavoastra aveti nevoie sa ajungeti undeva dar aveti nevoie de un mod de transport. Insa masina familiei nu este singura solutie.
• Adoptati o abordare empatica inainte de a lua decizii. Asta va permite sa disciplinati un copil fara a folosi rautatea.
  Oferiti-i in mod regulat feedback pozitiv si concret si incurajati-l. Timp de o zi-doua, incercati sa veniti mai mult cu remarci pozitive decat negative la adresa lui. Apoi observati daca i se schimba comportamentul.
• Folositi exprimarea constructiva bazata pe ceea ce simtiti nu numai cand exista o problema: Sunt suparata fiindca nu-mi place sa astept sau  imi place cum arata masa din sufragerie . Aceasta abordare a comunicarii dezvaluie numai ceea ce simtiti, fara a blama sau a judeca cealalta persoana.

Cititi in continuare sfatul mamicilor de la Desprecopii.com la topicuri despre acest subiect

• "Salar" la 5,5 ani
• Recompensarea copiilor mici cind devin cei mai mari
• Ii recompensam sau nu?

 Va recomandam sa mai cititi:

• Incepe scoala: 11 sfaturi de organizare pentru parinti
• Importanta familiei in procesul de invatare
• 10 metode de a creste un copil rasfatat - si cum va puteti schimba abordarea asupra disciplinei copilului
• Modurile de inteligenta ale copiilor si modul lor specific de invatare
• Cum sa construiesc un meniu sanatos pentru copilul meu?
•  Copiii au nevoie de disciplina

autor: Echipa redactionala Desprecopii si comunitatea Desprecopii.com (c) Toate drepturile rezervate, februarie 2010

In floarea copilariei (4-12 ani)
Nici prea mici si nici mari de tot :-). Intrebari, dileme, raspunsuri, prietenie, sanatate