La inceput, soarecii si iepurii
Pentru reproducerea asistata, anul 1978 a fost crucial. Atunci s-a nascut
copilul Louise Brown, primul venit pe lume prin procedeul fertilizarii in vitro
(FIV). Aventura incepuse cu multi ani inainte. In 1891, Walter Heape demonstrase
ca este posibil sa se recupereze un embrion (aflat in stadiu de preimplantare)
prin aspirarea unui oviduct de iepure si transferul acestui embrion unei mame
adoptive. Hammond, in 1949, realiza un mediu complex, suport pentru cresterea a
opt embrioni de soarece pana la stadiul de blastochisti. Prima fertilizare in
vitro a fost izbanda lui Chang, 1959, cu oua de iepure.
Secrete militare folosite in medicina
Primele sarcini si nasteri umane reusite prin FIV au fost asistate de Steptoe
si Edwards in 1978, tehnicile fiind imbunatatite ulterior de grupul de
cercetatori coordonati de A. Lopata (1980). Un rol deosebit de mare l-a jucat
ecografia, metoda care, inainte de a fi aplicata in diagnosticul si
monitorizarea bolnavilor, a fost descoperita si folosita o vreme in cel mai
strict secret de laboratoarele militare. Abia apoi, cand tehnicile ecografice au
devenit instrument de investigatie, medicii, specialistii in biologie celulara
si inginerie genetica s-au folosit de ele pentru abordarea tuturor cazurilor de
sterilitate.
In 1987, in SUA, se elaboreaza Registrul FIV - ET (Societatea
pentru reproducere asistata). Un raport pentru anul 1989 este concludent: 24.183
cicluri ovariene stimulate la 17.970 de femei, avand ca rezultat 4598 de sarcini
clinice si 3472 de nasteri vii (au fost semnalate 20 de sarcini extrauterine).
Vaticanul denunta practicile
FIV
In paralel, se acumulasera studiile pentru congelarea spermatozoizilor,
primele incercari fiind cele ale lui Spallazoni (1776). Un secol mai taziu,
Montegazzo punea in discutie conceptul de „banca" de spermatozoizi, iar primele
incercari reusite vor fi descrise de Rostand (1946). In 1964, erau anuntate deja
primele nasteri dupa congelarea spermatozoizilor, iar in 1970 bancile de
congelare a spermei devenisera o realitate in SUA. Asigurarea fertilitatii era
deja realitate. In afara problemelor tehnice care au jucat un rol esential,
aventura reproducerii asistate a fost marcata si de alte evenimente:
implicatiile SIDA, planningul familial, cercetarile de inginerie genetica. In
1987, Vaticanul a intervenit: practicile FIV sunt denuntate ca fiind amorale.
Pro si contra
Normele etice si tabuurile despre sexualitate, dilemele privind statutul
moral al embrionului sau fatului, conflictul de interese intre participantii la
procesul de reproducere - donorii gametilor, mama „purtatoare", fatul - toate au
generat interminabile dezbateri. Sunt antrenati in polemica medici si
geneticieni, preoti si juristi, jurnalisti, scriitori si oameni politici.
Comitetul Warnock a recomandat ca nici un embrion uman viu, rezultat din FIV,
inghetat sau nu, sa nu fie mentinut in viata daca nu este transferat unei femei
pana la 14 zile dupa fertilizare si nici sa nu fie folosit ca subiect de
cercetare dupa 14 zile. Argumentele pro si contra par interminabile, razboiul cu
prejudecatile ori tabuurile sexuale si religioase continuand si astazi. Sunt
probleme etice legate de conservarea embrionilor supranumerari, de aparitia unei
perioade de suspendare in geneza copiilor, intrebari fundamentale privind sensul
vietii ori conditia umana.
Intrebari fara raspuns
Conceptele clasice de organizare sociala a familiei, cele de moralitate si
unele norme sociale sunt repuse in discutie. Cine este indreptatit sa foloseasca
gametul si cand? Cine poate controla fenomenul in deplina siguranta? In timp ce
unii dintre specialisti considera ca reproducerea asistata trebuie vazuta ca un
mijloc terapeutic de tratare a infertilitatii, atat cercetarile cat si
controversele continua. Ne aflam in zonele de frontiera ale cunoasterii, iar
surprizele nu lipsesc.
Clonarea poate fi un exemplu. Si apoi sa nu uitam ca
exista si cercetarile militare secrete.
Profesorul cu pipa
Principalul protagonist al re-producerii asistate din Romania este doctorul
Virgiliu Ancar, seful Clinicii de obstetrica-ginecologie din Spitalul clinic de
urgenta „Sf. Pantelimon", profesor la UMF „Carol Davila" Bucuresti. Medic de
exceptie, biografie impresionanta. S-a nascut in 1944 in Pitesti, a terminat in
’68 Facultatea de medicina generala din Bucuresti, fiind o vreme medic secundar
de obstetrica-ginecologie la Murgeni - Vaslui, asistent stagiar la Clinica
„Polizu" - 1971. Din 1972 lucreaza la Spitalul clinic Pantelimon. Gradele
profesionale au venit firesc, o data cu anii. Medic specialist, medic principal
gradul III,medic sef sectie,doctor in medicina, profesor... Nu mai stie numarul
nasterilor la care a asistat si nici al situatiilor dificile in care a fost
alaturi de viitoarele mame.
Studentii il cunosc sub numele „profesorul cu pipa". Si este, intr-adevar, un
mare fumator si colectionar de pipe. Lucrarile elaborate - peste 250 - i-au adus
recunoasterea internationala. Este membru titular activ al Academiei de stiinte
din New York, membru al SECS, inca de la infiintare, membru titular al
societatii National Geographics, il regasim in Dictionarul de biografii
internationale si in revista „Who’s Who of Intelectuals", editata anual la
Cambridge. Nu ne mai suprinde sa aflam ca profesorul Ancar s-a aventurat pe
terenul controversat al reproducerii asistate. De altfel, toata viata si-a dorit
sa ajute cuplurile cu probleme de sterilitate. Acum visul i s-a indeplinit.
Unitatea EUROPA - ROMANIA - IVF functioneaza din decembrie 1997 in cadrul
policlinicii particulare MEDSANA - BUCHAREST - MEDICAL CENTER, strada Dr. Nanu
Muscel, nr. 12. Initial, implantarile au fost facute la centrul EMBRIOGENESIS
din Atena, iar din decembrie 1997 absolut toate interventiile se fac in
Bucuresti. E adevarat ca primele fertilizari in vitro s-au realizat la
Timisoara, in 1996, la profesorul Munteanu, insa, in momentul de fata unitatea
deschisa in Bucuresti poate asigura derularea oricarei tehnici de reproducere
asistata cunoscuta la nivel mondial.
Alaturi de profesorul Ancar si celebra
pipa a domniei sale, intr-un teritoriu dominat de aparatura super-performanta,
vom intra in lumea microscopica a misterioasei tehnici FIV, GIFT, ZIFT... Nu
inainte de a mentiona ca informatiile folosite in acest reportaj, unele
inedite,ne-au fost oferite de prof. dr. Virgiliu Ancar, iar documentarea si
fotografiile s-au realizat cu acceptul dlui Vassilis Chaniotis, director
administrativ al MEDSANA- B.M.C.
Cateva definitii
• Ovulul (ovocitul) = celula sexuala feminina.
• Ovulatia = eliberarea
celulei sexuale mature, apta de fecundatie. Din cele 300.000 - 400.000 celule
sexuale initiale ajung la varsta pubertatii in jur de 400. Incepand din acest
moment, lunar, cu exceptia gestatiilor se elibereaza cate un ovul. Prin
procedeele de stimulare folosite in FIV se obtin simultan 30 pana la 40 de
ovule.
• Spermatozoizii sunt vehiculati de sperma, produsul ejacularii.
Numarul normal de spermatozoizi la barbatul adult este de 60-120 milioane
/mm.cub. Dupa inghetare lenta la -1 grad Celsius si dezghetare, tot lenta, cel
putin jumatate din spermatozoizi revin la insusirile normale. La -70 grade
Celsius lichidul spermatic se poate conserva fara sa-si piarda proprietatile un
timp oricat de lung. La temperatura de 20-22 de grade Celsius, spermatozoizii
pot trai 30-80 de ore. Caldura excesiva sau mediul acid ii distrug.
•
Spermograma = investigatie de baza care ofera informatii celulelor interstitiale
ale testiculului (celule Leydig). Pe baza ei se apreciaza capacitatea fecundanta
a barbatului.
• Fecundatia = contopirea celor doua celule sexuale mature
(gameti) cu formare a unei celule noi, zigotul sau oul. Se produce in trei
timpi: intalnirea celor doi gameti, patrunderea (in mod obisnuit) a unui singur
spermatozoid in ovul, fuzionarea elementelor componente ale celor doua celule
(nucleu si citoplasma) cu formarea unei celule noi.
• FIV = Fertilizarea In
Vitro. Adica recoltarea ovocitului preovulator, recoltarea spermatozoizilor,
prepararea lor pentru fecundatie, fecundatia in vitro si reimplantarea ovulului
rezultat.
• ICSI = Introducerea Intracitoplasmatica a Spermatozoidului. Se
foloseste atunci cand spermatozoidul nu poate fertiliza ovulul sau atunci cand
nu sunt spermatozoizi in sperma (in azoospermie).
• GIFT = Introducerea in
Trompa a Gametilor, a ovulului si a spermatozoidului.
• ZIFT = fertilizarea
ovulului afara si introducerea zigotului in trompa, acolo unde e locului lui de
„cuibarire".
• REPRODUCEREA ASISTATA = termen generic care acopera toate
tehnicile enumerate: FIV, ICSI, GIFT, ZIFT. In esenta, se inlocuieste o veriga
lipsa din mecanismul normal de reproducere.
La origine, toate sarcinile normale sunt
extrauterine
In fiecare luna ovarul unei femei pregateste un folicul care are inauntru
gametul femel. La mijlocul perioadei dintre menstruatii ovulul fuge de acasa.
Adica se rupe - este ziua a 12-a - a 14-a, este captat de trompa si incepe
drumul in asteptarea lui „Fat Frumos". In timpul sau la sfarsitul actului sexual
in vagin se depun spermatozoizii. Extrem de mobili, ei vor intra prin canalul
cervical, strabat cavitatea uterina si se duc pe trompa in calea ovulului.
Intalnirea, marea intalnire, are loc in treimea externa a trompei, locul unde ia
nastere oul uman. Cu alte cuvinte, la origine, toate sarcinile normale sunt
extrauterine. De aici - treimea externa a trompei - oul ajunge „pe dibuite" in
cavitatea uterina. Sunt puse in joc mecanisme fizico-chimice, mecanice,
chimioterapice. Daca lipseste segmentul intermediar, de exemplu, trompele,
cuplul nu mai are cum sa faca copii.
Cand ovulele se „coc"
Un alt caz, frecvent, e cel in care ovarele nu functioneaza, nu produc
foliculi normali. Rezolvare exista. Se stimuleaza ovulatia cu medicamente
hormonale care mimeaza ciclul artificial. Dar nu e suficient. Ovulele produse in
acest ovare patologice nu au capacitatea sa strabata calea normala. E mo-mentul
in care intervine echipa profesorului Ancar; incepe reproducerea asistata. Cand
ovulele s-au „copt", adica au ajuns la maturitate, medicul le culege. Ele sunt
depuse in afara organismului intr-un mediu special, lichide cu o compozitie si
temperatura controlate, intr-un fel de termostat. Se recolteaza si sperma
partenerului tot intr-un mediu special, se purifica, se aleg sub microscop
spermatozoizii cei mai voinici, dupa ce sunt lasati sa defileze prin fata
obiectivului, se indeparteaza componentele spermei care nu sunt folositoare.
Selectie ca la militarie!
Apoi ovulele selectionate se pun in contact cu
spermatozoizii intr-un vas anume. Vorbim despre celebra fertilizare in vitro,
preluata de jurnalisti si scriitori SF in sintagma „copii conceputi in
eprubeta".
Si in „eprubeta", ca si in mediul natural, fiecare ovul este
fertilizat de un singur spermatozoid. Imediat ce acesta a reusit sa penetreze
membrana ovulului, destul de rezistenta, se declanseaza o reactie care face
imposibila patrunderea altuia. Ouale fertilizate se pastreaza la incubator 24-28
de ore, timp in care ele urmeaza dezvoltarea fireasca, segmentarea in doua
celule, apoi in patru celule. De ce? E simplu. Trebuie urmarite pentru a vedea
cat de bine se dezvolta si a alege apoi cele mai bune oua, cele mai frumoase. Nu
exista un singur ou? Nu! Stimularea foliculara ne permite sa recoltam intre 30
si 40 de ovule de pe un singur ovar. In unele cazuri pot fi si mai putine, nu
insa mai putin de 10. Dupa cum vedeti, facem si aici o inspectie. Ouale
defileaza la microscop, ca la un fel de concurs de miss, noi le urmarim si…
alegem.
Spermatozoizi fara noroc
Privind la microscop ni se dezvaluie o lume fascinanta. Ghidati de
explicatiile profesorului Ancar vedem grupuri de cate cinci-sase ovule, unele
mai mari, altele mai mici, iar prin mediul in care sunt pastrate trece arareori
cate un spermatozoid vagabond, care n-a avut norocul sa ajunga la tinta. Daca
aparatul ar putea sa amplifice si sunetele, probabil ca i-am auzi fluierand a
paguba.
Manipularile - trecerea oualor din mediul lor la microscop si de
aici inapoi se fac cu o pipeta extrem de subtire, de zece-douazeci de ori mai
subtire decat firul de par. Dupa ce s-a facut selectia se iau ouale cu o trusa
anume, special conceputa pentru asemenea operatii gingase, si se injecteaza in
cavita-tea uterina. Numai unul? Nu. In functie de dorinta cuplului de a avea
unul sau mai multi copii injectam in uter intre patru si opt oua. De ce atatea?
Pentru ca unele din ele se pierd pe drum.
Primul semn de sarcina, hormonul beta -
HCG
Terminarea procedurii este semnalata de dozarea hormonului beta - HCG, in a
12-a zi de la implant. Este hormonul specific sarcinii. Asa ca in a 12-a zi stim
exact daca femeia a ramas gravida sau nu. „Si atunci interveniti si scoateti o
parte dintre cele opt oua?" „Nu inca. Se face o ecografie, vedem cate oua au
rezistat si cum s-au dezvoltat in cavitatea uterina. Le urmarim pe ecran cu
ajutorul sondei vaginale. Acum suntem chiar pe spatele uterului. Daca femeia nu
doreste o sarcina multipla, se aspira celelalte oua si ramane doar cel mai
viguros dintre toate, cel mai bine dezvoltat. Jocul acesta cu numarul de oua ne
ofera posibilitatea de a face inca o selectie si asigura mai multe sanse de
reusita". „Pot fi esecuri?" „Se intampla sa introducem patru oua si sa ramana
numai unul sau sa introducem patru oua si sa nu ramana nici unul. Dupa o
perioada de refacere de trei-sase luni, depinde cat de repede se repara ovarul,
reluam procedeul. Interventia nu este agresiva, dar este o suprasolicitare si e
nevoie de timp pentru a face o alta tentativa de stimulare a ovarului".
Sub microscop, alergand dupa spermatozoizi
iuti de picior
„Sunt situatii cand spermato-zoidul nu poate fertiliza ovulul in mod normal.
In asemenea cazuri se face apel la ICSI - introducerea intracitoplasmatica a
spermatozoidului. Se foloseste o pipeta extrem de fina, de 40 de ori mai subtire
decat firul de par, aducem spermatozoizii sub microscop si, lasandu-i sa se
zbenguie, il cantarim din ochi pe cel mai aratos si il aspiram in pipeta. Cu
pipeta asta, in care se afla una bucata spermato-zoid zglobiu, intepam ovulul,
direct, sub microscop. Operatiunea este de-a dreptul fascinanta. Ovulul - se
poate vedea in fotografia alaturata - este imobilizat in apropierea unei pipete
cu ajutorul careia a fost adus in campul microscopic. Prin ghidare electronica
ne apropiem de el cu pipeta care contine spermatozoidul, membrana ovulului se
curbeaza pana ajunge aproape de peretele opus. Incredibil, nu cedeaza.
Operatiunea se repeta de cateva ori, in cele din urma membrana cedeaza. Odata
varful pipetei ajuns in spatiul intern, se va depune spermatozoidul si cu
acelasi sistem de ghidare, pipeta, se retrage. Nu mai trece mult timp si putem
vedea cum nucleul ovulului si nucleul spermatozoidului se unesc. Este momentul
zero al unei vieti concepute sub microscop".
Rezolvari pentru „spermatozoizi
impotenti"
Il intreb pe prof. Ancar in ce alte cazuri se poate folosi metoda. Imi
povesteste despre situatiile cand calitatea spermatozoizilor e proasta -
„spermatozoizi impotenti" - ori chiar in azoospermie, atunci cand nu sunt
spermatozoizi in sperma. Pana la punerea la punct a tehnicii ICSI se facea apel
la o banca de sperma sau la un donator. Va imaginati ce probleme ar fi aparut la
noi intr-un asemenea caz.
Prejudecatile romanesti sunt bine cunoscute: femeia
trebuie sa fie virgina, nu trebuie sa se culce cu altul etc. Ei bine, s-a gasit
o solutie. In azoospermie se face punctie testiculara si se scot celulele
precursoare. Interventia se face sub anestezie, asa ca nu e dureroasa. Apoi,
folosind procedura descrisa mai sus, nucleul acestor celule este introdus in
ovul. Primii care au apelat la asemenea idee inedita au fost americanii, urmati
de englezi, germani, francezi. In echipa, trebuie neaparat sa fie si un biolog
celular. Iata ca este posibil ca un procent de 95% din azoospermici sa aiba un
copil facut cu celulele propriului corp.
Cum se poate decide care dintre
tehnici este cea indicata? „Este abilitatea doctorului sa faca acest lucru. Se
fac investigatii complexe - circa 20 de analize pentru o femeie si alte 20
pentru barbat. Femeia este urmarita in dinamica, in ziua a 14-a, in ziua a 21-a.
La barbat e mai simplu, ne trebuie numai spermograma, testosteron, tiroida.
Luam, obligatoriu HBS-ul antihepatitic, se fa-ce ecografia de prostata si
secretia prostatica.
„De cate ori trebuie sa vina femeia la dvs.?".
„Ea
trebuie sa vina de doua-trei ori, iar barbatul de doua ori. Important este ca in
timpul procedurii de reproducere asistata femeia nu e obligata sa-si intrerupa
activitatea. Chiar si relatiile sexuale sunt permise intr-o anumita etapa. Ea
vine si face ambulator tratamentul asta vizitandu-ne periodic".
Se inteapa o singura data
„Numai in momentul in care facem implantarea ramane la noi o ora, o ora si
jumatate. Este anestezia necesara cand recoltam ovulele, operatia se face prin
punctie vaginala cu ajutorul unui ghid electronic. Se inteapa o singura data si
acul asta se ghideaza sub ecran spre toate cele 30 sau 40 de folicule. Fara
anestezie interventia ar fi dureroasa. A doua oara, la implantarea ovulelor,
ramane iarasi o jumatate de ora. Repausul este necesar pentru ca ouale sa se
acomodeze cu cavitatea uterina, sa inceapa sa se nideze si sa nu fie
expulzate.
Daca femeia incepe sa faca efort, e la fel ca la o sarcina
normala: avorteaza fara probleme. Atunci recomandam ca doua zile sa nu faca
eforturi mari, sa pastreze un relativ repaus la pat. Pana cand vedem ca ouale se
nideaza corect".
„Se poate sti daca este baiat sau fata?".
„Putem sti,
incepand cu luna a treia sau a patra, la o examinare cu un ecograf performant,
existent aici. E foarte important elementul de rezolutie al aparatului".
Cu sinceritate, despre sanse si costuri
„Ce sanse sunt pentru reusita?".
„Fiecare vine si ma intreaba: «Ce sansa
am eu?». Raspunsul general ar fi ca, in functie de pa-tologia fiecarui cuplu,
sansele merg de la 25 pana la 65 - 70%, cum este cazul ZIFT. Practic, fiecare
cuplu are o sansa a lui. Daca se intampla un insucces, el nu trebuie sa se
descurajeze. Efectiv, noi ne atasam sufleteste de aceste cupluri, este si munca
noastra in joc. Incercam sa-i convingem ca procedura poate fi reluata si trebuie
sa aiba sanse de succes".
„Cat costa reproducerea asistata pentru un cuplu
care vine la dvs.?". „Pentru FIV, circa 1300 dolari plus medicamentele, pentru
ICSI 2300 dolari plus medicamentele".
„Care este situatia legislatiei
romanesti in acest domeniu?".
„In noua lege a sanatatii sunt acoperite si
problemele ce privesc reproducerea asistata, banca de organe si transplantul de
organe".
|
 Scrisoarea Desprecopii.com |
 ARHIVA
|
|
Noutati
Concursuri
Publicitate
Helpdesk
