Reproducerea asistata in Romania

Reproducerea asistata in Romania

Sterilitate. E suficient sa pronunti cuvantul in fata unui cuplu care doreste sa aiba un copil si vezi imediat cum oamenii palesc. De cate ori sterilitatea masculina sau feminina nu a fost motiv de divort? Cate drame conjugale nu s-au petrecut din aceeasi cauza? Cate framantari, nopti nedormite ori tratamente dupa ureche? Cati oameni nu au luat calea manastirilor ori a babelor vindecatoare in speranta ca rugaciunile ori farmecele vor indrepta raul ascuns? Am intalnit cupluri cu probleme de sterilitate si la manastirile din Moldova, Bihor sau Valcea, si langa Bucuresti, la parintele Argatu, celebrul tamaduitor, sau la vila ghicitoarei Campina, cea care a „ajutat" cu farmecele ei deciziile politice ale Elenei Ceausescu. In timp ce in tarile civilizate s-au nascut prin fertilitate in vitro sau in general prin tehnici de reproducere asistata zeci de mii de copii, Romania a rupt gura lumii in 1990 cu un record absolut: un milion de avorturi. Ca sa nu mai vorbim de numarul deceselor si mutilarilor ca urmare a interventiilor empirice - fuse, andrele, maracini, plante toxice, sarituri din pod - prezente si pe vremea celebrului decret ceausist, dar si dupa 1990. Remarcabil, insa, chiar si in conditiile mai putin prielnice de la noi, la Timisoara si apoi la Bucuresti, la policlinica MEDSANA - B.M.C. au demarat procedeele de REPRODUCERE ASISTATA. Gratie acestora, majoritatea cuplurilor cu probleme de sterilitate pot avea unul sau mai multi copii.

La inceput, soarecii si iepurii

Pentru reproducerea asistata, anul 1978 a fost crucial. Atunci s-a nascut copilul Louise Brown, primul venit pe lume prin procedeul fertilizarii in vitro (FIV). Aventura incepuse cu multi ani inainte. In 1891, Walter Heape demonstrase ca este posibil sa se recupereze un embrion (aflat in stadiu de preimplantare) prin aspirarea unui oviduct de iepure si transferul acestui embrion unei mame adoptive. Hammond, in 1949, realiza un mediu complex, suport pentru cresterea a opt embrioni de soarece pana la stadiul de blastochisti. Prima fertilizare in vitro a fost izbanda lui Chang, 1959, cu oua de iepure.

Secrete militare folosite in medicina

Primele sarcini si nasteri umane reusite prin FIV au fost asistate de Steptoe si Edwards in 1978, tehnicile fiind imbunatatite ulterior de grupul de cercetatori coordonati de A. Lopata (1980). Un rol deosebit de mare l-a jucat ecografia, metoda care, inainte de a fi aplicata in diagnosticul si monitorizarea bolnavilor, a fost descoperita si folosita o vreme in cel mai strict secret de laboratoarele militare. Abia apoi, cand tehnicile ecografice au devenit instrument de investigatie, medicii, specialistii in biologie celulara si inginerie genetica s-au folosit de ele pentru abordarea tuturor cazurilor de sterilitate.
In 1987, in SUA, se elaboreaza Registrul FIV - ET (Societatea pentru reproducere asistata). Un raport pentru anul 1989 este concludent: 24.183 cicluri ovariene stimulate la 17.970 de femei, avand ca rezultat 4598 de sarcini clinice si 3472 de nasteri vii (au fost semnalate 20 de sarcini extrauterine).

Vaticanul denunta practicile FIV

In paralel, se acumulasera studiile pentru congelarea spermatozoizilor, primele incercari fiind cele ale lui Spallazoni (1776). Un secol mai taziu, Montegazzo punea in discutie conceptul de „banca" de spermatozoizi, iar primele incercari reusite vor fi descrise de Rostand (1946). In 1964, erau anuntate deja primele nasteri dupa congelarea spermatozoizilor, iar in 1970 bancile de congelare a spermei devenisera o realitate in SUA. Asigurarea fertilitatii era deja realitate. In afara problemelor tehnice care au jucat un rol esential, aventura reproducerii asistate a fost marcata si de alte evenimente: implicatiile SIDA, planningul familial, cercetarile de inginerie genetica. In 1987, Vaticanul a intervenit: practicile FIV sunt denuntate ca fiind amorale.

Pro si contra

Normele etice si tabuurile despre sexualitate, dilemele privind statutul moral al embrionului sau fatului, conflictul de interese intre participantii la procesul de reproducere - donorii gametilor, mama „purtatoare", fatul - toate au generat interminabile dezbateri. Sunt antrenati in polemica medici si geneticieni, preoti si juristi, jurnalisti, scriitori si oameni politici. Comitetul Warnock a recomandat ca nici un embrion uman viu, rezultat din FIV, inghetat sau nu, sa nu fie mentinut in viata daca nu este transferat unei femei pana la 14 zile dupa fertilizare si nici sa nu fie folosit ca subiect de cercetare dupa 14 zile. Argumentele pro si contra par interminabile, razboiul cu prejudecatile ori tabuurile sexuale si religioase continuand si astazi. Sunt probleme etice legate de conservarea embrionilor supranumerari, de aparitia unei perioade de suspendare in geneza copiilor, intrebari fundamentale privind sensul vietii ori conditia umana.

Intrebari fara raspuns

Conceptele clasice de organizare sociala a familiei, cele de moralitate si unele norme sociale sunt repuse in discutie. Cine este indreptatit sa foloseasca gametul si cand? Cine poate controla fenomenul in deplina siguranta? In timp ce unii dintre specialisti considera ca reproducerea asistata trebuie vazuta ca un mijloc terapeutic de tratare a infertilitatii, atat cercetarile cat si controversele continua. Ne aflam in zonele de frontiera ale cunoasterii, iar surprizele nu lipsesc.
Clonarea poate fi un exemplu. Si apoi sa nu uitam ca exista si cercetarile militare secrete.

Profesorul cu pipa

Principalul protagonist al re-producerii asistate din Romania este doctorul Virgiliu Ancar, seful Clinicii de obstetrica-ginecologie din Spitalul clinic de urgenta „Sf. Pantelimon", profesor la UMF „Carol Davila" Bucuresti. Medic de exceptie, biografie impresionanta. S-a nascut in 1944 in Pitesti, a terminat in ’68 Facultatea de medicina generala din Bucuresti, fiind o vreme medic secundar de obstetrica-ginecologie la Murgeni - Vaslui, asistent stagiar la Clinica „Polizu" - 1971. Din 1972 lucreaza la Spitalul clinic Pantelimon. Gradele profesionale au venit firesc, o data cu anii. Medic specialist, medic principal gradul III,medic sef sectie,doctor in medicina, profesor... Nu mai stie numarul nasterilor la care a asistat si nici al situatiilor dificile in care a fost alaturi de viitoarele mame.

Studentii il cunosc sub numele „profesorul cu pipa". Si este, intr-adevar, un mare fumator si colectionar de pipe. Lucrarile elaborate - peste 250 - i-au adus recunoasterea internationala. Este membru titular activ al Academiei de stiinte din New York, membru al SECS, inca de la infiintare, membru titular al societatii National Geographics, il regasim in Dictionarul de biografii internationale si in revista „Who’s Who of Intelectuals", editata anual la Cambridge. Nu ne mai suprinde sa aflam ca profesorul Ancar s-a aventurat pe terenul controversat al reproducerii asistate. De altfel, toata viata si-a dorit sa ajute cuplurile cu probleme de sterilitate. Acum visul i s-a indeplinit. Unitatea EUROPA - ROMANIA - IVF functioneaza din decembrie 1997 in cadrul policlinicii particulare MEDSANA - BUCHAREST - MEDICAL CENTER, strada Dr. Nanu Muscel, nr. 12. Initial, implantarile au fost facute la centrul EMBRIOGENESIS din Atena, iar din decembrie 1997 absolut toate interventiile se fac in Bucuresti. E adevarat ca primele fertilizari in vitro s-au realizat la Timisoara, in 1996, la profesorul Munteanu, insa, in momentul de fata unitatea deschisa in Bucuresti poate asigura derularea oricarei tehnici de reproducere asistata cunoscuta la nivel mondial.
Alaturi de profesorul Ancar si celebra pipa a domniei sale, intr-un teritoriu dominat de aparatura super-performanta, vom intra in lumea microscopica a misterioasei tehnici FIV, GIFT, ZIFT... Nu inainte de a mentiona ca informatiile folosite in acest reportaj, unele inedite,ne-au fost oferite de prof. dr. Virgiliu Ancar, iar documentarea si fotografiile s-au realizat cu acceptul dlui Vassilis Chaniotis, director administrativ al MEDSANA- B.M.C.

Cateva definitii

• Ovulul (ovocitul) = celula sexuala feminina.
• Ovulatia = eliberarea celulei sexuale mature, apta de fecundatie. Din cele 300.000 - 400.000 celule sexuale initiale ajung la varsta pubertatii in jur de 400. Incepand din acest moment, lunar, cu exceptia gestatiilor se elibereaza cate un ovul. Prin procedeele de stimulare folosite in FIV se obtin simultan 30 pana la 40 de ovule.
• Spermatozoizii sunt vehiculati de sperma, produsul ejacularii. Numarul normal de spermatozoizi la barbatul adult este de 60-120 milioane /mm.cub. Dupa inghetare lenta la -1 grad Celsius si dezghetare, tot lenta, cel putin jumatate din spermatozoizi revin la insusirile normale. La -70 grade Celsius lichidul spermatic se poate conserva fara sa-si piarda proprietatile un timp oricat de lung. La temperatura de 20-22 de grade Celsius, spermatozoizii pot trai 30-80 de ore. Caldura excesiva sau mediul acid ii distrug.
• Spermograma = investigatie de baza care ofera informatii celulelor interstitiale ale testiculului (celule Leydig). Pe baza ei se apreciaza capacitatea fecundanta a barbatului.
• Fecundatia = contopirea celor doua celule sexuale mature (gameti) cu formare a unei celule noi, zigotul sau oul. Se produce in trei timpi: intalnirea celor doi gameti, patrunderea (in mod obisnuit) a unui singur spermatozoid in ovul, fuzionarea elementelor componente ale celor doua celule (nucleu si citoplasma) cu formarea unei celule noi.
• FIV = Fertilizarea In Vitro. Adica recoltarea ovocitului preovulator, recoltarea spermatozoizilor, prepararea lor pentru fecundatie, fecundatia in vitro si reimplantarea ovulului rezultat.
• ICSI = Introducerea Intracitoplasmatica a Spermatozoidului. Se foloseste atunci cand spermatozoidul nu poate fertiliza ovulul sau atunci cand nu sunt spermatozoizi in sperma (in azoospermie).
• GIFT = Introducerea in Trompa a Gametilor, a ovulului si a spermatozoidului.
• ZIFT = fertilizarea ovulului afara si introducerea zigotului in trompa, acolo unde e locului lui de „cuibarire".
• REPRODUCEREA ASISTATA = termen generic care acopera toate tehnicile enumerate: FIV, ICSI, GIFT, ZIFT. In esenta, se inlocuieste o veriga lipsa din mecanismul normal de reproducere.

La origine, toate sarcinile normale sunt extrauterine

In fiecare luna ovarul unei femei pregateste un folicul care are inauntru gametul femel. La mijlocul perioadei dintre menstruatii ovulul fuge de acasa. Adica se rupe - este ziua a 12-a - a 14-a, este captat de trompa si incepe drumul in asteptarea lui „Fat Frumos". In timpul sau la sfarsitul actului sexual in vagin se depun spermatozoizii. Extrem de mobili, ei vor intra prin canalul cervical, strabat cavitatea uterina si se duc pe trompa in calea ovulului. Intalnirea, marea intalnire, are loc in treimea externa a trompei, locul unde ia nastere oul uman. Cu alte cuvinte, la origine, toate sarcinile normale sunt extrauterine. De aici - treimea externa a trompei - oul ajunge „pe dibuite" in cavitatea uterina. Sunt puse in joc mecanisme fizico-chimice, mecanice, chimioterapice. Daca lipseste segmentul intermediar, de exemplu, trompele, cuplul nu mai are cum sa faca copii.

Cand ovulele se „coc"

Un alt caz, frecvent, e cel in care ovarele nu functioneaza, nu produc foliculi normali. Rezolvare exista. Se stimuleaza ovulatia cu medicamente hormonale care mimeaza ciclul artificial. Dar nu e suficient. Ovulele produse in acest ovare patologice nu au capacitatea sa strabata calea normala. E mo-mentul in care intervine echipa profesorului Ancar; incepe reproducerea asistata. Cand ovulele s-au „copt", adica au ajuns la maturitate, medicul le culege. Ele sunt depuse in afara organismului intr-un mediu special, lichide cu o compozitie si temperatura controlate, intr-un fel de termostat. Se recolteaza si sperma partenerului tot intr-un mediu special, se purifica, se aleg sub microscop spermatozoizii cei mai voinici, dupa ce sunt lasati sa defileze prin fata obiectivului, se indeparteaza componentele spermei care nu sunt folositoare. Selectie ca la militarie!
Apoi ovulele selectionate se pun in contact cu spermatozoizii intr-un vas anume. Vorbim despre celebra fertilizare in vitro, preluata de jurnalisti si scriitori SF in sintagma „copii conceputi in eprubeta".
Si in „eprubeta", ca si in mediul natural, fiecare ovul este fertilizat de un singur spermatozoid. Imediat ce acesta a reusit sa penetreze membrana ovulului, destul de rezistenta, se declanseaza o reactie care face imposibila patrunderea altuia. Ouale fertilizate se pastreaza la incubator 24-28 de ore, timp in care ele urmeaza dezvoltarea fireasca, segmentarea in doua celule, apoi in patru celule. De ce? E simplu. Trebuie urmarite pentru a vedea cat de bine se dezvolta si a alege apoi cele mai bune oua, cele mai frumoase. Nu exista un singur ou? Nu! Stimularea foliculara ne permite sa recoltam intre 30 si 40 de ovule de pe un singur ovar. In unele cazuri pot fi si mai putine, nu insa mai putin de 10. Dupa cum vedeti, facem si aici o inspectie. Ouale defileaza la microscop, ca la un fel de concurs de miss, noi le urmarim si… alegem.

Spermatozoizi fara noroc

Privind la microscop ni se dezvaluie o lume fascinanta. Ghidati de explicatiile profesorului Ancar vedem grupuri de cate cinci-sase ovule, unele mai mari, altele mai mici, iar prin mediul in care sunt pastrate trece arareori cate un spermatozoid vagabond, care n-a avut norocul sa ajunga la tinta. Daca aparatul ar putea sa amplifice si sunetele, probabil ca i-am auzi fluierand a paguba.
Manipularile - trecerea oualor din mediul lor la microscop si de aici inapoi se fac cu o pipeta extrem de subtire, de zece-douazeci de ori mai subtire decat firul de par. Dupa ce s-a facut selectia se iau ouale cu o trusa anume, special conceputa pentru asemenea operatii gingase, si se injecteaza in cavita-tea uterina. Numai unul? Nu. In functie de dorinta cuplului de a avea unul sau mai multi copii injectam in uter intre patru si opt oua. De ce atatea? Pentru ca unele din ele se pierd pe drum.

Primul semn de sarcina, hormonul beta - HCG

Terminarea procedurii este semnalata de dozarea hormonului beta - HCG, in a 12-a zi de la implant. Este hormonul specific sarcinii. Asa ca in a 12-a zi stim exact daca femeia a ramas gravida sau nu. „Si atunci interveniti si scoateti o parte dintre cele opt oua?" „Nu inca. Se face o ecografie, vedem cate oua au rezistat si cum s-au dezvoltat in cavitatea uterina. Le urmarim pe ecran cu ajutorul sondei vaginale. Acum suntem chiar pe spatele uterului. Daca femeia nu doreste o sarcina multipla, se aspira celelalte oua si ramane doar cel mai viguros dintre toate, cel mai bine dezvoltat. Jocul acesta cu numarul de oua ne ofera posibilitatea de a face inca o selectie si asigura mai multe sanse de reusita". „Pot fi esecuri?" „Se intampla sa introducem patru oua si sa ramana numai unul sau sa introducem patru oua si sa nu ramana nici unul. Dupa o perioada de refacere de trei-sase luni, depinde cat de repede se repara ovarul, reluam procedeul. Interventia nu este agresiva, dar este o suprasolicitare si e nevoie de timp pentru a face o alta tentativa de stimulare a ovarului".

Sub microscop, alergand dupa spermatozoizi iuti de picior

„Sunt situatii cand spermato-zoidul nu poate fertiliza ovulul in mod normal. In asemenea cazuri se face apel la ICSI - introducerea intracitoplasmatica a spermatozoidului. Se foloseste o pipeta extrem de fina, de 40 de ori mai subtire decat firul de par, aducem spermatozoizii sub microscop si, lasandu-i sa se zbenguie, il cantarim din ochi pe cel mai aratos si il aspiram in pipeta. Cu pipeta asta, in care se afla una bucata spermato-zoid zglobiu, intepam ovulul, direct, sub microscop. Operatiunea este de-a dreptul fascinanta. Ovulul - se poate vedea in fotografia alaturata - este imobilizat in apropierea unei pipete cu ajutorul careia a fost adus in campul microscopic. Prin ghidare electronica ne apropiem de el cu pipeta care contine spermatozoidul, membrana ovulului se curbeaza pana ajunge aproape de peretele opus. Incredibil, nu cedeaza. Operatiunea se repeta de cateva ori, in cele din urma membrana cedeaza. Odata varful pipetei ajuns in spatiul intern, se va depune spermatozoidul si cu acelasi sistem de ghidare, pipeta, se retrage. Nu mai trece mult timp si putem vedea cum nucleul ovulului si nucleul spermatozoidului se unesc. Este momentul zero al unei vieti concepute sub microscop".

Rezolvari pentru „spermatozoizi impotenti"

Il intreb pe prof. Ancar in ce alte cazuri se poate folosi metoda. Imi povesteste despre situatiile cand calitatea spermatozoizilor e proasta - „spermatozoizi impotenti" - ori chiar in azoospermie, atunci cand nu sunt spermatozoizi in sperma. Pana la punerea la punct a tehnicii ICSI se facea apel la o banca de sperma sau la un donator. Va imaginati ce probleme ar fi aparut la noi intr-un asemenea caz.
Prejudecatile romanesti sunt bine cunoscute: femeia trebuie sa fie virgina, nu trebuie sa se culce cu altul etc. Ei bine, s-a gasit o solutie. In azoospermie se face punctie testiculara si se scot celulele precursoare. Interventia se face sub anestezie, asa ca nu e dureroasa. Apoi, folosind procedura descrisa mai sus, nucleul acestor celule este introdus in ovul. Primii care au apelat la asemenea idee inedita au fost americanii, urmati de englezi, germani, francezi. In echipa, trebuie neaparat sa fie si un biolog celular. Iata ca este posibil ca un procent de 95% din azoospermici sa aiba un copil facut cu celulele propriului corp.
Cum se poate decide care dintre tehnici este cea indicata? „Este abilitatea doctorului sa faca acest lucru. Se fac investigatii complexe - circa 20 de analize pentru o femeie si alte 20 pentru barbat. Femeia este urmarita in dinamica, in ziua a 14-a, in ziua a 21-a. La barbat e mai simplu, ne trebuie numai spermograma, testosteron, tiroida. Luam, obligatoriu HBS-ul antihepatitic, se fa-ce ecografia de prostata si secretia prostatica.
„De cate ori trebuie sa vina femeia la dvs.?".
„Ea trebuie sa vina de doua-trei ori, iar barbatul de doua ori. Important este ca in timpul procedurii de reproducere asistata femeia nu e obligata sa-si intrerupa activitatea. Chiar si relatiile sexuale sunt permise intr-o anumita etapa. Ea vine si face ambulator tratamentul asta vizitandu-ne periodic".

Se inteapa o singura data

„Numai in momentul in care facem implantarea ramane la noi o ora, o ora si jumatate. Este anestezia necesara cand recoltam ovulele, operatia se face prin punctie vaginala cu ajutorul unui ghid electronic. Se inteapa o singura data si acul asta se ghideaza sub ecran spre toate cele 30 sau 40 de folicule. Fara anestezie interventia ar fi dureroasa. A doua oara, la implantarea ovulelor, ramane iarasi o jumatate de ora. Repausul este necesar pentru ca ouale sa se acomodeze cu cavitatea uterina, sa inceapa sa se nideze si sa nu fie expulzate.
Daca femeia incepe sa faca efort, e la fel ca la o sarcina normala: avorteaza fara probleme. Atunci recomandam ca doua zile sa nu faca eforturi mari, sa pastreze un relativ repaus la pat. Pana cand vedem ca ouale se nideaza corect".
„Se poate sti daca este baiat sau fata?".
„Putem sti, incepand cu luna a treia sau a patra, la o examinare cu un ecograf performant, existent aici. E foarte important elementul de rezolutie al aparatului".

Cu sinceritate, despre sanse si costuri

„Ce sanse sunt pentru reusita?".
„Fiecare vine si ma intreaba: «Ce sansa am eu?». Raspunsul general ar fi ca, in functie de pa-tologia fiecarui cuplu, sansele merg de la 25 pana la 65 - 70%, cum este cazul ZIFT. Practic, fiecare cuplu are o sansa a lui. Daca se intampla un insucces, el nu trebuie sa se descurajeze. Efectiv, noi ne atasam sufleteste de aceste cupluri, este si munca noastra in joc. Incercam sa-i convingem ca procedura poate fi reluata si trebuie sa aiba sanse de succes".
„Cat costa reproducerea asistata pentru un cuplu care vine la dvs.?". „Pentru FIV, circa 1300 dolari plus medicamentele, pentru ICSI 2300 dolari plus medicamentele".
„Care este situatia legislatiei romanesti in acest domeniu?".
„In noua lege a sanatatii sunt acoperite si problemele ce privesc reproducerea asistata, banca de organe si transplantul de organe".

Evalueaza acest articol
 Voteaza acest articol (misca mouse-ul peste stelute)
forumuri specializate Forumuri specializate

5 comentarii din 46
Trimis de carmen

sotul meu sufera de azoospermie acesta a fost rezultatul unei spermograme iar la spermocultura nr de spermatozoizi 0 adica steril. Ce sanse avem de a avea un copil, eu nu am probleme, ce e de facut si cam cat costa o astfel de interventie?

Trimis de maria cristina

Am facut si eu un FIV in Mures si sunt in luna a 4-a de sarcina!!!

Trimis de moni

Buna fetelor,am 28 de ani si sunt in aceeasi situatie. Singura metoda prin care eu si sotul meu putem avea un copil este ICSI.momentan trebuie sa mergem la un urolog sa mai facem cateva investgatii. Stiti cumva un urolog bun in Timisoara?Mersi

Trimis de antonia_23

metoda ICSI include FIV-ul. Din cate stiu eu se incearca mai intai FIV-ul si numai daca nu da rezultate se recurge la ICSI.

Trimis de mihaela nicolae

imi ofer disponibilitatea de a deveni mama purtatoare. 0767299345

Trimite comentariul tau | Citeste toate comentariile

(!) Adresa de e-mail NU se publica! Completarea adresei corecte este utila daca doresti sa primesti un raspuns la ceea ce trimiti.

Inchide

Trimite unui prieten

Completeaza datele si mesajul tau. Linkul articolului se adauga automat la mesaj

(!) Datele furnizate NU se salveaza in baza noastra de date.