Realitatea romaneasca: Lacrimi si tipete de copii

Realitatea romaneasca: Lacrimi si tipete de copii

 

 Spitalul "Grigore Alexandrescu" din Bucuresti

Am intrat in Clinica de chirurgie plastica reconstructiva pediatrica a Spitalului Clinic Central de Copii "Grigore Alexandrescu". Nu mi-am imaginat ca este o lume de cosmar. Copii cu rani deosebit de grave, copii cu arsuri de pana la 80 la suta, copii carora trebuie sa li se reimplanteze un membru al propriului corp dorm sub efectul calmantelor sau plang, tipa de durere. Copii de toate varstele - de la cateva luni pana la adolescenti. Doctorii sunt in permanenta alerta. De fapt, lucreaza ca pe front. Undeva sunt operati parintii care doneaza piele pentru copiii lor. Un doctor ne povesteste, in fuga, cat de neajutorati sunt copiii ajunsi aici. Corpul unui adult este 60 la suta apa, iar corpul unui copil de cateva luni este 80 la suta apa. Cati dintre cei care necesita grefe mari de piele vor rezista?

Dupa ce am parasit clinica, am trait o senzatie stranie. Oamenii mergeau incruntati, tristi, zambind, razand. Strada si-a oferit spectacolul. Totul parea, curios, anormal, fata de tragedia din care tocmai am iesit.

Clinica de chirurgie plastica neconstructiva pediatrica din cadrul Spitalului Clinic Central de Copii "Grigore Alexandrescu" este unica in domeniu din tara. Asadar, aici vin copiii din intreaga tara care au suferit accidente grave. Primul lucru care te marcheaza sunt tipetele care vin din saloane. Dl dr. conf. Dan Mircea Enescu, seful clinicii, si dna dr. Mihaela Enescu ne-au introdus in aceasta lume a suferintei.

De la malformatii la reimplantari

Cazurile sunt intr-un numar imens, raportat la populatia Romaniei. Aici se fac interventii operatorii de la malformatii obisnuite pana la reimplantari de membre. Cele mai frecvente accidente la copiii mici sunt arsurile. In aceasta situatie, copilul necesita o suita de operatii reparatorii. Dna dr. Enescu ne atrage atentia ca este o mare deosebire intre operatiile plastice si cele estetice. Operatia estetica este operatia pe un om sanatos si se plateste. Operatia plastica consta in refacerea corpului unui om care a suferit un accident. Este gratuita. Dar multi nu cunosc acest lucru si nu apeleaza la operatiile plastice. Oamenii sarmani nu isi mai aduc copiii la Clinica de chirurgie plastica.

Prima banca de piele

Dl dr. Dan Mircea Enescu ne-a prezentat banca de piele care a fost prima din tara. Aceasta cuprinde trei aparate. In primul, pielea este tratata cu glicerol 15 la suta pentru a putea fi congelata. In cel de-al doilea aparat, pielea se pastreaza in azot lichid, la o temperatura de minus 190 de grade Celsius. Pielea astfel conservata poate fi pastrata timp de un an. In cel de-al treilea aparat, pielea este incalzita la plus 4 grade Celsius, ajungand, astfel, in 4-5 minute, in stadiul in care poate fi folosita la operatia de grefa.

Un lucru extraordinar cu care se mandresc specialistii care lucreaza in clinica: de un an si opt luni nu s-a mai inregistrat nici un deces. Toti copiii care au ajuns aici au fost salvati.

Adrian a fost ars la linia de inalta tensiune

Am facut cunostinta si am aflat povestea lui Adrian Petre, un copil de 14 ani din comuna Calinesti, judetul Teleorman. Insusi Adrian ne-a povestit ca intr-o zi din octombrie anul trecut si-a condus o ruda la gara. Acolo, a vazut, pe acoperisul unui vagon, un cauciuc de bicicleta. S-a urcat sa il ia. A mers taras pe acoperisul vagonului, a luat cauciucul si, fara sa isi dea seama, s-a ridicat in picioare. S-a atins de linia de inalta tensiune pentru locomotive. Nu a mai stiut de el. A fost dus la spitalul din Rosiorii de Vede. De acolo a fost trimis la Clinica de chirurgie plastica reconstructiva pediatrica.

Dl dr. Dan Mircea Enescu ne-a relatat ca baiatul a venit cu un grad mare de pericol de moarte. Avea arsura pe 70 la suta din suprafata pielii. Primele operatii au fost pentru salvarea vietii. Practic, gatul i-a fost reconstruit. In afara de arsura, Adrian avea si traumatism cranio-cerebral. In urma electrocutarii cazuse de pe vagon. Au urmat operatiile de reconstructie a pielii. Si inca mai trebuie operat, pana la refacere.

"Este numai o prima faza a vindecarii copilului - ne-a spus dl dr. Enescu -, refacerea fizica fiind strans impletita cu refacerea psihica. La un asemenea caz lucreaza o echipa intreaga, printre care si un psiholog. Cel accidentat trebuie sa fie operat si tratat in asa fel incat sa ajunga sa fie acceptat de familie, apoi de societate si, in cele din urma, sa se reintegreze in societate. El trebuie sa se impace cu sine insusi. Sechelele de pe creier sunt dintre cele mai periculoase, in urma unui accident de amploare". Pielea o poti vedea, dar ceea ce este in mintea unui om, fie el si copil, este mult mai greu de aflat...

Adrian Petre provine dintr-o familie sarmana. Parintii au divortat, mama lui s-a recasatorit si el traieste acum in familia acesteia. Mai are un frate bun si unul vitreg. De sarbatori Adrian a fost lasat sa mearga acasa. Aceasta, si ca o incercare - sa se constate cum il va primi familia. Se pare ca nu a fost in regula, pentru ca baiatul le-a spus doctorilor ca vrea sa se sinucida. Tot timpul cat a fost in spital a stat cu el bunica lui, Maria Bolentin. Dl dr. Enescu spera ca totusi acest caz sa se incheie cu bine.

Adrian, un baiat firav, cu privirea limpede, dar foarte trista, ne-a spus ca mama lui a venit sa-l vada de mai multe ori. In schimb, tatal nu l-a vizitat decat de doua ori de cand se afla in spital. Adrian a mai spus ca este foarte bine ingrijit in clinica.

Ca la razboi

"Suntem aici intr-o lupta totala. Suntem exact ca doctorii de pe front. Este o munca de suflet, de nedescris. Te atasezi de copil, iti moare sau nu se mai integreaza in societate", ne-a spus doctorul Enescu. Operatia este considerata reusita, de catre doctorii de la clinica, numai atunci cand copilul se reintegreaza in societate. Daca el merge la scoala, alearga, rade cu ceilalti. Un copil care ramane, ani de zile, in casa nu este considerat un caz rezolvat. Copilul operat plastic necesita si supravegherea unei asistente sociale. Dar acest lucru nu se intampla, de cele mai multe ori, in Romania.

Este la fel cum ai reimplanta o mana, dar aceasta nu poate functiona normal. Ca operatia sa fie reusita, mana trebuie sa poata efectua cel putin 60 la suta din functiunile unei maini sanatoase. "Seara cand sting lumina, ma gandesc ca munca mea este Golgota mea. Si imi apar chipurile pure ale copiilor pe care nu i-am putut salva", ne-a declarat dl dr. Enescu.

Tara in care mor copii

Profesorul dr. Dan Mircea Enescu ne-a vorbit de situatia dezastruoasa din tara, care este cauza cumplitelor accidente ale copiilor mici. "Inchipuiti-va o camera amarata, in care unica sursa de caldura este un resou improvizat, cu o rezistenta exterioara. Alaturi, pe un aragaz, mama gateste o ciorba lunga. Pe perete, jos, in loc de priza, sunt doua fire scoase. Pe pat, infasat, ca o mumie, se afla un copil de sase luni. Un altul, de un an si jumatate, abia a invatat sa mearga. Si al treilea copil, de trei ani, exploreaza camera. Mama ia oala cu ciorba si o lasa pe podea. Copilul de sase luni se rostogoleste pe resoul improvizat si incepe sa arda. Cel de un an si jumatate, infometat, se apropie de oala cu ciorba fierbinte si cade in ea. Iar cel de trei ani prinde firele de la priza si se electrocuteaza, Bine, asa ceva nu se poate intampla, deodata, intr-o familie. Acestea sunt insa accidentele cele mai frecvente. Cu aceasta degradare a vietii la noi, cea care provoaca accidentele la copii mici, nu putem lupta".

Dna doctor Enescu a amintit de pruncucidere. "Nu cred ca am auzit sa-ti ucizi propriul copil mic nici la triburile din Africa. Dar sa-l mai arzi in soba... Nu poate fi decat efectul unui intreg proces social faptul ca o mama isi ucide copilul. Este pierderea respectului fata de sine si de orice. Si in situatia aceasta nu se ajunge decat daca ai fost tratat cu aceeasi lipsa de respect de catre autoritatile statului. O translatie ingrozitoare. Din pacate, aceasta este Romania mileniului trei, tara in care mor copii sau sunt ucisi".

autor: Mihail Mihailescu
(din ziarul Cotidianul - le multumim pentru bunavointa!)

Evalueaza acest articol
 Voteaza acest articol (misca mouse-ul peste stelute)

Transmisiune Directa

forumuri specializate Forumuri specializate
  • In unul sau n doi, mergem ai departe
    In unul sau in doi... mergem mai departe!

    Probleme cu casnicia, suport, incurajari, pareri ... nu ezitati si usurati-va gandurile aici!

  • La Bucatarie
    La Bucatarie

    Vreau o reteta noua ! Am uitat cum se fac clatitele ! Bucatarii si bucataresele au cuvantul!

  • Ajutor umanitar

    Esenta comunitatii noastre este oferirea ajutorului celor care trec prin momente grele. Nu uita ca si tu poti face un bine.

  • Forumul General

    Sufrageria Comunitatii DC. Aici ne intalnim, ne prezentam si sporavaim despre orice.Vii?

  • Clinica Virtuala DC

    Consultanta medicala online.


5 comentarii din 9
Trimis de florentina

stiu cum e cand intri intr-un spital unde se afla zeci de copii afectati de diferite boli..copii care de multe ori nu reusesc sa invinga moartea copii care de cele mai multe ori sunt mai puternici decat noi..stiu asta pentru a acum 2 ani am pierdut un copil minunat care abia implinse 6 ani si de 4 ani se chinuia sa invinga leucemia...au trecut 2 ani de atunci dar cand zilnic aud ca mor copii din diferite motive e ca si cum as retrai din nou clipa aceea blestemata care mi-a luat tot ce aveam mai scump..imi doresc ca nici un parinte sa nu treaca prin aceasta suferinta..pt ca nu cred ca e suferinta mai mare pentru un parinte decat sa si conduca pe ultimul drum copilul...parinti nu uitati ca nu trebuie sa plangeti in fata lor daca simtiti ca nu mai aveti forta sa luptati e de ajuns sa va uitati in ochii lor si ei va vor da forta sa mergeti inainte...

Trimis de dan

ar trebui sa va intrebati daca copii sunt intradevar tratati corespunzator in clinica respectiva. Parintii care au trecut prin asta pot sa va surprinda cu declaratiile lor.Cat despre

Trimis de Camelia balint

Of, Doamne...Toata stima pentru acele cadre medicale. Nu poti lucra cu oameni in astfel de situatii si mai ales cu copii care au asa proble, decat daca tu insuti esti un om in adevaratul sens al cuvantului. Va luptati cu durerea lor, dar cred ca dupa ani in care ati vazut atatea drame aveti si voi durerile voastre in suflet. Va admir sincer.

Trimis de mirela popa

sunt medic. asa este. ne luptam in fiecare zi sa supravietuim. pacienti, rude, medici, multumim celor carora le pasa.

Trimis de IOANA M.

M-A PUS PE GANDURI ACEST ARTICOL! VREM SA INTRAM IN U.E.! E INGROZITOR!

Trimite comentariul tau | Citeste toate comentariile

(!) Adresa de e-mail NU se publica! Completarea adresei corecte este utila daca doresti sa primesti un raspuns la ceea ce trimiti.

Inchide

Trimite unui prieten

Completeaza datele si mesajul tau. Linkul articolului se adauga automat la mesaj

(!) Datele furnizate NU se salveaza in baza noastra de date.