În ultimul timp, se discută din ce în ce mai mult despre planificarea
familială care, în primul rând îi ajută pe viitorii părinţi să fie pregătiţi şi
să-şi asume responsabilităţile pe care le generează naşterea unui copil.
Efectuarea unui screening corect pre-concepţie, ar trebui să facă parte
obligatoriu din acest proces de pregătire, pentru a diagnostica din timp anumite
afecţiuni şi a evalua posibilitatea unor complicaţii ce ar putea surveni pe
parcursul sarcinii. De asemenea, efectuarea anumitor investigaţii de laborator
în perioada dinaintea sarcinii scuteşte viitoarele mame de îngrijorări inutile
în timpul sarcinii.
În primul rând este foarte important să existe o
evaluare corectă a riscului de infecţii congenitale.
Care sunt aceste infecţii
congenitale?
Rubeola, infecţia primară cu virusul citomegalic, toxoplasmoza,
sifilisul sunt infecţii care dacă sunt contractate în anumite perioade
din sarcină prezintă riscul de a fi transmise la făt şi de a produce avorturi,
moartea fătului în uter sau malformaţii fetale.
În laborator sunt disponibile teste serologice care pun în evidenţă
anticorpii îndreptaţi împotriva agenţilor patogeni care declanşează aceste
infecţii. În funcţie de tipul anticorpilor depistaţi se poate aprecia stadiul
infecţiei, prezenţa sau absenţa imunităţii.
Astfel în cazul rubeolei, prezenţa anticorpilor de tip IgG
cu anticorpi IgM negativi semnifică faptul că pacienta are imunitate faţă de
acest virus şi nu mai necesită testări ulterioare.
Uneori anticorpii de tip IgG sunt prezenţi în titru (cantitate) înalt, în
absenţa anticorpilor de tip IgM şi ei vor rămâne la acest nivel o perioadă de
timp îndelungată (imunitate cu titru înalt). Este bine ca acest lucru să fie
cunoscut în prealabil, pentru ca depistarea lor în primul trimestru de sarcină
ar putea crea confuzii şi chiar duce la întreruperi de sarcină nejustificate.
Dacă atât anticorpii de tip IgG cât şi anticorpii IgM sunt negativi, înseamnă
că pacienta nu are imunitate faţă de virusul rubeolei şi trebuie să evite
contactul cu persoanele infectate mai ales în cursul epidemiilor de rubeola.
Acelaşi tip de serologie se aplică şi în cazul infecţiilor cu
Toxoplasma gondii. Anticorpii IgG pozitivi cu IgM negativ
demonstrează prezenţa imunităţii şi nu mai este necesară în general repetarea
testelor în cursul sarcinii. Deoarece în ultimul timp, în literatura de
specialitate s-au descris unele cazuri fie de reinfecţie, fie de reactivare a
unei infecţii latente, o atenţie deosebită va fi acordată prezentei de anticorpi
IgG în titru foarte mare sau într-un titru care creşte semnificativ în cursul a
2-3 săptămâni.
Pentru a depista aceste cazuri rare este nevoie de o colaborare stransă între
medicul ginecolog-obstretician, parazitolog şi medicul de laborator. Dacă atât
IgG cât şi IgM sunt negative pacienta nu prezintă imunitate faţă de Toxoplasma
şi trebuie monitorizată atent pe perioada sarcinii, recomandându-se evitarea
strictă a contactului cu animale şi respectarea măsurilor de igienă referitoare
la prepararea alimentelor.
Infecţia cu virusul citomegalic este mai puţin investigată
comparativ cu celelalte infecţii congenitale. Totuşi trebuie menţionat faptul că
virusul citomegalic poate determina malformaţii la făt la fel ca şi virusul
rubeolic. Infecţia cu virusul citomegalic este foarte răspândită în populaţie
dar s-a demonstrat că numai infecţia primară, survenita în cursul sarcinii şi nu
reactivarile unei infecţii deja existente, prezintă risc asupra fătului. De
aceea, dacă pre-concepţional pacienta prezintă anticorpi de tip IgG în absenţa
anticorpilor de tip IgM (situaţia cea mai frecvent întâlnită) nu există nici un
risc la viitoarea sarcină.
Serologia pentru sifilis (VDRL si TPHA) trebuie efectuată
obligatoriu pre-concepţie la ambii parteneri. Sunt foarte frecvente cazurile de
sifilis secundar depistate întâmplător cu ocazia efectuării serologiei la
angajare sau prenupţial. Treponema pallidum - agentul etiologic al sifilisului,
poate traversa placenta şi afecta fătul după săptămâna 20 de sarcină.
De asemenea, serologia pentru HIV ar trebui efectuată la
ambii parteneri, bineînţeles cu acordul acestora.
Infecţiile genitale cu
Chlamydia trachomatis constituie cele mai frecvente boli cu transmitere sexuală.
Printre complicaţiile ce se pot instala în lipsa tratamentului adecvat se numără
şi avortul spontan. Din acest motiv diagnosticul precoce, înainte de concepţie
şi tratarea corectă a ambilor parteneri previne apariţia acestor complicaţii.
Uneori, o infecţie cronică cu Chlamydia trachomatis
constituie cauza infertilităţii pentru care un cuplu solicită consult medical.
Pentru diagnosticarea infecţiilor cu Chlamydia se poate recurge la teste
serologice sau la detectarea directă a antigenului în secreţiile genitale.
Prezenţa anticorpilor de tip IgA se asociază întotdeauna cu o infecţie
activă.
Printre alte analize curente recomandate a fi efectuate pre-concepţie se
numără şi hemograma, utilă în special pentru diagnosticarea
anemiilor (cel mai frecvent a anemiei feriprive, a betatalasemiei minor sau a
altor hemoglobinopatii).
Efectuarea grupului sanguin şi a
factorului Rh la ambii parteneri este foarte importantă pentru
a evalua riscurile de incompatibilitate.
Concluzie si recomandare
Aceste analize de laborator efectuate înainte de a avea o sarcină nu au rolul
de a crea "panică" viitoarelor mame, ci au rolul de a le informa pentru a
preveni şi trata posibile afecţiuni cu repercursiuni asupra stării de sănătate a
cuplului, dar mai ales, asupra sănătăţii unui viitor copil.
autor:
Dr. Cristina Mambet,
medic specialist laborator
Laboratorul Synevo
Bucureşti
Toate drepturile
rezervate
Important:
Synevo
ofera peste 250 de analize
medicale in domeniile alergologie, biochimie, biologie moleculara, hematologie, imunologie si
microbiologie in laboratoarele si centrele de recoltare din
Bucuresti si judetele Cluj, Constanta, Satu
Mare si Suceava.
Pentru suport,
sfaturi si prietenie, va asteptam pe forumul aspirantelor:
Asteptind un ingeras in viata noastra.
Mai cititi pe www.desprecopii.com
|
Noutati
Concursuri
Publicitate
Helpdesk
Scrisoarea Desprecopii.com