Efectul Mozart si dezvoltarea cognitiva timpurie: cum poate muzica lui Mozart să îmbunătățească creierul bebelușului

Efectul Mozart si dezvoltarea cognitiva timpurie: cum poate muzica lui Mozart sa imbunateasca creierul bebelusului

Efectul Mozart si dezvoltarea cognitiva timpurie: cum poate muzica lui Mozart să îmbunătățească creierul bebelușului

Efectul Mozart este o teorie conform căreia expunerea la muzica lui Mozart ar putea îmbunătăți temporar capacitățile cognitive, precum memoria spațială și capacitatea de rezolvare a problemelor, la bebeluși și copii mici. Această teorie a fost popularizată în anii '90 de către psihologul Frances Rauscher și colegii săi.

Cercetatorii sustin ca exista dovezi stiintifice asupra faptului ca lectiile de pian si de canto sunt superioare lectiilor de utilizare a computerului din punctul de vedere al imbunatatirii aptitudinilor de gandire abstracta ale copiilor.

Efectul Mozart este un exemplu asupra modului in care se combina stiinta si media in lumea noastra.

- veti citi:
Ce este Efectul Mozart?
Ce legatura este intre efectul Mozart si creierul copilului?
Muzica produce o imbunatatire a IQului
Efectul Mozart si dezvoltarea copilului
Despre talent si cum stimulam copilul talentat

Ce este Efectul Mozart? 

Efectul Mozart este o denumire stiintifica ce identifica o presupusa intensificare a dezvoltarii creierului care se produce la copiii sub 3 ani daca asculta muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart. Cercetatorii sustin ca exista dovezi stiintifice asupra faptului ca lectiile de pian si de canto sunt superioare lectiilor de utilizare a computerului din punctul de vedere al imbunatatirii aptitudinilor de gandire abstracta ale copiilor. Efectul Mozart este un exemplu asupra modului in care se combina stiinta si media in lumea noastra.

Dr. Gordon Shaw
Am expus animalele [soarecii] inca din viata uterina (in utero), apoi, timp de saizeci de zile dupa nastere la diferite tipuri de stimuli auditivi si apoi i-am pus intr-un labirint spatial. Si, destul de sigure pe ele, animalele care au fost expuse la muzica de Mozart au iesit din labirint mai repede si cu mai putine erori.

Iar ceea ce facem acum este sa le scoatem creierul sa-l disecam si sa vedem precis din punct de vedere neuro-anatomic ce anume s-a schimbat din punct de vedere functional in urma acestei expuneri. Poate ca aceasta expunere intensa la muzica este un tip de imbogatire care are efecte similare asupra zonelor spatiale ale hipocampului cerebral.

Dr. Frances Rauscher
Povestirile care subliniaza ca experientele copiilor din timpul primilor ani de viata vor determina pana la urma capaciatatile lor scolare, traseul lor profesional si capacitatea lor de a-si construi relatii de iubire sunt lipsite de fundament neurologic.

Ce legatura este intre efectul Mozart si creierul copilului?

Efectul Mozart este o denumire inventata de Alfred A. Tomatis pentru a denumi presupusa intensificare a dezvoltarii creierului care se produce la copiii sub 3 ani daca asculta muzica lui Wolfgang Amadeus Mozart.

Ideea efectului Mozart a aparut in anul 1993 la University of California, Irvine, unde medicul Gordon Shaw si Frances Rauscher, un fost violoncelist de concert si expert in dezvoltarea cognitiva. Ei au studiat efectele pe cateva zeci de studenti de colegiu ale ascultarii primelor 10 minute din Sonata pentru doua piane in re major (K.448) de Mozart.

Cercetatorii au descoperit o imbunatatire temporara a gandirii spatial-temporale, masurata prin testul IQ Stanford-Binet. Au existat multe incercari de a reproduce rezultatele pe care le-au obtinut, dar cele mai multe au fost lipsite de succes (Willingham, 2006).

Muzica produce o imbunatatire a IQului

Un cercetator a comentat ca cel mai bun lucru care poate fi spus despre experimentul lor [al lui Shaw si Rauscher] – este ca sunt complet incontestate – ca ascultarea muzicii rele de Mozart imbunatateste IQ-ul pe termen scurt (Linton). Rauscher a continuat, studiind efectele muzicii de Mozart asupra sobolanilor. Si Shaw si Rauscher au speculat ca expunerea la muzica lui Mozart imbunatateste gandirea spatiala si memoria oamenilor.

In anul 1997, Rauscher si Shaw au anuntat ca aveau dovezi stiintifice asupra faptului ca lectiile de pian si de canto sunt superioare lectiilor de utilizare a computerului din punctul de vedere al imbunatatirii aptitudinilor de gandire abstracta ale copiilor.

Experimentul a inclus trei grupuri de prescolari: copiii dintr-un grup au luat lectii particulare de pian/claviatura si de canto, un al doilea grup de copii a luat lectii private de folosirea calculatorului, iar copiii din al treilea grup nu au primit niciun fel de lectii. Copiii care au luat lectii de pian/claviatura au avut rezultate cu 34% mai bune la testele care le masurau capacitatile spatial-temporale decat ceilalti.

 Cititi: Cursurile de pian pentru copii

Aceste descoperiri arata ca numai muzica imbunatateste functiile superioare ale creierului necesare in studiul matematicii, in jocul de sah, in stiinta si inginerie (conform informatiilor din Neurological Research, Februarie 1997).

Efectele muzicii

Shaw si Rauscher au stimulat aparitia unei adevarate industrii. Ei si-au creat si propriul institut: Music Intelligence Neural Development Institute (M.I.N.D). In prezent sunt in curs de desfasurare atat de numeroase cercetari si studii pentru a demonstra efectele nemaipomentite ale muzicii incat a fost creat un website numit MUSICA, numai pentru a tine evidenta noilor rezultate; website-ul are o sectiune dedicata efectului Mozart.

Insa Shaw si Rauscher sustin ca munca lor a fost gresit interpretata. Ceea ce au aratat ei este existenta unor modele ale neuronilor care sunt excitati in mod secvential si, se pare, pre-existenta in creier a unor zone care reactioneaza la frecvente specifice. Nu este chiar acelasi lucru cu a arata ca auditiile cu muzica de Mozart maresc inteligenta copiilor. Cu toate acestea, Shaw nu are de gand sa astepte adunarea dovezilor puternice in favoarea acestei teorii pentru a-si incasa banii de la parintii care doresc sa imbunatateasca inteligenta copiilor lor. El a scos o carte si un CD numit Keeping Mozart in Mind. El si colegul lui sunt convinsi ca desi gandirea spatio-temporala este esentiala pentru multe activitati cognitive de nivel superior, stimularea zonei creierului care este asociata cu gandirea spatio-temporala si exercitiile de dezvoltare ale aptitudinilor spatio-temporale maresc inteligenta unei persoane in acitvitatile matematice, in inginerie, sah si stiinta. Ei chiar au pus in vanzare un program software care nu foloseste vreun limbaj si are ca scop stimularea aptitudinilor spatio-temporale cu ajutorul unui pinguin animat.

Poate ca Shaw si Rauscher au declansat aparitia unei noi industrii, dar mass media si altii au creat un tip de stiinta alternativa care sustine aceasta industrie. Diverse pretentii exagerate si false cu privire la efectele muzicii au devenit atat de comune, incat probabil incercarea de a le corecta este o pierdere de timp. De exemplu, Jamal Munshi, profesor asociat de Administrarea Afacerilor la Sonoma State University, colecteaza mostre de dezinformari and credulitate. El avea obiceiul de a le posta pe Internet sub titlul Ciudat dar adevarat, sub pretentia ca Shaw si Rauscher au aratat ca ascultarea sonatei pentru doua piane in re major de Mozart mareste nivelul scorului SAT al elevilor cu 51 de puncte.

In prezent, Shaw si Rauscher le-au dat studentilor de la University of California, Irvine, un pliant si un test si au descoperit ca grupul care ascultase Mozart a avut o crestere temporara de 8-9 puncte a scorurilor cand au dat testul dupa o perioada de liniste sau de ascultare a unei bucati muzicale relaxante. (Munshi pretinde si ca stiinta nu poate explica modul in care zboara mustele. Savantii au muncit din greu sa dezlege aceasta problema cruciala, asa incat ar trebui sa le dam credit. Unii chiar pretind ca stiu cum zboara insectele.)

Totusi, Don Campbell s-a transformat in Carlos Castaneda si P.T. Barnum ai efectului Mozart, exagerand si distorsionand in interes propriu rezultatele cercetarilor efectuate de Shaw, Rauscher si alti savanti. El este cel care a patentat expresia Efectul Mozart si isi face reclama – lui si produselor lui pe www.mozarteffect.com. Campbell sustine ca a reusit sa faca sa dispara un cheag de sange din creierul sau mormaind, rugandu-se si vizualizand o mana in vibratie aflata in partea dreapta a craniului sau.

Adeptii infocati ai medicinei alternative nu pun sub semnul intrebarii aceasta pretentie, desi este una dintre acele pretentii facute pe ton sigur care nu pot fi demonstrate sau dovedite ca false. La fel de bine, ar putea pretinde si ca ingerii i-au indepartat cheagul de sange. (V-ati putea intreba, daca muzica ii face atat de bine, cum de a facut un cheag de sange. A ascultat din greseala muzica rap?)

Ceea ce sustine Campbell despre muzica este de o flamboianta aproape rococo. Si, la fel ca si curentul rococo, aproape la fel de substantial. [Cambell pretinde ca muzica poate vindeca aproape orice suferinta.] Dovezile sale sunt de obicei anecdotice, dar chiar si pe acestea le interpreteaza gresit. Sunt unele lucruri pe care le-a inteles complet gresit.

Dacă muzica lui Mozart era capabilă să îmbunătățească sănătatea, atunci de ce Mozart însuși s-a îmbolnăvit atât de frecvent?

Iar intreaga structura a argumentului sau se prabuseste in urma unei simple analize de bun simt. Daca muzica lui Mozart era capabila sa imbunatateasca sanatatea, atunci de ce Mozart insusi s-a imbolnavit atat de frecvent? Daca auditiile cu muzica de Mozart maresc nivelul inteligentei si incurajeaza spiritualitatea, atunci de ce nu sunt specialistii in muzica lui Mozart cei mai destepti si mai spirituali oameni? (Linton)

Lipsa dovezilor privind efectul Mozart nu l-a impiedicat pe Cambell sa devina unul autorii preferati ai celor naivi si cu un simt critic mai redus.

Cand McCall's doreste sfaturi privind modul in care sa scape de tristete cu ajutorul muzicii, cand PBS doreste sa intervieveze un expert asupra modului in care te poate energiza vocea, cand IBM doreste ca un consultant sa foloseasca muzica pentru a mari eficienta si armonia la locul de munca, atunci cand National Association of Cancer Survivors doreste un orator care sa vorbeasca despre puterea tamaduitoare a muzicii, apeleaza la Campbell (si la website-ul lui Campbell, www.mozarteffect.com).
Guvernatorii statelor Tennessee si Georgia au lansat programe de distribuire a cate unui CD cu muzica de Mozart fiecarui nou-nascut.

Legislativul din Florida a promulgat o lege care impune difuzarea zilnica a muzicii clasice in institutiile de stat de ingrijire a copiilor si in cadrul programelor educationale. In luna mai 1999 au fost distribuite CD-uri gratuite cu muzica clasica in sute de spitale de catre National Academy of Recording Arts and Sciences Foundation. Toate aceste gesturi sunt bine intentionate, dar sunt ele oare bazate pe cercetari solide care dovedesc ca muzica clasica mareste inteligenta copiilor sau imbunatateste procesul de vindecare al adultilor? Si oare este posibil ca banii sa fie cheltuiti mai bine pe alte lucruri?

Da, conform parerii lui Kenneth Steele, profesor de psihologie la Appalachian State University, si a lui John Bruer, conducatorul James S. McDonnell Foundation din St. Louis. Contrar entuziasmulu general, el sustine ca nu este deloc vorba de vreo imbunatatire a inteligentei, nici de beneficii asupra sanatatii in urma auditiilor cu muzica de Mozart. Steele si colegii lui, Karen Bass si Melissa Crook, pretind ca au urmat protocoalele stabilite de Shaw si Rauscher, dar nu au constatat existenta vreunui efect, desi au efectuat un studiu pe 125 de studenti.

Ei au ajuns la concluzia ca sunt prea putine dovezi care sa sustina programele de interventie ale statului bazate pe existenta efectului Mozart. Studiul lor a aparut in numarul din iulie 1999 al Psychological Science. Doi ani mai tarziu, mai multi cercetatori au raportat in acelasi jurnal stiintific ca atunci cand se observa un efect dupa interventia muzicii, acesta este datorat unei stimulari a dispozitiei si a starii de excitatie (Willingham, 2006).

In cartea sa, The Myth of the First Three Years, Bruer ataca nu numai efectul Mozart, dar si multe alte mituri inrudite bazate pe interpretarea gresita a cercetarilor recente asupra creierului.

Efectul Mozart si dezvoltarea copilului

Efectul Mozart este un exemplu asupra modului in care se combina stiinta si media in lumea noastra. O sugestie formulata in cateva paragrafe dintr-un jurnal stiintific devine un adevar universal in cateva luni, iar in cele din urma ajunge sa fie crezuta chiar de catre oamenii de stiinta care la inceput au recunoscut ca munca lor fusese distorsionata si exagerata de catre media.

Altii, simtind mirosul banilor, se alatura modei si fac pe placul multimilor, adaugand acestei combinatii propriile mituri, pretentii discutabile si distorsiuni.

In acest caz, multi dintre suporterii lipsiti de simt critic se aduna pentru a-si apara convingerile, deoarece considera ca miza este viitorul copiilor. Apoi ne procuram casete, CD-uri, sunt infiintate institutii, programe guvernamentale etc. In curand, mitul ajunge sa fie crezut de milioane de persoane ca fiind realitate stiintifica.

In acest caz, procesul a intampinat putina rezistenta critica deoarece stiam deja ca muzica ne poate influenta sentimentele si dispozitia, asa ca de ce nu era posibil sa ne influenteze inteligenta si sanatatea, fie si numai in mica masura sau temporar? Este de bun simt, nu-i asa? Ba da, deci am avea cu atat mai multe motive sa fim sceptici. Citeste in continuare: Investeste in inteligenta copilului cu lectii de pian

Despre talent si cum stimulam copilul talentat, merita citit si

Ce tip de inteligenta are copilul tau: teoria inteligentei multiple
Primele semne care anunta ca un copil are un talent sau dar special
6 Secrete pentru a descoperi talentul copilului tau

autor: Echipa Desprecopii.com,
referinte
US National Library of Medicine
National Institutes of HealTH

Desprecopii.com (c) Toate drepturile rezervate, 2024

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Ultimile 1 comentarii

  1. Laura
    Lauratrimis la 11/5/2011

    Pana la urma putina muzica buna nu strica nimanui, nu?

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII