Criza varstei de mijloc sau motivatiile unei adolescente intarziate: analiza pe text

Criza varstei de mijloc sau motivatiile unei adolescente intarziate: analiza pe text

Criza varstei de mijloc sau motivatiile unei adolescente intarziate: analiza pe text

Vine o vreme in viata multor barbati, si a femeilor cu care acestia traiesc, cand lucrurile par sa o ia razna de tot. Barbatul matur pe care credeai ca-l cunosti ca pe propriul tau buzunar – sau mai bine – devine brusc un adolescent imposibil. Cu alte cuvinte... il loveste criza varstei de mijloc sau ce o fi ea...

ZBANG! Vine. Ea, criza.
...Şi, peste noapte, nimic nu mai e ca odinioară
...Hai să facem puţină analiză pe text
Deviza bărbaţilor loviţi de criza de patruzeci


Adolescenta intarziata sau asa numita criza vartei de mijloc

Vine o vreme în viaţa multor bărbaţi, şi a femeilor cu care aceştia trăiesc, când lucrurile par să o ia razna de tot. Bărbatul matur pe care credeai că-l cunoşti ca pe propriul tău buzunar – sau mai bine – devine brusc un adolescent imposibil, manifestând toate intemperiile acestei vârste, mai puţin coşurile. Şi, pentru a i se da un nume acestei adolescenţe întârziate, i s-a spus „criza vârstei de mijloc”.

ZBANG! Vine. Ea, criza.

Totul era oarecum pus pe direcţia cea bună. Aveţi o casă a voastră, chiar dacă plătiţi rate încă douăzeci de ani de acum încolo. Carierele voastre sunt lansate, confirmate şi avansate periodic. Copiii au trecut de vârsta schimbatului scutecelor şi a colicilor nocturne. S-ar părea că viaţa îţi permite un respiro binevenit în care te poţi lăsa confortabil într-un fotoliu pentru a contempla în tihnă ceea ce ai realizat până acum. Când, deodată, ZBANG! Vine. Ea, criza. Nu cea financiară, cu care te-ai obişnuit deja. Una mai greu de dus, pentru că trăieşti zilnic cu ea în casă, împărţiţi acelaşi pat, îi oblojeşti bătăturile şi-i faci cafeaua de dimineaţă: bărbatul tău face patruzeci de ani!

...Şi, peste noapte, nimic nu mai e ca odinioară

Bărbatul tău, căruia îi cunoşteai fiecare gând, îi anticipai fiecare replică şi îi simţeai fiecare idee într-o complicitate telepatică ce făcuse istorie în cercul vostru de prieteni, a dispărut. El, cu programul său zilnic după care-ţi puteai fixa ceasul, cu rutina care-ţi aducea stabilitate, cu tabieturile lui puţin stângace, dar pe care le-ai învăţat şi îndrăgit după atâţia ani de convieţuire, nu mai este. Şi în locul lui a venit un mutant pe care nu-l cunoşti, pe care nu ştii cum să-l iei şi de la care nu ştii la ce să te aştepţi.

...Hai să facem puţină analiză pe text

Se ia un text actual de muzică uşoară, împreună cu videoclipul aferent. Perfect. (...fără tine). Se extrag personajele principale. Avem un „el” şi o „ea”, probabil rodaţi în relaţia de cuplu. Locuiesc în apartamentul lor comun, cam prost izolat fonic, după spusele „lui”. El s-a săturat să fie „fraierul perfect”, asta putând însemna, simultan că:
- are nevoie de timp şi pentru el,
- vrea ca „ea” să plece naibii din universul lui de 50 metri pătraţi spaţiu locuibil,
- acelaşi spaţiu locuibil menţionat a devenit o închisoare în care „el” nu mai poate sta nici măcar în postura de premiant,
- „ea” nu-l (mai) satisface sexual aşa cum şi-ar dori el, în fiecare seară sau măcar cu ocazia sărbătorilor oficiale,
- ca urmare a celor mai sus, „el” o înşeală pe „ea”, dar „ea” n-ar trebui să pună la suflet, este doar un ritual de iniţiere în tainele adevăratei masculinităţi. Un fleac.

În consecinţă, el fuge spre mare, spre aceeaşi mare unde, odată, în altă viaţă, un val îl arunca în cortul „ei”, „ea” îl săruta în urechea dreaptă şi formau, împreună, ultimul cuplu de îndrăgostiţi ai secolului. Acum, îi trebuie altceva. „Ea” a devenit între timp o profesoară seacă şi constipată iar „el” are nevoie de o puicuţă hipioată cu pantaloni scurţi de piele care să-i şoptească nimicuri dulci în aceeaşi ureche făcându-l astfel să se simtă, nu-i aşa, bărbat.

Cam despre asta ar fi vorba, clişeistic vorbind. Şi sigur, ce poate fi mai frumos decât să uiţi de toate, să-ţi dai jos costumul anost de corporatist, să-ţi iei în schimb blugii dosiţi în fundul dulapului şi chitara din debara şi s-o părăseşti naibii pe disperata aia cu etern sindrom premenstrual care urlă de se-aude în tot blocul. Să nu mai auzi că s-a mărit rata, că trebuie dus copilul la tenis, că sună ceasul dimineaţa. Să faci toate nebuniile pe care ţi le-ai dorit o viaţă întreagă: să-ţi cumperi un motor şi-un costum de piele. Să pierzi nopţile prin cluburi, mascându-ţi cu pudră ridurile şi urma de la verighetă, exersând texte copiate de pe net pentru a impresiona fete care s-au născut când tu terminai liceul. Când o cunoşteai pe „ea”...

Deviza bărbaţilor loviţi de criza de patruzeci

O viaţă avem, s-o trăim deci - asta e deviza bărbaţilor loviţi de criza de patruzeci, nu? Hai să renunţăm la balastul pe care-l cărăm inutil – „ea” îşi va găsi, cu siguranţă, fraierul perfect. Tu nu mai eşti acela. Tu nu poţi fi tipul care va îmbătrâni vreodată; nu, tu eşti Peter Pan, poţi să ai oricând pe orice Wendy cu tocuri cui şi gene false din orice Neverland cu program de noapte.

Şi în vremea asta, „ea” urlă, nu? Nu că n-ar avea şi ea revoltele ei, fricile ei, îndoielile ei. Nu că nu s-ar uita şi ea în oglindă să vadă în fiecare zi un rid în plus şi doi sâni mai lăsaţi. Nu înţeleg ce resort interior le face pe femei să-şi consume crizele noaptea, în pernă, pe înfundate, şi doar urlând uneori, când toată nebunia asta dă pe dinafară. Şi, pe de altă parte, de ce aşa-zisul sex tare are nevoie de patetice şi triste confirmări şi vrea să i se spună – mincinos- că 40 e noul 20 şi alte texte pseudo-motivaţionale de aceeaşi factură, menite să-i justifice slăbiciunea?

Bineînţeles, generalizez. Sunt, cu siguranţă, bărbaţi care nu percep criza aceasta deloc. Şi mai sunt cei care o depăşesc cu maturitate, înţelepciune şi discreţie. Dar ceilalţi, ale căror transformări debusolante distrug familii? Mă întrebam cum se vede criza aceasta din perspectiva „ei”. Ce se întâmplă când, într-un final, criza trece, într-un fel sau altul? Ce face „ea” după ce „iese, naibii, din casă” lăsându-l pe el să zburde ca un adolescent imberb în perioada de rut, întru confirmarea bărbăţiei sale? Unde merge?

Eh, cui îi pasă, asta o fi o altă melodie. Nu ştiu dacă „el”, cel din melodie, se întoarce vreodată acasă la o „ea” care îl iartă sau dacă mai degrabă îşi face flotant la Vama Veche, la cort, să trăiască permanent senzaţiile tari ale amorului fără oprelişti. Dar ştiu că orice „ea” care pleacă de acasă cu inima frântă era odată frumoasă ca o floare de zăpadă. Şi da, se numea Ana. Dar, din păcate, niciun nume nu e un antidot pentru amnezie.

Despre relatia de cuplu mai cititi si urmatoarele:

Sex cu fostul partener - fantezie sau cosmar?

Sex cu fostul partener - fantezie sau cosmar?

Ti s-a intamplat macar o data sa ai vise erotice cu un fost partener? Daca nu, nu dispera... nu e niciodata prea tarziu (in fond, visam in fiecare noapte, nu-i asa?). Daca da, atunci probabil ca te-ai…

Cele 4 hopuri pe care o căsnicie NU le poate trece

Cele 4 hopuri pe care o căsnicie NU le poate trece

Conform unei avocate experte in divorturi, exista patru probleme carora o casnicie nu le poate supravietui; iar aventura extraconjugala nu se numara printre ele!

27 Prejudecati despre sex

27 Prejudecati despre sex

Importanta vietii sexuale intr-un cuplu nu mai trebuie argumentata de mult timp. Mai pudici sau mai dezinvolti, in cele din urma suntem nevoiti sa acceptam ideea ca sexul este o parte extrem de…

 Forumuri de discutii

 Femina intim
Intre noi femeile. Cosmetice, diete, tampoane, dileme intime.

 In unul sau in doi... mergem mai departe!
Probleme cu casnicia, suport, incurajari, pareri ... nu ezitati si usurati-va gandurile aici!


Autor: Nana01
redactor invitat la Desprecopii
Nana scrie si pe blogul ei: Cutia cu gagavaiți

Toate drepturile rezervate ©  Desprecopii.com 2017

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Ultimile 5 comentarii

  1. JustAnka
    JustAnkatrimis la 13/4/2016

    Ideea articolului - foarte buna. Abordarea - nestiintifica si posibil nici traita ca experienta de viata. Si totusi, adevarul, desi relatat sarcastic si cam misogin de autoare, da! acesta este!Eu sunt o EA de 39 de ani, acum 18 ani frumoasa, vesela si zapacita, acum mama de 2 copii, casatorita de 15 ani, impreuna cu EL de 18 ani, iar acum abia anuntata de 2 saptamani ca divorteaza...Povestea din perspectiva EI...e mult prea lunga pentru a o scrie aici...o sa aflu cum sa imi fac un blog aici la voi si cred ca o sa o postez acolo, pentru ca o casnicie care s-a impletit cu o afacere de success, cu proprietati, cu rate, cu leasinguri, cu un copil adolescent si altul de nici 3 ani si care se sfarseste socant de rapid...merita povestita...inca o ofranda depusa la altarul "middle age crise ".

    Raspunde la acest comentariu
  2. Andrei
    Andreitrimis la 2/11/2014

    Dupa parerea mea, articolul este pueril datorita atitudinii cu care a fost abordat si scris, probabil de o autoare frustrata, care pare sa nu aibe o constitutie emotionala echilibrata. Nu ofera explicatii stiintifice, nu ofera explicatii pentru cauze, nu descrie manifestarile, are atitudine partinitoare, nu ofera posibile solutii, sarcasmul este la loc de cinste, etc. Pacat, ar fi putut fi un articol interesant si folositor, cel putin tema este.

    Raspunde la acest comentariu
  3. ion
    iontrimis la 2/11/2014

    Este perfect adevarat..dar daca asa cere natura..LASATI NE..ca ne intoarcem..

    Raspunde la acest comentariu
  4. Dan
    Dantrimis la 2/11/2014

    Un articol putin tendentios si rautacios. Nu ca unii dintre barbati nu ar proceda asa, insa nici unele doamne nu sunt departe de acelasi comportament. E ceva natural sau indus? Foarte greu de spus. Barbatii si femeile sunt entitati opuse, cu vederi diferite si cu abordari diferite. Ca un prim principiu. Apoi intervine viata, relatia de cuplu, oamenii din cuplu, problemele cu care se confrunta si multe altele. Nu as generaliza un comportament vazut / intalnit / auzit, cu un tipar. Si sincer, nu trebuie ca femeile sa faca pe victimele. Ca toti suntem in acest sistem si sunt barbati care o patesc la fel sau mai rau in viata.

    Raspunde la acest comentariu
  5. je
    jetrimis la 26/10/2014

    Felicitari pentru articol, foarte tare....... trist, dar adevarat...cat de adevarat....din nefericire pentru noi..fraierele perfecte

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII