veti citi
Povestea Isabelei. Poate ca intâmplarea mea poate inspira si alte mămici
Dar a venit iar o veste tristă
De ce mi se intampla mie asta?
A mers totul bine?
Poftim?
Sarcina a decurs bine
Momente de bucurie fară margini

Povestea Isabelei. Poate ca intâmplarea mea va inspira și va da speranță și altor mămici...

Poveste reala de pe forumul Desprecopii.

Buna, sunt Corina si am 27 de ani. Imi planificasem primul copil pe la 30 de ani. Tocmai fusesem promovata la job, aveam multe responsabilitati si eram destul de ocupata. In plus, avusesem un avort spontan cu un an mai devreme care imi lasase o umbra de tristete in suflet... De aceea - ma gandeam ca trebuie sa mai astept pentru o sarcina. Dacă va veni, va veni, m-am gândit. Și apoi s-a întâmplat brusc. Am avut un sentiment ciudat și am facut un test de sarcina. A fost pozitiv. De fapt nu mi-a venit să cred și am mai făcut imediat inca doua teste de sarcina. Două linii au apărut clar la toate testele. Prietenul meu Stefan si cu mine in al noualea cer....am fost super incantati si fericiti.

Dar a venit iar o veste tristă

Pentru că anterior avusesem o pierdere spontana a sarcinii (in saptamana 9) am vrut sa fac o ecografie timpurie. La prima ecografie am fost cu Stefan si am aflat ca fatul este este sănătos și crește bine. Două săptămâni am mai facut o altă ecografie. De data aceasta a venit mama cu mine. Medicul a efectuat mai întâi o ecografie externă. Am văzut că are probleme cu găsirea bebelușului, dar asta mi s-a părut normal. Mai ales ca la ecografia anterioara totul era OK.

Medicul a continuat cu o ecografie internă. Nici acum nu parea sa gaseasca ce cauta. A trebuit literalmente să mă aplec în timp ce ea mă examina. Nu a spus nimic. Tăcerea m-a îngrijorat teribil și am întrebat: „Vedeti ceva? Ce este? De ce durează atât de mult? Este ceva gresit? " Aveam deja lacrimi în ochi când în cele din urmă medicul mi-a spus că nu mai poate găsi un fat viu în uterul meu. Deci era iar avort spontan. O altă lovitură imensă.

De citit Ecografia in sarcina: ce rol are, cand se face si alte curiozitati - cu video explicativ

La fel ca prima dată, a trebuit să aștept acasă pentru a vedea dacă avortul spontan va începe de la sine. Mama a stat cu mine toată ziua și Stefan a venit acasă de la serviciu. El a anuntat familia. Nu am putut sa le raspund la mesajele de incurajare. Mi-au trimis texte, dar nu am putut răspunde. Trei zile am stat apatica pe canapea ascultând muzică. Am baut vin si am re-inceput sa fumez.

De ce mi se intampla mie asta?

M-am simțit singura și confuza: am vrut să țin copilul cu mine cât mai mult timp, dar în același timp ma durea ideea unui bebeluș mort în burta mea. Între timp, avortul spontan nu a început. După trei zile l-am sunat pe medic - si am cerut un chiuretaj. Bebelușul mort trebuia scos. M-a trimis la spital și am fost programata pentru un chiuretaj.

După o săptămână groaznică de așteptare, am putut să mă prezint la spital. Medicii și asistentele au venit să-mi spună despre procedură și anestezie. De asemenea, mi-au dat medicamente pentru a-mi face uterul mai elastic, astfel încât chiuretajul să fie ușor. A trebuit să aștept mult timp, deoarece a intervenit o operație cezariană de urgență inaintea mea. Când mi se punea un cater la mana, am vazut o mamă fericită cu un bebe sănătos și plangios care trecea pe langa mine... Atunci am inceput sa plang.

Asistenta mi-a dat un calmant pentru a mă liniști. M-a calmat, dar m-a și făcut să halucinez. Am văzut și sandvișuri căzând din tavan și parca le prindeam  - pentru că pentru anestezie trebuia să fiu nemancata, așa că îmi era destul de foame. Stefan ma tinea de mana.

Apoi am ajuns in sala de operatii. Acel moment e foarte ciudat. M-am gândit brusc la tatăl meu. Este șofer de camion și când eram mica, ma lua in cabina sa conducem impreuna... M-am gândit la melodia Driving home for Christmas - desi nu era Craciun - Am început să-l cânt, iar asistenta a fredonat cu mine. Așa am intrat în sala de operatie. Acolo am fost imediat pusa sub anestezie.

A mers totul bine?

Prima mea amintire DUPA este trezirea în camera de spital. Lângă patul meu era o asistentă. "Cum a mers?" Am întrebat. „Asta îți va spune medicul”, a spus ea. Ciudat, m-am gândit.

- Nu-mi poți spune cum a mers? Am întrebat. Dar ea nu a spus nimic si a iesit. Am intrat în panică și am spus că vreau să-l văd pe doctor acum. Am sunat asistenta sa cheme doctorul. Odată ajuns la patul meu, medicul mi-a spus imediat: „Nu am făcut chiuretajul, pentru că ești încă însărcinată”.

Poftim?

Am ramas cu gura cascată. Cum e posibil asa ceva? Fatul murise, nu? Doctorul mi-a explicat că a făcut o ecografie internă înainte de chiuretaj. Aceasta nu este o procedură tipică, dar i se păruse ciudat că avortul meu nu începuse de la sine, asa cum ce se întâmplase cu avortul meu anterior. În această ecografie internă găsise un fat viu. Atunci a anulat imediat totul și m-a adus înapoi în camera mea.

În timp ce ascultam, Stefan intră în cameră. Statuse pe un coridor -  așteptând să termin. Am strigat: „Copilul este încă în viață!” Sunt inca insarcinata! Cu Stefan alaturi - care nu intelegea nimic, medicul, o asistentă și ginecologul, mi s-a facut o altă ecografie. Copilul era cu adevărat viu. L-am vazut. Eram in extaz. Ni s-a permis să mergem acasă.

Spre casa eu și Stefan am tăcut literalmente despre asta. Fusese o zi atât de bizară încât nu știam ce să spunem despre asta. Am avut dificultăți de somn, deoarece stomacul meu era foarte neliniștit. M-am dus la baie și apoi am văzut că pierd un cheag de sânge imens. Mi-a amintit imediat de primul meu avort spontan și cum am văzut fatul mort în toaletă. Arăta din nou ca un embrion și am încercat să-l ridic, dar s-a destrămat complet. M-am prăbușit plângând. Deci  pierdusem copilul? A doua zi dimineață am mers direct la spital. Au mai făcut o ecografie și s-a dovedit că bebelușul era încă acolo. Au spus că aș fi putut pierde un cheag mare de sânge. Că asta se întâmplă uneori.

Sarcina a decurs bine

Restul sarcinii a decurs bine. M-am simțit în formă și bebelușul crestea bine. Era foarte activ. Prima dată când am simțit-o lovind în picioare în timp ce stăteam întinsă pe canapea a fost un moment minunat. Psihologic am avut o perioadă dificilă. Pe lângă trauma tuturor evenimentelor, m-am simțit atât de vinovata de fumat și băut în acele zile în care credeam că am pierdut-o.

Bebe s-a nascut prematur

Când eram însărcinată in saptamana 33, am pierdut lichid amniotic. Am fost internata în spital și mi s-au administrat medicamente pentru plamanii bebelusului si inhibitori ai contracțiilor. Dar fiica noastră nu mai putea aștepta un moment. După un travaliu scurt s-a născut, fetita noastra Isabela.

S-a nascut cu șapte săptămâni mai devreme, cântărea 1.860 de grame și avea 43 de centimetri înălțime. A trebuit să fie hrănită în incubator și tubata pentru câteva zile. A stat în spital trei săptămâni. Doar pentru că era atât de mică, pentru că altfel se descurca foarte bine. Potrivit medicilor, faptul că a venit prea devreme a fost pură coincidență.

Momente de bucurie fară margini

Momentul în care am pus-o pe piept pe fetira mea a fost magic. Era o păpușă atât de frumoasă, m-am simțit completă. Am îmbrățișat-o, am sărutat-o ​​și am ținut-o la pieptul meu. Aproape că nu credeam că este cu adevărat ce mi se intampla. Recuperarea mea după naștere a fost foarte rapidă și de când am luat-o pe Isabela de la spital, ne-am bucurat acasă in fiecare zi. Se descurcă grozav. Este complet sanatoasa.

De asemenea, sunt foarte recunoscătoare pentru echipa medicală din spital.

Medicul care trebuia sa faca chiuretajul - a făcut acum un protocol că toate femeile trebuie sa aiba mai întâi o ecografie internă ca măsură de precauție înainte de a efectua chiuretajul. Mă bucur că au facut asta. Ceea ce mi s-a întâmplat este excepțional și neplăcut, dar am primit în schimb o fetita perfectă. Asta e tot ce conteaza.

Am tinut sa scriu povestea mea pe forumul Desprecopii - unde am citit atat de multe informatii ce m-au incurajat dupa primul avort...Mamici, aveti grija de voi si de copilasii vostri.

va pup, Corina.

► Citeste si Mi-au aruncat copilul la gunoi! Povestea tragica a unei mame ce a trecut printr-un avort spontan

 Suport si grupuri de burtici

Sfatul nostru este sa comunicati cu colegele de generatie. La Desprecopii avem sute de generatii de burtici care au legat o prietenie speciala. In sectiunea Odiseea Sarcinii, veti gasi listele de gravidute - care vor naste in aceeasi luna. Nimic nu poate fi mai reconfortant decit sa pastrati legatura cu femei care trec exact prin aceleasi stari si emotii.

→ Cauta si pe Facebook Desprecopii - Desprecopii are un grup pentru fiecare luna - cauta Mamici de luna anul (de exemplu - Mamici de August 2021)

Jurnal de sarcina si Geanta Bebelusului

Scrieti despre ce ati simtit si trait in acea zi pe JURNAL DE SARCINA. In afara ca este un mod minunat de a va aranja si ordona gandurile, ele vor ramane inregistrate pentru mai tarziu. Va fi reconfortant sa le cititi la implinerea unui anisor de viata a puiului dvs, sau chiar cand va sarbatori majoratul.

Citeste cum poti primi si tu Geanta Bebelusului: Geanta Bebelusului, un cadou pentru proaspetele mamici de la Desprecopii

autor: Desprecopii
Toate drepturile rezervate - © 2023

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️