Nașterea prin cezariană la Oradea: când detectată pozitiv cu Covid mi s-au dat pastile de oprire a lactației dar instinctul te învață mai bine ce să faci

TEMA: Am nascut prin cezariana: povestea mea | 0 | 3/1/2022

Nasterea prin cezariana la Oradea - mi-am vazut copilul dupa 2 saptamani de izolare din cauza Covid-19

Povestea noastră... E una trista... Dar cu multa speranța.
Maternitatea: Oradea
Tip Nastere: Nastere prin Cezariana
Data: Octombrie 2020, Povestea noastra…

Nasterea prin cezariana nu lasa atatea amintiri din timpul nasterii, te opereaza si tu stai nemiscata... Nu simti nimic... Imi pare rau totusi ca nu am putut naste natural, sper ca urmatoarea sa reusesc natural, daca nu vor fi probleme...

vei citi:
Am devenit mamica pentru prima oara
A trebuit sa nasc de urgenta
Mi s-au dat medicamente pentru oprirea lactatiei!
Am fost transferata a 3-a zi la un spital Covid
Dupa 2 saptamani am reusit sa-mi vad copilul
La 6 saptamani aveam deja in jur de 3900g

nasterea prin cezariana

In octombrie 2020 am devenit mamica pentru prima oara, moment asteptat multi ani...

A trebuit sa nasc de urgenta

Din pacate, totul a fost o experienta neplacuta, de la faptul ca a trebuit sa nasc de urgenta in acea zi prin cezariana, apoi nu l-am vazut pe bebe decat vreo 2 secunde, si… spre seara cand m-am trezit din anestezie am aflat ca venise rezultatul pozitiv pentru Covid.

De aici incolo... 2 saptamani de dureri sufletesti, ca restul nu mai contau... Totusi, am fost puternica pentru puiul meu care ma astepta in maternitate. Era foarte micut, se nascuse cu 2400g...

Mi s-au dat medicamente pentru oprirea lactatiei!

Dar sa revenim la mine momentan... Am fost mutata in alt salon izolator, mi s-au dat medicamente sa mi se intrerupa laptele, insa nu le-am folosit, si m-am muls pentru a putea ulterior sa alaptez, si nu am avut dreptul sa-mi vad copilul.

Am fost transferata a 3-a zi la un spital Covid

Apoi a 5-a zi m-au lasat sa plec acasa, in izolare cu sotul, dar fara copil. Teoretic nu aveam dreptul sa-l iau acasa, doar altcineva din familie ar fi putut in acea perioada. Totusi, am ales sa nu il iau acasa si sa il las la spital. Acum parca regret, si mi-as fi dorit sa il iau atunci, sa fac scandal mare... Oricum nu prea cred ca mi-l lasau, pentru ca s-a nascut cu o greutate mica si mai slabise...

Dupa 2 saptamani am reusit sa-mi vad copilul

Am avut sprijin familia… ca altfel innebuneam. Oricum am devenit mult mai sensibila emotional de atunci. De abia dupa 2 saptamani am reusit sa-mi vad copilul pentru prima oara, prima imbratisare, si primul pus la san. A luat sanul din prima…si de atunci…tot acolo vrea.

La 6 saptamani aveam deja in jur de 3900g

Dar am reusit. Am alaptat exclusiv pana la 6 luni! In ultimul rand, vreau sa mentionez cat de rau imi pare ca n-am avut experienta unei mame obisnuite… sa fiu prima la toate! Dupa cum am scris, in acea perioada nu se stia exact ce si cum, abia dupa cateva zile s-a schimbat protocolul care impunea 2 saptamani separare de copil. Si daca tot nu mi-l dadeau acasa ca nu avea greutatea necesara pentru vaccin, am decis sa ne izolam, si pentru ca nu am vrut sa fie ceva sa ia si bebe asa mic 🙁

Per total ingrijirea a fost una buna, dar m-as gândi de doua ori dacă sa mai nasc la maternitate de stat sau la privat, având in vedere situația cu pandemia. Dar e alegerea fiecăruia... Si acum sunt si alte protocoale ca si atunci.

Fiti puternice mamici... Pentru puii voștri, orice ar fi!!!

Asta e povestea inceputului nostru… Dar a devenit tot mai frumoasa pe zi ce a trecut. Multumesc ca ati citit pana la final!

Cu drag, mami&bebe A🥰👼

Autor - o mamica de la Desprecopii

Util de citit:

- Nasterea prin cezariana: motive medicale care o recomanda
- Ce trebuie sa stii inainte de a trece printr-o nastere prin cezariana

Ai nascut de curand si vrei sa ne relatezi povestea nasterii? Trimite-ne atunci povestea nasterii puiului tau pe mail si noi o vom publica pe Desprecopii - cel mai citit site al parintilor din Romania. Povestea nasterii tale este o amintire speciala si unica care poate ajuta alte mamici in momentele grele!