Tot ce trebuie să știi despre răul de mișcare - sfatul specialiștilor

Tot ce trebuie să știi despre răul de mișcare - sfatul specialiștilor | video | Desprecopii.com - Canal YouTube

Începe sezonul vacanțelor! Bucurie pentru toată lumea, de la mic la mare, mai puțin drumul către destinație 🚙 pentru cei care se confruntă cu răul de mișcare. 😣 Vestea bună este că există mai multe soluții care ajută la reducerea senzației de disconfort și la ameliorarea simptomelor (greață, amețeală) 🤕 - atât trucuri de tipul "Privește doar înainte atunci când stai în mașină", cât și suplimente alimentare special concepute pentru copii, care combat starea de rău.

❤ Dar mai multe sfaturi practice ne-a oferit Dr. Roxana Hristianovici și Dr. Iulia Balint Boia, Medici Specialiști Pediatri, în cadrul webinar-ului Live realizat cu sprijinul Prevomit kids și Prevomit junior, dedicat acestui subiect.

De ce apare răul de mișcare? Există vreo diferență între răul de mișcare produs de o mașină și cel produs de o barcă?

Dr. Iulia Balint Boia: De ce unii suferă de rău de mișcare sau de ce unele persoane îl au mai accentuat decât altele, sunt teorii încă în lucru, nu s-a găsit o explicație 100% care să ne spună de ce unii au rău de mișcare și alții nu. În principiu, este o diferență în creierul nostru, și anume ce vede ochiul și ce simte urechea internă și sistemul muscular, sistemul proprioceptori din corpul nostru care semnalizează poziția noastră în spațiu. Practic noi vedem, simțim ceva, dar urechea internă este sensibilă, iar sistemul vestibular percepe altfel de mișcare. De ce apare răul de mișcare și de ce unele persoane nu îl au, nu avem cum să aflăm, însă pare să fie o încărcătură genetică. Dacă un membru al familiei - de exemplu mama - suferă de rău de mișcare, s-ar putea să-l moștenească și copilul. O teorie spune că omenirea a dezvoltat un astfel de mecanism în care creierul se supără că ochii văd ceva dar urechea simte altceva, fiindcă undeva în istoria noastră sistemul a dezvoltat un mod de a se apăra, de exemplu când guști o plantă care poate fi otrăvitoare s-ar putea să vezi ceva în fața ochilor iar organismul să dezvolte greață pentru a elimina acea posibilă substanță toxică ingerată - creierul crede că ceva este în neregulă, vede ceva dar simte altceva.

Dr. Roxana Hristianovici: O diferență mare nu există între mecanismul care se produce, răul de mișcare este același indiferent dacă vorbim de avion, barcă sau mașină. Ce voiam să punctez însă, este legat de realitatea virtuală. Există sentimentul de rău în momentul în care într-o mașină de exemplu ochii stau ațintiți, corpul se mișcă iar urechea percepe mișcarea, dar în realitatea virtuală în care tu stai fix dar ochii percep mișcare, poate să apară răul de mișcare?

Dr. Iulia Balint Boia: Sigur, sunt deja cazuri citate, pentru că nu avem o realitate virtuală atât de vastă. Cu ochii ești în realitatea virtuală (să zicem în spațiu) dar de fapt stai pe scaun. Practic, este același lucru, doar că invers: corpul nu se mișcă, doar ochii. Organismul are aceeași reacție la persoanele sensibile, care deja suferă de răul de mișcare.

Dr. Roxana Hristianovici: Este foarte important să punctăm acest lucru, mai ales pentru părinții care aleg să-și ducă copiii la filme 3D sau să poarte ochelari de realitate virtuală, pentru că și aceste activități pot să provoace rău de mișcare.

Cât de repede apare răul de mișcare, pentru că adesea părinții spun că cei mici nu au avut nimic până la 1, 2 ani sau mai încolo, dar au început să aibă rău de mișcare de la 3-4 ani?

Care este frecvența la care apare cel mai des răul de mișcare, ca și vârstă?

Dr. Iulia Balint Boia: În principiu, se spune că răul apare de la vârsta de 2 ani până spre 12 ani maxim, însă poate să persiste. Și adulții suferă de rău de mișcare într-un procent mai mic fiindcă se schimbă anumite lucruri: te muți pe scaunul din față, te apuci de șofat, iar acest lucru reduce răul de mișcare. În timpul condusului creierul se conectează la alt gen de concentrare și nu mai are timp să-și dea seama că ochiul vede ceva și urechea simte altceva. La vârsta înaintată, de la 50-60 de ani în sus, răul de mișcare este foarte rar întâlnit.

Există și excepții. Și copiii mai mici pot avea rău de mișcare, deși sub vârsta de 1 an nu se prea întâlnesc astfel de cazuri.

Ce putem face ca și părinți să ne asigurăm că copilul nostru are un drum cât mai lin?

Dr. Roxana Hristianovici: Sunt 2 aspecte la care trebuie să fim atenți:

1. Factori legați de mediu (dacă vorbim de mașină), unde trebuie să ne asigurăm că există un spațiu fără niciun miros puternic, nici măcar de odorizante auto și un spațiu foarte bine oxigenat cu ventilția pornită, cu o temperatură optimă. Răul de mișcare este întotdeauna accentuat când temperatura este mult prea mare, când cantitatea de oxigen în acel spațiu este prea mică. Temperaturile mai mici ajută la diminuarea senzației de greață.
2. Factori care țin de copil, de lucrurile pe care le putem controla noi, iar aici vorbim în primul rând de alimentație. Atenție la cantitatea de mâncare pe care copilul o consumă înainte de un drum lung, trebuie să fie într-o cantitate mică și ideal mai multe lichide, în niciun caz extrem de dulci fiindcă accentuează starea de greață, nimic cu foarte multă grăsime, prăjeli și fără mese grele. Dacă vorbim de drumuri scurte, este o idee bună să sărim peste o gustare sau o masă, dar dacă vorbim de un drum lung și copilul o să aibă nevoie să mănânce, alegem apă (nu suc) și alimente uscate care sunt ușor de digerat (biscuiți, pâine prăjită).

De asemenea, trebuie să încurajăm copilul să-și fixeze privirea spre obiecte care sunt în mișcare în afara mașinii, cum ar fi copacii, sau să joace jocuri de tipul distragerea atenției, cum ar fi să numere mașinile de o anumită culoare, lucru care mută focusul spre exterior. Dacă vorbim de mare și de mers cu vaporul iar în fața noastră este doar oceanul, putem să căutăm păsări sau ceva care să fie în mișcare, eventual dacă avem un alt vapor sau o insulă, să putem evalua distanța până acolo, asta pentru a percepe și ochiul faptul că ne aflăm și noi în mișcare în acel moment. Nu este deloc o idee bună să distragem atenția copilului cu o tabletă, telefon sau cu o carte - nimic ce înseamnă focus static, fiindcă un astfel de comportament nu o să facă nimic altceva decât să accentueze răul de mișcare și de cele mai multe ori chiar și la persoane care în mod normal nu au rău de mișcare.

Dr. Iulia Balint Boia: Starea psihică este o componentă psihologică importantă asociată și răului. Să zicem că mergi într-o călătorie, ți-a fost rău, peste câteva luni iar ai de mers la drum și automat te vei gândi că iar îți va fi rău. Dacă pornim cu acest gând, sunt șanse chiar să îți fie rău. Tocmai din acest motiv trebuie să ne schimbăm și noi atitudinea - față de noi și de copil dacă vorbim de starea sa de rău și să îl încurajăm - nu să facem din răul de mașină ceva negativ. Să vedem și partea bună, fiindcă vrem să ajungem la o destinație, poate la mare sau la munte, deci să vedem ceva pozitiv în toată această călătorie.

Dr. Roxana Hristianovici: Evident, pe lângă toate aceste soluții pe care le avem la îndemână, joculețe și o stare pozitivă pe care o inducem copilului, avem și suplimente alimentare pe bază de ghimbir pe care vi le recomandăm cu încredere, fiindcă sunt lipsite de efecte adverse iar studiile sunt îmbucurătoare în ceea ce privește ameliorarea răului de mișcare. Dar trebuie să fim atenți la toți factorii implicați: cei de mediu, de copil, partea psihică/emoțională, odihnă, iar apoi îl încurajăm, îi explicăm situația în care a fost ultima oară (dacă i-a fost rău și a fost neplăcută), îi spunem ce măsuri vom lua în plus față de data trecută, îl asigurăm de fiecare dată că corpul lui se schimbă, că este posibil de data aceasta să nu îi fie foarte bine dar aveți aceste măsuri sau că de această dată poate să fie totul ok.

Răul de mișcare și greața pot să aibă consecințe pe termen lung asupra copilului?

Dr. Iulia Balint Boia: În afara faptului că are o stare de rău și disconfort, nu.

Există vreo legătură între răul de mișcare și afecțiuni mai grave?

Dr. Iulia Balint Boia: Faptul că avem rău de mișcare nu înseamnă că suferim de ceva mai grav. Dar este posibil însă, ca în timpul unei crize acute de sinuzită/rinită/otită, de exemplu, să percepem toate aceste senzații de rău mișcare ceva mai accentuate.

Pe parcusul webinar-ului am primit și foarte mult întrebăridin partea publicului, întrebări la care doamnele doctor au și răspuns detaliat. Urmăriți webinar-ul în reluare <<aici>> și aflați mai multe detalii importante.

🔴 Webinar realizat cu sprijinul Prevomit kids și Prevomit junior. Mai multe informatii aici www.prevomit.ro

Mulțumim pentru susținere și pentru că sunteți alături de familiile care vor să călătorească fără grija răului de mișcare! 🚗👨‍👩‍👧

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Nu exista comentarii la acest articol. Adauga-l tu pe primul!

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII