|
|
|
|
Daca ar exista un top al
celor mai fricoase persoane,cu siguranta , as ocupa primul loc. De cand ma
stiu, am fost intotdeauna un exemplu elocvent de
fricoasa.
Inca din clasele
primare, imi aduc aminte cum cele mai groaznice zile din viata mea, erau
cele in care trebuia sa ne vaccinam. De fiecare data eram ultima la rand,
incercand sa gasesc o portita pentru a scapa de intepatura. Din pacate ,nu
reuseam niciodata. Sfarseam, invariabil, prin a lesina doar la vazul
seringii. |
|
 |
|
|
|
Apoi mai erau analizele de sange. Saraca mama,cat se chinuia sa ma
convinga ca este neaparat necesar sa facem analiza. Avea mereu in geanta o
sticluta cu apa si putina lamaie pentru cazurile de
urgenta.
Acum, cand am devenit o femeie in toata firea, aceasta frica nu m-a
parasit. Aceleasi lesinuri la fiecare analiza de sange. Acelasi nod in stomac de
cate ori a trebuit sa ma duc la medic. Am preferat intotdeauna sa ma tratez de o
boala pe cale medicamentoasa. Nu am suportat si nu suport acele, cutitele,
foarfecele,orice obiect contodent si durerea in general. Se poate spune ca sufar
de o fobie.
Cu toate acestea,in urma cu mai mult de trei ani,a sosit si clipa cand
am aflat ca sunt insarcinata.Nu m-am speriat,m-am tinut tare. Reuseam sa
constientizez faptul ca o nastere este un miracol atat de
mare,incat orice impediment sufletesc trebuie lasat
deoparte.
Din fericire pentru mine,am avut o sarcina relativ usoara:cu putine
greturi si dureri,dar cu multa transpiratie si gafaieli.
Pe 14 august 1998,o zi superba si torida,specifica tarii
in care ma aflu,au aparut primele contractii si mi-a curs putin sange(femeile au
spus ca asta inseamna ca va fi baiat,dar n-a fost sa fie asa). Cu o seara
inainte facusem o mica petrecere in 4:eu,bebe din burtica,sotul si sora
mea.Mancasem cu nesat caviar si alte specialitati marine si am baut chiar o
inghititura de whisky(chiar ma intreb si acum,daca aceste delicatese au vreun
efect asupra declansarii nasterii).Asa ca am pornit in aceeasi formula ca in
seara precedenta,spre maternitate.Bineinteles ca n-am uitat nici bagajul de
spital.La ora 9 "trecute fix",am ajuns in fata spitalului.Spre norocul
nostru,doctorul tocmai sosise si el.Am intrat intr-o sala in care ritmul cardiac
al lui bebe a fost monitorizat.Eram destul de calma intre contractii,si ma
bucuram de cate ori se deschidea usa pentru a lasa sa intre cand pe sotul meu,
cand pe sora mea.Din celelalte camere se auzeau tipete de-a dreptul
infricosatoare.Am intrebat ce se intampla si mi s-a spus ca este o pacienta care
a cerut o anestezie locala(in vagin).M-am cutremurat toata si mi-am luat gandul
de la orice fel de anestezie.
Din start nu ma gandisem la o cezariana pe "motiv de frica",deoarece
frica de bisturiu si operatia in sine, ma oripilau.
Mi-am luat inima-n dinti,o cruciulita si o rugaciune in maini si am
intrat in sala de nasteri.Si sunt convinsa ca toate acestea m-au
ajutat sa nasc "usor" ,in masura in care o nastere normala poate fi numita
usoara.
Sotul meu m-a intrebat daca vreau sa stea langa mine,dar in momentul
acela am simtit ca nimeni in afara de mine,medic si D-zeu nu ma poate ajuta mai
bine.Asa ca din fata fricoasa,care se temea de o analiza de sange,am devenit o
femeie "cool",gata sa dea piept cu cele mai groaznice dureri.Pentru ca,in
paranteze fie spus,oricine spune ca durerile nasterii sunt dureroase,dar
nu chiar asa,cu siguranta nu a nascut niciodata, ori este un
barbat.
Dupa 5 ore si 25 de minute din momentul in care am fost pusa sub
observatia medicilor,am dat nastere unei fetite superbe de 4300 de gr.Stiu doar
ca reactia asistentelor ,cand au vazut ce pepenas isi face aparitia, a fost una
de genul:"Waw!Doctore,ce este asta?"Reactie care m-a inspaimantat la inceput,
dupa care am fost repede linistita si mi s-a explicat acel semn al mirarii.Din
cauza presiunii, fetita a suferit o fractura de clavicula(pe fisa scria:left
clavicular fracture) si a fost pusa sub observatie imediat(din fericire).A
trebuit sa-I imobilizam bratul stang (nu prin ghips-pur si simplu I-am prins
maneca de partea din fata a hainutelor cu un ac de siguranta)si in mai putin de
o luna totul a fost ok.I s-a prescris "Sterogyl"(ceva cu vitamina D din cate tin
minte) pentru urmatoarele 2 luni.
Din pacate,ca la multe alte nasteri unipare (adica prima
nastere-sicJ) am si eu doua mari
regrete:prima ar fi aceea ca nu am stiut pe parcursul nasterii prea multe
amanunte:dilatatie,pozitia copilului etc.Medicii vorbeau foarte incet si intr-o
limba pe care de-abia incepusem sa o cunosc.Al doilea regret ar fi acela ca nu
mi-am vazut fetita imediat dupa nastere:nu stiu din ce motive a fost spalata si
dusa foarte repede in sala cu nou-nascuti.Asa ca am de gand ca la a doua
nastere(o sa mai am oare curajul?)sa cer sa mi se explice totul si sa mi se
arate copilul.
Iar pentru cele care vor naste curand ,am si eu cateva sfaturi,desi
poate ca le-ati mai citit pe acest site:
- inainte cu o sapatamana(asta deoarece nu se stie niciodata daca ati
calculat corect sau daca bebe nu este nerabdator sa iasa) de ziua
H,depilati-va.In nici un caz cu ceara depilatoare.Folositi lama de ras,crema
depilatoare sau aparatul de depilat- pentru zonele mai putin
sensibile.
- cu cel putin doua saptamani inainte,ocupati-va putin de podoaba
capilara.Cea mai potrivita tunsoare ar fi cea cu parul pana la umeri:nici prea
lung,nici prea scurt,usor de pieptanat si spalat.Nu experimentati tunsori
noi,pentru ca s-ar putea sa fiti dezamagita si sa va fie mai greu sa-l
aranjati la repezeala.
- daca va veti pregati bagajul de spital cu mult timp inainte de
nastere,nu uitati sa cumparati capotul,camasa de noapte (cu o deschizatura sau
nasturi in fata-pentru alaptat)si papucii cu cateva numere mai mari.Sa nu
credeti ca imediat dupa nastere veti fi la fel ca inainte.Eu aratam de parca
nici nu nascusem.Si mai ales picioarele le-am avut foarte umflate-a trebuit sa
port un 40(in loc de 37).
- nu in ultimul rand,sa nu uitati sa va incaltati cu o pereche de
sosete calduroase(indiferent de anotimp),inainte de a intra in sala de
nasteri.In timpul travaliului si dupa nastere vi se va face foarte frig,chiar
daca afara sunt 39 de grade.
- a!si inca un amanunt.In timpul nasterii ,probabil ca veti fi rugata
sa nu atingeti abdomenul cu mainile.Asta deoarece,abdomenul va fi acoperit(cel
putin asa a fost la mine)cu o panza sterila,pe care,ar urma sa fie pus
copilul.Ei bine,eu nu m-am putut abtine sa-mi alin durerile prin mangaierea
abdomenului,si a trebuit sa mi se schimbe panza de 2-3 ori,dupa care au
renuntat si m-au lasat in pace.Sa fie oare asta motivul pentru care nu mi-au
pus fetita pe abdomen?(se stie doar faptul ca in felul acesta placenta este
expulzata mai usor).
- si tot pentru "novice":extragerea placentei mai dureaza vreo
jumatate de ora(eu crezusem ca nasc si
gataJ) si este putin
dureroasa.Apoi,daca vi s-a facut o epiziotomie,va mai dura si coaserea ei cel
putin un sfert de ora(depinde de indemanarea
medicului).
- am citit ca lui bebe I se va pune in mod obligatoriu o caciulita pe
cap. Ei bine, aici,in Liban nu se practica acest obicei. Fetita mea a ramas cu
capul descoperit pana in iarna,cand ii puneam caciulita doar cand ieseam
afara. Apropo de acest lucru,cand am fost in acel an in Romania,mama si alte
femei de acolo se tot mirau ca eu nu-I pun caciulita pe cap in casa. Atata
timp cand in casa este o temperatura la care un adult se simte foarte bine
fara caciula si incotosmonit,la fel de bine se simte si bebe al nostru. Asta
ar fi un sfat pentru mamicile actuale si viitoare:sa nu-si mai infofoleasca
copiii in casa,atunci cand temperatura camerei trece de 19
grade.
Dupa cum vedeti,o nastere este o adevarata stratagema ,de a carui
calitate depinde foarte mult viata a cel putin doua fiinte(in cazul in care nu
aveti gemeni,tripleti etc).Iar aceasta calitate depinde nu doar de medic, ci si
de cea care va da nastere:viitoarea mamica.Lasati
grijile,teama,neincrederea,nesiguranta la o parte.Luati-va inima in
dinti,inarmati-va cu cat mai multe cunostinte despre nastere,luati toate
masurile necesare pentru o nastere fara incidente.Asigurati-va de sprijinul si
caldura a cel putin unei persoane iubite.Capul sus si ,ca sa parafrazez o
celebra replica,"fiti barbate ,fetelor!"
Nasterea este ceva sublim!
Autor: Ortansa Nohra
|
 Scrisoarea Desprecopii.com |
 ARHIVA
|
|
Noutati
Concursuri
Publicitate
Helpdesk
