Cand vine al doilea copil: despre emotie, gelozie si frustrari si cum le gestionam

Cand vine al doilea copil: despre emotie, gelozie si frustrari si cum le gestionam

Cand vine al doilea copil: despre emotie, gelozie si frustrari si cum le gestionam

  • Cum pregatim primul nascut atunci cand in burtica mamei este urmatorul? Ce facem pentru ca nasterea celui de al doilea copil sa nu fie o trauma pentru primul copil? Cum ii putem intelege frustrarile si gelozia? Cu ajutorul dumneavoastra, insa, acest prag poate fi trecut mult mai usor. Iar apoi, cu trecerea timpului, cei doi isi vor construi propriul univers comun, un limbaj comun, vor avea jucarii comune, si chiar propriile lor dispute...Iata sfatul Psihologilor de la Desprecopii.

- veti citi:
Cand il anuntam ca un fratior sau surioara este pe drum?
Nu il lasati sa isi construiasca scenarii singur
Lasati-l sa isi exprime sentimentele
Gelozia copilului este mai mult decat normala
Exista o diferenta optima de varsta intre copii?
10 solutii simple pentru a gestiona rivalitatea frate – sora
5 sfaturi de parenting corect care te pot ajuta in meseria de parinte:

Cand il anuntam ca un fratior sau surioara este pe drum?

In primul rand, nu trebuie amanat momentul in care i se aduce la cunostinta vestea cea noua. De obicei, viitoarele mame asteapta sfarstiul primului trimestru al sarcinii pentru a anunta evenimentul care urmeaza sa se petreaca. Dar vestea poate fi comunicata din primele saptamani de sarcina.

Subconstientul mamei se "tradeaza" mult mai repede; iar comportamentul ei explicit se modifica inainte de a comunica verbal noutatea; de aceea, daca nu i se spune nimic, copilul se poate simti exclus de la acest nou prilej de bucurie.

In al doilea rand, trebuie sa i se repete celui mic faptul ca va fi iubit si de acum inainte, ca inima de mama poate cuprinde iubire pentru amandoi!

Nu il lasati sa isi construiasca scenarii singur

Apoi, nu il faceti sa isi construiasca iluzii in legatura cu ce se va intampla (de exemplu, nu ii spuneti ca veti avea mult timp si pentru el...), dar nici nu faceti din nou-nascut centrul universului.

Chiar dupa nasterea celuilalt copil, rezervati-va momente de intimitate cu primul nascut. Valorizati rolul sau de copil mai mare: "Fratele tau nu stie sa se joace cu masinutele!", dar acceptati si faptul ca s-ar putea sa regreseze (si patul sa fie iarasi ud dimineata...).

Lasati-l sa isi exprime sentimentele

In plus, lasati-l sa isi exprime sentimentele, chiar si atunci cand acestea sunt negative, de tipul "Ce urat e bebelusul!"

Nu trebuie sa uitati ca cel mare a crescut cu monopolul iubirii parintilor sai.

Fostul printisor este acum detronat si trebuie sa faca loc unui "intrus" care plange aproape tot timpul, solicita constant atentia celorlalti si este, in acelasi timp, obiectul adoratiei lor.

Nu este de mirare, atunci, ca se simte nelinistit si amenintat, ca nu mai poate dormi linistit noaptea, ca face pipi in pat, ca are accese de manie sau de agresivitate.

Gelozia copilului este mai mult decat normala

Daca nu ii intelegeti frustrarile, il idealizati pe cel mic si nu aveti ochi decat pentru el, trecerea dificila a celui mai mare de la vechiul statut la cel nou se va face cu multe hopuri, iar aceasta experienta, care ar fi trebuit sa aiba un rol important pentru viata sa, va putea avea urmari negative semnificative.

Cu ajutorul dumneavoastra, insa, acest prag poate fi trecut mult mai usor. Iar apoi, cu trecerea timpului, cei doi isi vor construi propriul univers comun, un limbaj comun, vor avea jucarii comune, si chiar propriile lor dispute...

Exista o diferenta optima de varsta intre copii?

S-ar parea ca... nu in mod necesar! Pana la urma, totul depinde de parinti si de dorinta lor de a mai avea un copil. Unii spun ca doi frati de varste foarte apropiate solicita foarte mult din timpul parintilor.

O diferenta de varsta mai mare, de peste cinci ani, este uneori dificil de suportat, deoarece fiecare copil are propriile sale nevoi, propria sa lume - cel mare merge la scoala, traieste intr-o lume de colegi si prieteni, iar venirea pe lume a celui mic ii rastoarna tot echilibrul vietii anterioare.

Pe de alta parte, insa, un nou-nascut care apare mai tarziu in viata vine din nou cu farmecul celor mici si parintii au sansa de a mai trai o data toate bucuriile legate de acest eveniment.

Asa incat alegerea trebuie sa fie una care apartine fiecarui cuplu.

10 solutii simple pentru a gestiona rivalitatea frate – sora

Indiferent de diferenta de varsta, de personalitatea fiecaruia, de preferinte, de capricii si indiferent de cat de mult se iubesc, un frate si o sora au momentele lor de rivalitate. Si, din proprie experienta de mamica, incep sa cred ca acestea nu sunt putine. Dar tot din proprie experienta stiu ca exista si numeroase solutii pentru a transforma rivalitatea aceasta copilareasca in ceva constructiv sau pentru a o anihila cel putin temporar.
Conflictele frate – sora, o chestiune de perspectiva

Pentru parinti ele sunt realmente obositoare, pentru ca in idealul de educatie al fiecaruia, o educatie reusita inseamna ca fratii sa nu se certe si sa se ajute mereu. In general parintii proiecteaza in relatia copiilor lor propria relatie cu un frate sau cu o sora. Insa e bine de stiut ca o relatie frate – sora ideala nu este una in care acestia nu se cearta niciodata. Rivalitatea face parte din acest tip de relatie si e fireasca citeste mai depate 10 solutii simple pentru a gestiona rivalitatea frate-sora...

5 sfaturi de parenting corect care te pot ajuta in meseria de parinte:

7 dovezi ca dai o educatie buna copilului tau, deci practici un parenting corect
Copilul meu nu ma asculta - sau despre cum setam reguli care sa fie respectate
Comunicarea nonverbala te poate face un parinte mai bun: cateva aspecte pe care trebuie sa le stii
Cand esti inconjurat doar de 'experti' in parenting: ganduri si morala
9 tipuri de mamici printre care te-ai putea gasi si tu, mamico!

Te asteptam pe forumul de Parenting, unde discutam cam totul despre educatia copiilor nostri.

autor: Desprecopii.com - toate drepturile rezervate 2017

Comunitatea Desprecopii

Toate Forumurile

Peste 160.000 de membri inregistrati!

Hai chiar acum in cea mai mare si mai activa comunitate de parinti si discuta despre: Cand vine al doilea copil: despre emotie, gelozie si frustrari si cum le gestionam.

intrebari

Intrebari si raspunsuri

Ai o intrebare pe teme legate de acest articol sau o intrebare in general? Intreaba specialistii Desprecopii.com si alte mamici dornice sa te ajute!

Forumuri Recomandate

Clubul scutecelor (1-4 ani)

Clubul scutecelor (1-4 ani)

Generatia in blugi de maine - deocamdata in scutece. De la 1 la 4 ani.
Discutii generale

Discutii generale

LOUNGE DC. Discutii, pareri si impresii. Aici ne adunam pentru a ne cunoaste.
La bucatarie

La bucatarie

Ce gatim astazi? Vreau o reteta noua ! Am uitat cum se fac clatitele ! Trebuie sa va impartasesc noua reteta de prajitura. Bucatarii si bucataresele au cuvantul!
PARENTING - sau despre meseria de parinte

PARENTING - sau despre meseria de parinte

Despre MESERIA DE PARINTE. Experiente, intrebari si milioane de nelinisti. Asta inseamna sa fii parinte.
98,162,81,76,89,163,83,158,79,151

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ultimile 4 comentarii

  1. Loredana
    Loredanatrimis la 19/5/2016

    Īncă de cānd aveam 3 luni de sarcina i-am explicat baietelului meu ca vom avea alt bebe in casa. Peste timp i-am explicat ca va avea o surioara , de care trebuie sa aibă grija, care are nevoie de atenție si multa multa iubire... seara imi māngāia burta si simțind miscările ma īntreba daca surioara lui se joacă in burtica ... cea mai repetată īntrebare era : dar o sa se joace fotbal cu mine? Răspunsul meu era mereu : daCand am nascut si a venit cu tati sa vadă noul membru al familiei , era īncāntat... si după ce a vazut-o , ma intreaba... mamiiiii cand pot sa ma joc fotbal cu surioara? Nu va imaginați privirea si dezamăgirea lui cand i-am explicat ca trebuie sa treaca mult timp pana se pot juca fotbal, insa era incantat sa iesim la plimbare , sa īmpingă caruciorul ... si in ziua de azi , cānd vine cineva in vizita băiatul are mereu grija sa amintească ca el e fratele mai mare şi "munca " lui este sa aibă grija de surioara lui, deci noi nu am avut scene de gelozie īntre ei. .. ( Emanuel 5 ani , Natalia 2 ani)

    Raspunde la acest comentariu
  2. Luiza
    Luizatrimis la 25/7/2010

    Am doua fete,cea mare are 2ani si 9luni(Larisa) iar cea mica abia a venit pe lume acum o saptamana(Daria).Ca multe alte mamici ma confrunt si eu cu problema geloziei celei mari fata de cea mica si nu stiu cum sa procedez ca Larisa sa nu aibe impresia ca pe ea nu o iubesc la fel de mult ca pe sora ei.Ce ma sfatuiti sa fac?Este adevarat ca uneori imi pierd rabdarea si o cam cert pe cea mare desi stiu ca nu fac bine.va rog dati-mi un sfat.Multumesc!

    Raspunde la acest comentariu
  3. adriar121205
    adriar121205trimis la 1/3/2008

    sunt de parere ca primul copil trebuie invatat din timp cu prezenta fratiorului,surioarei

    Raspunde la acest comentariu
  4. Monica
    Monicatrimis la 18/2/2003

    Am trei copii, doi baieti si o fetita. Radu - baiatul cel mare care are 4 ani si 7 luni a fost primul nepot al bunicilor si toata lumea s-a ocupat de el. Eu am stat acasa aproape noua luni, l-am alaptat, apoi am inceput sa merg la servici dar nu in fiecare zi. Il vedeam zilnic si petreceam mult timp impreuna. De bebelus a fost foarte posesiv si dorea toata atentia celor din jur. Cand a mai crescut, a devenit si foarte strengar si agitat si supravegherea lui cerea foarte multa rabdare si atentie. Nu de putine ori era certat. In acelasi timp ii faceam si toate poftele. Cand a venit pe lume cel de-al 2-lea copil - o fetita Iulia, l-am pregatit din timp, de cand eram insarcinata in luna a 3-a Din prima zi de cand am ajuns acasa cu noul bebelus, nu contenea sa strige "uita-te la mine" si facea tot felul de prostioare care sa ne atraga privirile. Au fost de vina si musafirii care se repezeau la fetita spunandu-i cat de draguta si frumoasa este si lui nu-i mai dadeau atentie ca inainte. Persoane care inainte ii spuneau lui cat de frumos este, acum se repezeau cu laude la cea mica. Cand fetita a mai crescut, Radu era foarte zgomotos in preajma ei si cauta mereu sa ii atraga atentia prin strigate si pocnete. Biata de ea tresarea intr-una si nu ne puteam abtine sa nu il certam si sa-i spunem sa nu o mai sperie. In acelasi timp o si pupa si o "apara" de alti copii. In acelasi timp il asiguram de iubirea noastra si incercam sa petrecem mult timp cu el. Se pare ca timpul care vroia el sa il petreaca cu noi nu ii ajunge niciodata. De cand s-a nascut fetita face pipi mereu pe el, din cauza asta si raceste foarte des. Curios este ca face numai ziua si nu noaptea. Noaptea se scoala si ma cheama sa il ajut sa faca pipi chiar si de cate 2-3 ori. El bea inca lapte din biberon pentru ca mi-a fost frica sa ii interzic biberonul. Asa ca seara bea cam 150 - 250 ml lapte, dar tot se scoala pentru pipi. La gradinita a inceput sa mearga cu putin timp inainte sa se nasca Iulia. Gradinita avea program 4 ore. La inceput a plans. Plangea si dupa ce il luam de la gradinita si ajungeam acasa. Chiar facea adevarate crize si nu vroia sa intre in casa. Cand Iulia a implinit 4 luni, Radu a mers la o gradinita particulara cu program de 8 ore. Ii place dar de multe ori bazaie dimineata ca nu vrea sa fie culcat la gradinita. Acasa nu doarme niciodata dupa amiaza pentru ca nimeni nu are nervi sa stea cu el 2-3 ore in pat, ca sa il culce. Chiar daca il culcam cu chiu si vai, doarme cate 4-5 ore si apoi se trezeste prea tarziu, seara. Protesteaza pentru orice, nu vrea sa manance, nu vrea sa se imbrace, nu vrea sa iasa, nu vrea sa intre, nu vrea nimic sau vrea ce nu se poate. Cred ca programul strict de masa si de somn de la gradinita ii face bine. Copiii de la gradinita au fost evaluati de catre un psiholog. Radu are o inteligenta peste medie dar din desenele lui reiese ca are o mare neliniste si e foarte incordat. Acum a venit si cel de-al doilea baietel - Tudor si Radu il adora. L-am pregatit din timp si acum. Radu i-a promis lui Mos Craciun ca nu mai face pipi pe el si intr-adevar nu a mai facut decat accidental, cand s-a luat cu joaca. Tot timpul spune ca il iubeste pe cel mic si e foarte afectuos. Eu il alaptez pe Tudor si noaptea, cam de 2 ori. Cand ma aude ca merg la Tudor, se scoala si bazaie ca vrea sa doarma cu mine in patul lui. Sotul meu se trezeste si el si il linisteste pana vin eu. Pe la ora 3 noaptea casa noastra este in plina forfota. Noroc ca ceilalti doi sunt foarte cuminti. Desi e pe jumatate adormit, de multe ori da din picioare si din maini daca vreau sa il linistesc. Ne spune de multe ori ca pe Tudor il iubeste si pe Iulia nu o iubeste. Sa il las sa spuna asa sau sa il opresc? Prima oara cand a spus asta, am plans. Am un sentiment de mare vinovatie pentru ca nu pot sa ii ofer tot ce are nevoie in plan spiritual si stiu ca am facut si multe greseli. In principiu doresc sa aflu ce alte greseli facem, poate greseli de care nu ne dam seama si cum se pot corecta. De la un timp imi spune si mie ca ma iubeste, asa cand nici nu ma astept sau la culcare sau chiar si dupa ce ma enerveaza bine cu ale lui. Oare o sa-si revina cand va fi mai mare? Sau o sa fie din ce in ce mai rau? Cum il putem ajuta? Stiu ca nu puteti sa imi dati o solutie imediata si miraculoasa pentru aceasta problema, dar as dori sa stiu unde pot gasi materiale de citit si daca este nevoie de un consult profesionist. Cat este de grava problema? Multumesc

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim) dar completarea corecta este necesara, mai ales in cazul in care astepti raspuns. | Toate campurile trebuie completate!

Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII