Auto-indentificarea: Cine sunt eu?

Auto-indentificarea: Cine sunt eu?

Auto-indentificarea: Cine sunt eu?

Dupa vârstă de 3 ani , copilul trece printr-un proces de auto-identificare si cauta raspunsuri la intrebari de genul “Cine sunt eu?”, “Cum am aparut pe lume?”, “Cum am ajuns în burta ta, mama?”. Este important ca părinţii să se astepte la acest sir de intrebari şi să se gandeasca puţin înainte cum îi vor raspunde. Pentru ca în functie de informaţiile primite, copilul îşi formeaza o imagine despre sine şi despre lume, imagine care trebuie să corespunda realitatii. www.desprecopii.com va explica cum il puteti ajuta si sprijini. 

Dupa vârstă de 3 ani, copilul trece printr-un proces de identificare, el se descoperă pe sine, cauta raspunsuri la intrebari de genul “Cine sunt eu?”, “Cum am aparut pe lume?”, “Cum am ajuns în burta ta, mama?”. Este important ca părinţii să se astepte la acest sir de intrebari şi să se gandeasca puţin înainte cum îi vor raspunde. Pentru ca în functie de informaţiile primite, copilul îşi formeaza o imagine despre sine şi despre lume, imagine care trebuie să corespunda realitatii.

Raspunsuri de tipul: “Te-a adus barza” sau “Te-am cumparat de la spital” etc nu sunt deloc indicate, dimpotrivă produc şi mai multa confuzie în mintea copilului. Va urma curand alt sir de intrebari care au ca scop lamurirea confuziei initiale. Copilul nu se lasa, el afla căte o frantura de adevăr din mai multe surse şi vrea să inteleaga cum stau lucrurile.

In mod normal copilul se cunoaşte pe sine identificându-se mai activ cu părintele de acelaşi sex. Fetitele doresc să semene mamei, sunt atente la comportamentul ei fata de sot (atitudinea mamei poate fi de supunere sau de egalitate) şi fata de alte femei (descoperă gelozia, rivalitatea, prietenia).

Aceste prime impresii despre barbati şi despre relaţia cu acestea (vazute prin ochii mamei) poate să ramana intipărite în mintea lor pentru tot restul vietii. Copiii transpun şi imita prin joc comportămentele care le vad exersate în familie. Fetitele se joaca hranind ursuletul, schimband de haine papusa, se arata incăntata de achizitionarea unei minibucatarii, etc.

Baietii devin interesati de tata. De aceea se joaca astfel: merg cu masina la servici, repara un camion, bate cu ciocanul, etc. De fapt nu exista un comportăment prestabilit pentru fetite şi pentru baieti. Exemplele de mai sus sunt clasice şi poate des intalnite printre copii dar în societatea noastră, rolurile sociale de barbat şi femeie au suferit modificari.

Intr-o anumita familie se poate bineinteles intampla ca tatal să se ocupe de gospodarie şi să lucreze de acasa iar mama să calatoreasca mereu cu diferite afaceri şi să fie pasionata de repararea autovehiculului. în astfel de cazuri copilul va imita activităţile care le face părintele de acelaşi sex, fără să fie considerat mai puţin fetita sau mai puţin baiat.

Pana la urma copilul alege singur identitatea care doreste să o aibă, în functie şi de modelele parentale dar şi tinand cont de preferintele şi dorintele personale. Nu-i nimic rau în a-i cumpara masinute şi mitraliere unei fetite dacă aceasta doreste. Asta indica prezenta unei personalitati puternice, revendicative. îi cultiva spiritul practic şi încrederea în sine. La fel în cazul baietilor să nu ne temem să-l lasam să se joace cu papusi. Jocul în compania papusilor îi va sensibiliza, vor fi mai tandri în relaţia cu persoana iubita, mai tarziu, îi va cultiva calităţile unui bun tata.

Dupa 4-5 ani baietii pot fi atrasi de mama, iar fetele de tata. Este vorba de perioada oedipiana, când baietii doresc să semene tatălui (virilitate, putere) şi se simt atrasi de mama printr-un fel de atasament romantic. Aceasta situaţie este cunoscuta cu numele de complexul lui Oedip. Baiatul idolatrizeaza mama, este convins ca se va casatori cu ea când va creşte mare, chiar dacă nu are o imagine clara despre ce inseamna casatorie, este convins ca ea este cea mai atragatoare femeie din lume.

Ca urmare a acestor sentimente baiatul devine gelos pe tata, doreste să-i ia locul, să fie “capul familiei”, sau să dispara o perioada pentru a rămâne fără rival. Dar pe de alta parte, el e constient ca mama apartine de fapt tatălui şi se simte vinovat de sentimentele negative fata de tata, pe care de fapt îl  iubeste.

Urmand acelaşi mecanism, fetitele incep o idila cu tatal lor. Dorindu-si să semene mamei (sa aibă feminitate, putere de seductie) exerseaza aceste sentimente fata de tata, pe care îl  admira foarte mult, dorind să petreaca cat mai mult timp în compania acestuia. Devin astfel geloase pe mama şi pe atentia care i-o acorda tatal. Mai tarziu, în adolescenta, poate să-si formeze o imagine despre barbatul ideal plecând de la aceasta imagine a tatălui.

In urma acestui proces de identificare decurg o serie de stari emotionale care poate dezorganiza comportamentul copilului, acesta poate trai confuzie initiala, disconfort, stari care pot fi depasite curand cu ajutorul unei educatii adecvate din partea parintilor.

autor: psiholog desprecopii.com, Carmen Ghilescu
Toate drepturile rezervate, desprecopii.com (c) 2005

Despre educatia copilui, mai cititi pe www.desprecopii.com

Pentru a intilni alti parinti cu copii intre 4-12 ani, participati la sectiune speciala a forumului Desprecopii.com

In floarea copilariei: copiii intre 4 si 12 ani
Nici prea mici si nici mari de tot :-). Intrebari, dileme, raspunsuri, prietenie, sanatate.

Evalueaza acest articol
 Voteaza acest articol (misca mouse-ul peste stelute)

Ultimile 1 comentarii
Trimis de raluca

aceasta descriere mi se potriveste intru totul deoarece eu sunt o fata varsator

Trimite comentariul tau | Citeste toate comentariile

(!) Adresa de e-mail NU se publica! Completarea adresei corecte este utila daca doresti sa primesti un raspuns la ceea ce trimiti.

Inchide

Trimite unui prieten

Completeaza datele si mesajul tau. Linkul articolului se adauga automat la mesaj

(!) Datele furnizate NU se salveaza in baza noastra de date.