Importanța părinților in educația copilului: cei 3 ani ESENȚIALI - 9 sfaturi pentru a crește un copil inteligent

Importanta parintilor in educatia copilului: cei 3 ani esentiali - 9 sfaturi pentru a creste un copil inteligent

Importanța părinților in educația copilului: cei 3 ani ESENȚIALI - 9 sfaturi pentru a crește un copil inteligent

Cercetări recente asupra dezvoltarii creierului uman au demonstrat că parintii sunt intr-adevăr primii (si cei care formează baza educatională) profesori ai copiilor lor.

• In primii trei ani de viata ai copilului - tot ceea ce parintii fac sau nu fac in mod obisnuit se va regasi mai tarziu si in obiceiurile copiilor. De exemplu, copilul caruia i se citesc in mod curent povesti va dovedi mai tarziu un interes mai mare pentru citit. Din pacate insa, nu prea multi parinti isi fac timp pentru a le citi copiilor povesti in fiecare zi. Iata  9 sfaturi pentru a crește un copil inteligent - si incepe cat mai devreme posibil - chiar din primele luni.

Primii 3 ani din viata copilului, foarte importanti
Exemplul parintilor este esential in formarea copilului
Vocabularul filmelor pentru copii este redus
Sfaturi pentru activitatile de citirea povestilor
Sfaturi pentru a invata copilul despre lumea  din jur
Despre educatia copilului in primii trei ani de viata
Comunitate, Forumurile parintilor inteligenti
 

Primii 3 ani din viata copilului, foarte importanti

Dupa primii trei ani de viata, creierul copilului ajunge pana la 90% din greutatea unui creier de adult, asa ca nu-i de mirare ca in acesti trei ani copilul isi dezvolta capacitatea de invatare.

Atunci cand parintii le vorbesc, le canta sau le citesc copiilor, creierul este realmente "pe receptie", adica se creeaza legaturi noi intre celulele nervoase, iar legaturile vechi se intaresc. Acest proces de dezvoltare a creierului trebuie sustinut nu numai printr-o alimentatie adecvata copiilor ci si printr-o buna stimulare a simturilor (auz, vaz etc.).

Exemplul parintilor este esential in formarea copilului

Atitudinea pozitiva a parintilor fata de literatura si de citit in sine este de asemenea un factor ajutator in procesul de invatare, chiar si numai prin entuziasmul aratat de parinti pentru carti. Copiii care-si vad parintii citind cu placere vor invata astfel ca cititul este ceva distractiv si vor fi mai tarziu receptivi la invatarea lui in scoala.

Orice parinte trebuie sa inteleaga ca joaca este de fapt "munca" copilului, iar invatarea este mai usoara cu ajutorul jocului. Ideile originale nu sunt de lepadat, asa ca incurajati-l/ajutati-l pe copil sa invete o poezioara un cantecel (de ce nu chiar si in alta limba, fara insa a face o intreaga tevatura din asta) sau chiar sa "regizeze" o mica piesa de teatru pentru familie.

Doctorii incurajeaza cititul povestilor de catre parinti, ca pe o adevarata metoda de stabilire a legaturilor dintre parinte si copil, In plus, cititul povestilor sau rasfoirea impreuna a unei carti cu poze pentru copii da prilejul petrecerii unor clipe fericite impreuna cu copiii. Parintii nu sunt insa in singurele persoane care-i pot citi copilului, mai ales daca programul lor este incarcat. Bunicii sau orice alta persoana care se ocupa de copil ii pot citi acestuia sau chiar sa-i spuna povesti.

Vocabularul filmelor pentru copii este redus

Desi exista un mare numar de programe de televiziune destinate copiilor, s-a dovedit ca vocabularul folosit in astfel de emisiuni este mult mai redus comparativ cu cel dintr-o carrte cu povesti obisnuita. In plus, timpul petrecut de un copil la televizor intr-o zi este echivalent cu timpul alocat intr-o saptamana cititului de placere. In consecinta este bine ca cititul si uitatul la televizor sa fie echilibrate, cel putin pentru copiii mici mai ales in favoarea cititului. Chiar si in cazul in care exista programe educative pentru copii la televizor, din pacate nu toti parintii opteaza pentru acestea.

4 Sfaturi pentru activitatile de citirea povestilor

Iata si cateva sfaturi, cativa pasi de urmat, cand este vorba de o poveste spusa sau citita copilului. Aceste sfaturi sunt valabile si in cazul unui cantec sau unei poezii.

Puneti copilului o intrebare simpla la inceputul povestii, cum ar fi: "Vrei sa-ti spun/citesc povestea despre Cenusareasa?" sau "Ti-ar placea sa-ti spun o poveste despre un elefant?". Daca aveti o carte cu poze, aratati-i o poza semnificativa si intrebati-l de exemplu: "Cum se numeste animalul despre care este vorba in poveste?" sau "Iti place acest animal?". In acest fel, copilul participa la poveste si va fi probabil interesat de ea. Pe masura ce copilul creste, raspunsul la intrebarea pusa la inceputul povestii de dvs. va putea fi dat eventual de catre copil la sfarsitul povestii.

Fiti pregatiti sa-i raspundeti copilului la intrebarile puse, caci copiii au intotdeauna intrebari de pus. Daca stiti raspunsul, dati-l pe loc, iar daca nu cautati-l in dictionare, enciclopedii sau pe internet etc. Astfel copilul se va familiariza cu locurile unde "pot fi cautate raspunsuri la intrebari" si va stii sa le caute singur cand va putea sa citeasca.

Faceti comentarii asupra povestii, dar nu prea multe in timpul acesteia, caci povestea este importanta. Din timp in timp puteti sublinia personajele, scenele sau activitatile din poveste. Desigur, pentru copiii mici este bine sa-i aratati pe pozele aferente povestii persoanele/animalele/plantele din poveste si poate, pe o alta poza sa-l puneti sa recunoasca personajele pe care i le-ati aratat anterior.

Puneti o intrebare la sfarsitul povestii, care sa-i dezvolte imaginatia copilului. Poate fi o idee de continuare a povestii, de genul "Si ce crezi tu ca s-a intamplat mai departe?" sau o alta idee de dezvoltare a povestii, cum ar fi: "Oare ce s-ar fi intamplat cu Pinochio daca nu ar fi mintit si nu i-ar fi crescut nasul?". Chiar si parerea copilului despre poveste este binevenita, cum ar fi "Iti pare bine ca Scufita Rosie a scapat cu bine din gura lupului?"

5 Sfaturi pentru a invata copilul despre lumea  din jur

 Iata si alte moduri in care-l puteti incuraja pe copil sa invete despre lumea inconjuratoare:

► spuneti-i poezioare/cantecele pe dinafara si in timp ce-l invatati zambiti-i; copilul va intelege ca-i o activitate placuta si va incerca la randul lui sa invete si el poezioare/cantecelul dvs.

► cand copilul sta in bratele dvs. in timp ce-i cititi o poveste, tineti cartea astfel incat sa o vada si el si in timp va intelege ca cititul se petrece de la stanga la dreapta, mai ales daca-l lasati sa intoarca el paginile;

nu uitati ca invatarea este permanenta, in orice zi, indiferent daca copilul merge in patru labute sau deja vorbeste asa ca acordati-i toata atentia si ajutati-l sa invete si repetati-i cand este nevoie tot ceea ce l-ati invatat;

cultivati-i spiritul de aventura, dar inteles in sensul bun al cuvantului; o noua pisica, o noua jucarie, o noua mancare si chiar o pasare care se aseaza in gradina pot fi noi provocari de a invata cate ceva despre lumea inconjuratoare

lasati-l sa incerce pana reuseste, cum ar fi cu jucariile pe care le monteaza si le demonteaza zilnic; cand reuseste in ceea ce face, o simpla ivorba de incurajare din partea parintilor

2 ani si inceputul crizelor de independenta ale copilului

Un copil de 2 ani nu prea stie ce vrea in afara cazurilor in care este sigur ca NU vrea sa faca ceea ce doriti dumneavoastra sa faca. Micutul de 2 ani se lupta cu parintii inainte sa accepte sa intre in cada ca sa faca baie, apoi dupa ce intra, nu accepta in ruptul capului sa mai iasa din baie. Uneori, micutul este o pacoste, iar situatiile acestea sunt greu de infruntat de catre dumneavoastra, parintii lui.

 Totusi, acesti ani nu trebuie neaparat sa fie groaznici, ba chiar pot fi grozavi. Copilul dumneavoastra pur si simplu trece de la stadiul de bebelus la cel de copil. Iata sfaturile de la Desprecopii despre inceputul crizelor de independenta :)

Despre cum pot parintii stimula inteligenta copilului mai cititi:

Copilul minune: strategii de educare si succes
Cum putem contribui la dezvoltarea inteligentei copilului
Inteligenta emotionala si sociala la copii – cum le dezvoltam?
Natura ii face pe copii mai fericiti si mai destepti

Activitati educationale pentru copii

Jocuri in interior
Glume pentru copii
Ghicitori 
Proverbe si zicatori 
Labirinturi 
Desene de colorat, planse de colorat 
Povesti 
Cantecele 
Poezioare
Jocuri in aer liber

Despre dezvoltarea sociala a copilului intre 1 - 4 ani:

Ce sã faci cånd micutul tãu e un lenes 
Ramas bun pruncie, bine ai venit copilarie! 
De ce prichindelul meu minte? 
Pastrati legatura cu bunicii! 
Sa intelegem depresiile copilariei 
Dorm in patutul meu 
In cautarea copilului minune 
Pentru cine sunt papusile? 

 Comunitate si grupuri de suport

Cabinetul Psi - Psihologie
Forum specializat de psihologie. Intrebari si raspunsuri la intrebarile ce ne framanta.

 In floarea copilariei (4-12 ani)
Nici prea mici si nici mari de tot :-). Intrebari, dileme, raspunsuri, prietenie, sanatate

redactor: Luana Ungureanu-vanDijk, Psiholog, Utrecht Olanda - in exclusivitate pentru Desprecopii.com
Luana este psihoterateut sistemic cuplu și familie, copii, adolescenți - Membru al Institutului Olandezi al Psihologilor (NIP)
Toate drepturile rezervate © 2024
referinte
psychologytoday.com

 

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ce sentimente ti-a produs acest articol?

Ultimile 14 comentarii

  1. maria
    mariatrimis la 23/8/2012

    In urma citirii articolului am ajuns la un lucru cert ,ca ,copilul meu este si bine educat ,si istet ,si inteligent.Are toate caracteristicile unui copil care se dezvolta foarte frumos.Sa ne dea Dumnezeu multa sanatate in continuare si le doresc asta tuturor copiilor si multa intelepciune parintilor si rabdare sa-i creasca.....Sebi este un stangaci de toata frumusetea,a invatat cifrele ducandu-ma cu el pe autobuz,avea numai 2 ani cand putea sa le recunoasca.....

    Raspunde la acest comentariu
  2. DANIELA
    DANIELAtrimis la 4/6/2012

    ADRIANA,incearca sa nu mai lasi copilul sa asiste la disutiile voastre, fiinca pe el il afecteza cel mai mult

    Raspunde la acest comentariu
  3. paunica ionel
    paunica ioneltrimis la 7/5/2012

    buna, am un prichindel de 5 ani care nu vrea sa invete numerele ,cantece tot ce este de invatat pt varsta asta mereu spune mai tarziu , dar este inteligent nu da semne ca ar avea ceva, ce sa facem?

    Raspunde la acest comentariu
  4. Salajean Loredana
    Salajean Loredanatrimis la 1/2/2012

    Multumesc pentru articol,astept cu mare interes altele,pupici!

    Raspunde la acest comentariu
  5. anna
    annatrimis la 9/12/2011

    Avea vreo 3 ani fiul meu, cind mi-a cerut seara la culcare, cu lumina stinsa: -mami, spune-mi ceva ce nu stiu eu. -ha? -Spune-mi ceva ce nu stiu eu. -Pai....despre ce? -Despre animale. -Liliacul este singurul mamifer uburator. Si....Si ziua urmatoare am dat navala la librarie :)) Acum ne impuie urechile toata ziua cu plesnitoarea lui Venus (planta carnivora), humusul produs de rime si alte chestii din astea palpitante :))

    Raspunde la acest comentariu
  6. irina
    irinatrimis la 2/11/2011

    buna,am o fetita de 5ani si imi petrec 2h pe zi invatand cifrele si sa le scriem...dupa ce termina 2cifre o intreb ce cifra a facut si nu mai stie ce a scris,ii arat in continuare dar degeaba nu le retine...ce as putea face sau unde ar trebui sa merg cu ea pt a avea cunostintele mai bune...multumesc

    Raspunde la acest comentariu
  7. adriana
    adrianatrimis la 29/7/2011

    exista o tensiune in familia mea,.care fac tot posibilul sa nu o transmit copilului,.locuiesc cu sotul,.si soacra mea,.cu care nu ma-m inteles niciodata,.mai ales acum,.ca e senila si a inceput sa bea alcool,.mai rau e ca sotul are un anturaj prost si numai prieteni alcoolici,cind ne-am casatorit nu era asa ,..avem o fetita de 5 ani,.locuim toti ca nu reusim sa ne cumparam o casa,.cu salarile astea de mizerie,.daca as avea posibilitatea mi-a lua fetita si as pleca ,imi doresc sa o cresc asa cum vreau eu,.dar nu imi permit sa stau cu chirie,.e foarte greu pt copil,...,

    Raspunde la acest comentariu
  8. mad
    madtrimis la 6/1/2010

    Carmen, ai intrebat educatoarea sau medicul tau de familie despre framantarile tale?

    Raspunde la acest comentariu
  9. CARMEN
    CARMENtrimis la 19/1/2009

    DOAR PRIN INTERMEDIUL CALCULATORULUI GASIM RASPUNSURI LA INTREBARILE PE CARE LE AVEM SI NOI PARINTII,PENTRU CA EDUCATOARELE,DOCTORII SI TOTI CARE AR TREBUI SA NE AJUTE SA NE CRESTEM COPII CAT MAI BINE MUNCESC DOAR CA SA LE TREACA TIMPUL SI SA VINA BANII.

    Raspunde la acest comentariu
  10. alexandra
    alexandratrimis la 28/3/2008

    si eu st copil si va spun din propria experienta ca cel putin pe mn ma afecteaza foarte mult problemele din familie si cand ii vad tot timpul pe ai mei certandu-se nu pot sa invat si ma gandesc numai la asta. dar din pacate, parinti mei nu inteleg ca eu cateodata nu pot sa invat pt ca ei se cearta si au impresia ca e doar o minciuna pt a scapa. dar nu este. si va spun sincer ca copii care se afla in astfel de situati trebuie incurajati pt ca ei tocmai de asta au nevoie

    Raspunde la acest comentariu
  11. Anghel Denisa
    Anghel Denisatrimis la 4/12/2006

    Copilul trebuie sa fie ajutat in primii ani,iar apoi sustinut.

    Raspunde la acest comentariu
  12. petre camelia
    petre cameliatrimis la 10/9/2006

    va multumesc ca existati si oferiti aceste informatii pretioase,deoarece traim intr-o lume atat de corupta incat medicii pediatri nu scot nici un cuvant spre a te invata ceva...!cu respect,cami

    Raspunde la acest comentariu
  13. paula-belioae@yahoo.co.uk
    paula-belioae@yahoo.co.uktrimis la 23/10/2005

    ce putem face in momentul cand ambii parinti lucreaza in alt oras,deci sunt foarte obositi,iar seara cand ajungem acasa abia putem sa ne tinem pe picioare.Cum sa fac si cum sa ma impart intre a pregati mancarea,a face lectiile si a avea timp de povesti sau jocuri?

    Raspunde la acest comentariu
  14. vinceller iulia
    vinceller iuliatrimis la 6/11/2002

    Sunt studenta la Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei Cluj Napoca ,sectie Psihologie anul IV si realizez o lucrare de diploma cu tema "Relatia Familie-Gradinita".De fapt este vorba de un proiect de interventie care are ca si obiectiv principal stimularea colaborarii dintre familie si gradinita.Ati putea sa-mi dati informatii cu privire la existenta unor astfel de programe la noi in tara si cu privire la avantajele sau obstacolele intampinate de aceste programe?Astept raspunsul dumneavoastra pe adresa de e-mail.iulia_vin@yahoo.com

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publică (ramâi anonim) dar completarea corectă este necesară pentru aprobarea rapidă a mesajului, și mai ales în cazul în care aștepți răspuns. | Toate câmpurile trebuie completate!

Mesajul tău este o întrebare la care aștepți răspuns?

DA (este întrebare)
NU (nu este întrebare)


Cod:

Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII