Cauzele biologice ale depresiei

Cauzele biologice ale depresiei

Cauzele biologice ale depresiei

Printre cauzele depresiei, cele mai complexe par sa fie cele biologice, pe care specialistii continua sa le studieze. In ultimele decenii s-au facut progrese remarcabile in ceea ce priveste cunoasterea functiilor creierului, influenta neurotransmitatorilor, a hormonilor si a altor procese biologice asupra depresiei.

Printre cauzele depresiei, cele mai complexe par sa fie cele biologice, pe care specialistii continua sa le studieze. In ultimele decenii s-au facut progrese remarcabile in ceea ce priveste cunoasterea functiilor creierului, influenta neurotransmitatorilor, a hormonilor si a altor procese biologice asupra depresiei.

Cum functioneaza creierul in timpul depresiei?

Creierul poate fi considerat centrul de comanda al intregului organism, el controland functiile de baza ale corpului, miscarile, gandurile si emotiile. Cercetarile referitoare la depresia clinica aduc in discutie numeroase aspecte ale functionarii creierului, incluzand structurile sistemului limbic si functionarea neurotransmitatorilor.

Sistemul limbic

Studiile ce vizeaza cauzele biologice ale depresiei au in vedere o anumita parte a creierului ce poarta denumirea de sistem limbic. Este vorba de acea parte a creierului care regleaza activitati precum emotiile, activitatea sexuala, raspunsul la stres etc. Exista numeroase structuri in acest sistem care au o importanta deosebita in functionarea organismului, ca hipotalamusul, care este o structura mica, localizata la baza creierului. Acesta regleaza functionarea glandei pituitare care, la randul ei, raspunde de buna functionare a hormonilor. Alte doua structuri din sistemul limbic, amigdala si hipocampusul, sunt responsabile de reactiile emotionale. Activitatile sistemului limbic sunt extrem de importante si de complexe, de aceea orice dereglare a unei mici parti a acestuia poate afecta grav starea emotionala, comportamentul si dispozitia.

Neurotransmitatorii si neuronii

Pentru a intelege ce se intampla in creierul unei persoane diagnosticate cu depresie si cum functioneaza efectul medicamentelor antidepresive este important sa cunoastem mai intai cateva lucruri despre functionarea neuronilor. In interiorul creierului se gasesc anumite substante cu rol de neurotransmitatori, care indeplinesc numeroase functii. Dintre acestea cea mai importanta este aceea ca transfera informatiile prin toate celulele nervoase din structurile creierului. Aceste celule, numite neuroni, sunt organizate in structuri specializate care controleaza diverse activitati. Creierul uman are intre 10 si 100 de bilioane de neuroni. Atunci cand facem ceva, cand reactionam, cand simtim sau cand gandim, neuronii nostri transmit mesaje sub forma unor impulsuri electrice de la o celula la alta. Aceste impulsuri circula printre neuroni cu o rata a  vitezei de deplasare uimitoare (mai mica de 1/5000 intr-o secunda). Din cauza acestei miscari rapide a impulsurilor nervoase, creierul poate sa reactioneze instantaneu la un stimul cum este durerea.

Un neuron este alcatuit dintr-un corp celular, dintr-un axon si din numeroase dendrite. Informatiile chimice trec prin creier traversand aceste structuri neuronale. Initial apare un impuls electric care este preluat de o dendrita a neuronului. Apoi impulsul se misca in corpul celular mergand spre axon. Cand ajunge in axon, impulsul electric se transforma intr-un impuls chimic. Acesta, numit si neurotransmitator, este eliberat de catre axon si are functia de a transmite informatia de la un neuron la altul. Atunci cand informatia este preluata de dendrita unui neuron vecin, impulsul chimic se transforma din nou in impuls electric repetandu-se apoi acelasi proces. Neuronii nu se ating intre ei, in schimb informatia chimica se transmite de la un neuron la altul printr-un canal ingust care separa neuronii, numit sinapsa.

Cititi neaparat totul despre:

Circulatia neurotransmitatorilor de la un neuron la altul se face intr-o ordine bine stabilita. Traiectoria acestora are o forma specifica astfel incat dupa ce trec din neuron in sinapsa, sa poata fi receptati de catre o zona anume a neuronului vecin. Neurotransmitatorii pot alimenta un numar de receptori diferiti, in schimb receptorii pot primi doar anumite tipuri de impulsuri. In timp ce este receptat de catre un neuron, impulsul chimic fie se schimba in impuls electric si isi continua drumul catre urmatorul neuron, fie se opreste la nivelul receptorilor. In ambele cazuri neurotransmitatorul eliberat de catre receptor se intoarce in sinapsa. De acolo este eliberat de sinapsa in unul din cele doua moduri. Neurotransmitatorul poate fi distrus de o substanta chimica numita monoaminooxidaza sau se poate intoarce in neuronul din care a plecat. In ultimul caz este vorba de o recaptare.

Dintre cei aproximativ 30 de neurotransmitatori indentificati, cercetatorii au descoperit legaturi intre depresia clinica si functionarea a trei dintre acestia : serotonina, noradrenalina si dopamina. Acesti trei neurotransmitatori functioneaza in interiorul structurilor creierului care regleaza emotiile, reactia la stres, somnul, pofta de mancare si sexualitatea. Printre structurile care au legatura cu declansarea depresiei, cercetatorii includ sistemul limbic si hipotalamusul.

Teoriile referitoare la modul in care neurotransmitatorii pot afecta dispozitia unei persoane se bazeaza pe efectele pe care le au medicamentele antidepresive asupra unora dinte pacienti. Specialistii considera ca aceste medicamente sunt eficiente deoarece regleaza cantitatea de neurotransmitatori specifici din creier. Totusi, rolul pe care il au neurotransmitatorii in dezvoltatea sau tratamentul depresiei nu este inca foarte clar. Deocamdata se stie ca numerosi oameni care sufera de depresie au un nivel scazut de norepinefrina. Utilizarea anumitor antidepresive poate sa creasca nivelul norepinefrinei, si sa indeparteze simtomele depresiei. Pe de alta parte, s-a constat ca alti pacienti cu depresie au un nivel foarte ridicat de norepinefrina. Aceste constatari sunt valabile si pentru alti neurotransmitatori.

Mai cititi si:

Un alt motiv pentru care efectul neurotransmitatorilor asupra depresiei nu este foarte clar este acela ca medicamentele anidepresive nu au efect asupra tuturor pacientilor. Daca ar exista o legatura cauzala directa intre nivelul neurotransmitatorilor din creier si depresie, atunci ne-am astepta la un succes mai mare al tratamentului medicamentos. In plus, desi antidepresivele pot schimba cantitatea de neurotransmitatori imediat, unei persoane care sufera de depresie ii trebuie cateva saptamani pentru a se simti mai bine. Toate aceste constatari par sa se reduca la ideea ca exista o relatie puternica intre cantitatea neurotransmitatorilor din creier si depresia clinica si ca antidepresivele au efect la majoritatea pacientilor. Nu exista insa o certitudine asupra naturii relatiei care exista intre neurotransmitatori si depresie.

Motivul pentru care nu se stiu prea multe despre efectele neurotransmitatorilor este legat de dificultatea studierii acestora. Neurotransmitatorii sunt prezenti in cantitati foarte mici, se gasesc doar in anumite zone ale creierului si dispar foarte repede dupa ce sunt folositi. Din cauza ca sunt indepartati rapid nu pot fi masurati direct. Pot fi masurate doar efectele pe care le are prezenta lor in creier. Substantele ce raman in urma lor se numesc metabolite si se gasesc in sange, in urina si in lichidul cefalorahidian. Prin masurarea acestor metabolite pot fi intelese efectele schimbarilor produse de neurotransmitatori in creier. Nu se stie daca modificarile cantitatilor de neurotransmitatori cauzeaza depresia sau daca depresia are ca efect aceste modificari. Ambele variante sunt posibile. Cercetatorii cred ca structura chimica a creierului nostru poate fi afectata de comportament si ca, la randul ei, aceasta influenteaza comportamentul. De exemplu, daca o persoana traverseaza numeroase experiente stresante sau traumatizante, va fi predispusa depresiei clinice, intrucat structura chimica a creierului este afectata. Pe de alta parte aceeasi persoana poate invata cum sa isi schimbe starile depresive si comportamentul, facand fata evenimentelor stresante. Acest lucru poate modifica de asemenea structura chimica a creierului, indepartand depresia.

Hormonii si sistemul endocrin

Alte studii legate de determinarea cauzelor biologice ale depresiei au in vedere sistemul endocrin. Acesta lucreaza impreuna cu creierul pentru a controla numeroase activitati ale organismului. Sistemul endocrin este alcatuit din mici glande raspandite in corp care produc hormonii si ii elibereaza in sange. Hormonii regleaza procese precum reactia la stres sau dezvoltarea sexuala. S-a descoperit ca numerosi pacienti care sufera de depresie au un nivel anormal al hormonilor in sange, in ciuda faptului ca nu prezinta afectiuni ale glandelor. Se pare ca exista o legatura intre aceste dereglari hormonale si anumite simtpome ale depresiei cum ar fi lipsa poftei de mancare sau probleme legate de somn. O alta legatura a sistemului endocrin cu depresia reiese din faptul ca bolnavii care sufera de boli endocrine dezvolta adesea stari depresive.

Rolul sistemului endocrin este acela de a mentine nivelul hormonal in anumiti paramentri. Acest lucru se face printr-un complicat proces de feedback, asemanator cu functionarea unui termostat. Nivelul hormonal din organism este constant monitorizat. Atunci cand un hormon depaseste cantitatea obisnuita, glanda opreste producerea si eliberarea acestuia. Atunci cand o persoana este deprimata, procesul de feedback nu functioneaza intotdeauna. De asemenea, dereglarile hormonale se pot asocia cu schimbarile din structura chimica a creierului. Sistemul endocrin este conectat cu creierul la nivelul hipotalamusului, care controleaza numeroase activitati ale organismului cum sunt somnul, pofta de mancare si sexualitatea. Hipotalamusul regleaza, de asemenea, functionarea glandei pituitare care, la randul ei, controleaza secretia hormonala a altor glande. Hipotalamusul foloseste anumiti neurotransmitatori care au fost asociati cu depresia. Acestia au un rol important in buna functionare a sistemului hormonal. Depresia clinica poate fi un simptom al unei boli hormonale cum ar fi dereglarile tiroidiene, sindromul Cushing, si boala Addison.

Cortizolul

Aproximativ jumatare dintre bolnavii de depresie prezinta un exces de cortizol in sange. Cortizolul este un hormon secretat de glandele suprarenale. Localizate langa rinichi, glandele suprarenale controleaza reactiile noastre la stres. Cortizolul poate continua sa fie secretat chiar si atunci cand nivelul sau in sange este deja foarte ridicat. Producerea acestui hormon este legata de depresie, intrucat s-a constatat ca odata cu disparitia depresiei are loc o scadere a nivelului ridicat de cortizol din sange. Hipotalamusul poate fi considerat vinovat de excesul de cortizol din sange. El este responsabil de declansarea procesului ce conduce la secretarea cortizolului de catre glandele suprarenale. Mai intai hipotalamusul produce CRH (hormonul de eliminare corticotrofica). Apoi glanda pituitara este stimulata pentru a elibera hormonul adrenocorticotrofic (ACTH). Acest hormon face ca glandele suprarenale sa secrete cortizolul in sange. Atunci cand sistemul endocrin functioneaza normal, hipotalamusul monitorizeaza nivelul cortizolului din sange. Cand nivelul creste, hipotalamusul incetineste influenta sa asupra glandei pituitare, iar atunci cand nivelul cortizolului scade, hipotalamusul stimuleaza producerea CRH. In cazul unei persoane ce sufera de depresie, hipotalamusul nu mai tine cont de nivelul cortizolului din sange.

Alte studii referitoare la cortizol au aratat ca timpul de eliberare a acestui hormon poate constitui o problema in cazul pacientilor cu depresie. Persoanele care nu sunt deprimate au, in principiu, secretii de cortizol in anumite momente ale zilei. Nivelul de cortizol este ridicat intre orele 8-16 si apoi din ce in ce mai scazut pe timpul noptii. La persoanele ce sufera de depresie, nivelul de cortizol poate fi ridicat tot timpul sau poate creste brusc in timpul noptii.

Nivelul de cortizol poate fi testat printr-un test numit test de supresie dexametazona (DST). Desi nu este un test pentru identificarea depresiei, totusi DST poate fi util  in diagnosticarea acesteia la anumite persoane. Testul consta in administarea unei doze de dexametazona (un cortizol sintetic) inainte de culcare. In dimineata urmatoare se testeaza nivelul de cortizol din sange. Testul se repeta dupamiaza. In cazul persoanelor sanatoase nivelul de cortizol este mai intai scazut, dar apoi revine la normal. In cazul persoanelor deprimate rezultatele sunt anormale. Fie secretia de cortizol nu este redusa de catre hipotalamus, fie nu are loc nicio schimbare dupa administarea cortizolului sintetic.

autor:  desprecopii.com Toate drepturile rezervate (c) 2011

Despre depresie mai cititi:

Despre bolile contagioase ale copilariei, cititi neaparat:

Va recomandam sa mai cititi si: Sanatatea familiei (lucruri care ne privesc pe toti)

Daca va intereseaza ce mancati, trebuie sa cititi articolele de laFamilia Verde (interesata de problemele si dilemele ecologice ale prezentului)

 Comunitate, grup de suport

Clinica Virtuala DC

Bolile copilului

  • Otita la copil 
  • Oreionul la copil 
  • Rubeola 
  • Alergiile 
  • Viermi si paraziti
  • Anemia la copil 
  • Varicela sau varsatul de vant 
  • Enurezisul sau cand copilul  face pipi pe el" 
  • Meningita la copil 
  • Pojarul (rujeola) la copil 
  • Rahitismul la copil 
  • Obezitatea la copil 
  • Apendicita la copil 
  • Pneumonia la copil
  • ADHD-ul la copil (deficit de atentie/ hiperactivitate impulsivitate)
  • Conjunctivita la copil 

    Toate bolile copilului aici >


  • Evalueaza acest articol
     Voteaza acest articol (misca mouse-ul peste stelute)
    forumuri specializate Forumuri specializate
    • In unul sau n doi, mergem ai departe
      In unul sau in doi... mergem mai departe!

      Probleme cu casnicia, suport, incurajari, pareri ... nu ezitati si usurati-va gandurile aici!

    • La Bucatarie
      La Bucatarie

      Vreau o reteta noua ! Am uitat cum se fac clatitele ! Bucatarii si bucataresele au cuvantul!

    • Ajutor umanitar

      Esenta comunitatii noastre este oferirea ajutorului celor care trec prin momente grele. Nu uita ca si tu poti face un bine.

    • Forumul General

      Sufrageria Comunitatii DC. Aici ne intalnim, ne prezentam si sporavaim despre orice.Vii?

    • Clinica Virtuala DC

      Consultanta medicala online.


    Comentarii la articol

    Nu exista comentarii la acest articol. Adauga tu un comentariu si poti castiga un tricou Desprecopii.com

    Trimite comentariul tau | Citeste toate comentariile

    (!) Adresa de e-mail NU se publica! Completarea adresei corecte este utila daca doresti sa primesti un raspuns la ceea ce trimiti.

    Inchide

    Trimite unui prieten

    Completeaza datele si mesajul tau. Linkul articolului se adauga automat la mesaj

    (!) Datele furnizate NU se salveaza in baza noastra de date.