Despre barbatii care isi parasesc familia

Despre barbatii care isi parasesc familia

Despre barbatii care isi parasesc familia

Ce facem cand barbatul ales de noi, cel pe care l-am crezut cand a spus ca ne va fi alaturi, o ia la sanatoasa? De ce isi parasesc barbatii familia? Barbatii pleaca din varii motive. Pentru ca nu vor sa-si schimbe stilul de viata. Pentru ca nu vor sa-si asume responsabilitatile. Pentru ca se simt neglijati. Pentru ca iubesc pe altcineva. Pentru ca nu si-au dorit cu adevarat un copil. Pentru ca s-au plictisit de dormit pe canapeaua din sufragerie sau pentru ca sotiile, care altadata traiau doar ca sa le spuna cat de speciali sunt, acum nu mai au timp sa-i gadile, prea ocupate cu cei mici. Si intr-o zi te trezesti ca pleaca...

De ce isi paraseste un barbat familia?

Barbatii pleaca din varii motive:
- Pentru ca nu vor sa-si schimbe stilul de viata
- Pentru ca nu vor sa-si asume responsabilitatile
- Pentru ca se simt neglijati.
- Pentru ca iubesc pe altcineva.
- Pentru ca nu si-au dorit cu adevarat un copil.
- Pentru ca s-au plictisit de dormit pe canapeaua din sufragerie sau pentru ca sotiile, care altadata traiau doar ca sa le spuna cat de speciali sunt, acum nu mai au timp sa-i gadile, prea ocupate cu cei mici.

Un barbat adevarat nu isi paraseste familia

Intr-un talk-show difuzat recent pe unul dintre posturile romanesti de televiziune, unul dintre cei mai vizibili barbati ai momentului, tata, asteptand venirea pe lume a celui de-al doilea copil al sau, i-a spus moderatorului, fara sa clipeasca: “Sunt multi barbati care se rup de familia lor dupa aparitia primului copil. Aceia nu sunt barbati adevarati.”

Nu putem decat sa aplaudam un astfel de truism, exprimat la ore de mare audienta. Dar ce ne facem atunci cand ne trezim in fata faptului implinit? Cand barbatul ales de noi, cel pe care l-am crezut cand a spus ca ne va fi alaturi, o ia la sanatoasa?

Barbatii pleaca din varii motive. Pentru ca nu vor sa-si schimbe stilul de viata. Pentru ca nu vor sa-si asume responsabilitatile. Pentru ca se simt neglijati. Pentru ca iubesc pe altcineva. Pentru ca nu si-au dorit cu adevarat un copil.

Pentru ca s-au plictisit de dormit pe canapeaua din sufragerie sau pentru ca sotiile, care altadata traiau doar ca sa le spuna cat de speciali sunt, acum nu mai au timp sa-i gadile, prea ocupate cu cei mici. Si intr-o zi te trezesti ca pleaca.

Ce te faci? Cum abordezi subiectul cu copilul?

Cele trecute prin aceasta experienta dureroasa spun “cu cat mai devreme cu atat mai bine”. Desigur, nu poate fi bine sa-ti cresti copilul fara tata.

Dar decat un tata ce straluceste prin absenta sau unul violent sau deloc interesat de copilul ce-i creste in batatura, mai bine lipsa.

 Recent, Laura, membra a comunitatii Desprecopii, a pus o intrebare extrem de importanta. Cum ii spui copilului “tati nu e, pentru ca nu te-a vrut?”. Iata dilema ei, pe scurt:  

“Desi copila mea nu are decat 4 luni, imi tot pun intrebarea cum sa procedez cand vor veni intrebarile despre TATI. El... a visat cu mine la momentele cind vom avea minunile noastre de copii, iar cand s-a intamplat sa raman insarcinata...a dat bir cu fugitii si nu l-a mai interesat deloc de mine sau de ea. Cu toata supararea si dezamagirea mea, nu as vrea sa-i vorbesc fetitei noastre despre tati al ei in termeni negativi, sa-i spun ca nu a vrut-o, dar parca nici nu ma vad inventand povesti cu Fat Frumos. Acum i-am pus in patut o poza cu tati, in ficare dimineata ii dam buna dimineata si noapte buna seara la culcare dar nu stiu daca e bine sa fac si asta (adica sa-l vada in poza cand el nu exista).

Ce spun psihologii - cum le comunicam copiilor?

Sfatul psihologilor este clar: “Cea mai buna minciuna este intotdeauna adevarul. Desigur, servit in portii digerabile, in functie de varsta interlocutorului. E bine insa sa nu culpabilizati inutil copilul, sa nu-i spuneti ca tati a plecat pentru ca nu l-a vrut pe el. In multe cazuri, poate nici nu este adevarat. Copiii au oricum tendinta sa ia asupra lor toate vinile din lume, nu are sens sa ii ajutam sa se autoculpabilizeze.

Pentru toate explicatiile din lume exista un moment potrivit. De cele mai multe ori copiii accepta realitatea ca atare, daca le este prezentata in cuvinte simple. Nu transformati un tata absent intr-un cavaler in armura, plecat in cruciade. Dar nici nu-l demonizati. Copiii se multumesc cu explicatii banale: tati e la el acasa. Tati e la serviciu. Tati a plecat pentru ca avea treaba in alta parte. Tati te iubeste atat cat poate el. Dar eu sunt aici pentru tine si nu am sa te parasesc niciodata si chiar daca mai plec si eu la serviciu, intotdeauna am sa ma intorc.”
 

Sfatul Comunitatii Desprecopii.com:

Sa vedem acum ce sfaturi i-au dat Laurei au dat celelalte mame, care au depasit momentul fara ajutor de specialitate:

Copiii accepta mult mai usor lucrurile decat credem noi.

“Noi am ramas fara "tati" acu` 4 luni, Giulia avea 3 ani pe atunci. Tatal ei vine foarte rar la ea, in rest, e plecat cu "serviciul". Nu il aduc in discutii, nu tin mai multe poze decat pana atunci. Cand sunt intrebata raspund. Eu nu deschid subiecte despre tatal ei. In locul tau, nu as tine nicio poza acolo. I-as spune, de fapt asa fac si eu cu fie`mea la fiecare pas, ca o iubesc si o ador si orice ar fi se poate baza pe mine. Atat. Iti dau dreptate, nu are rost sa cladesti povesti, insa adevarul, asa cum e el, nu poate fi spus unui copil. Si va veni timpul intrebarilor, probabil cand va incepe gradinita si va vedea ca nu doar "mami" au copiii. Dar pana atunci mai ai f mult timp. Motivul plecarii la noi este "serviciul". Fie`mea a acceptat foarte bine ideea, pt ca tatal ei petrecea foarte putin timp cu ea sau deloc. Copiii accepta mult mai usor lucrurile decat credem noi”. (mamagiuliei)

Nu oferi raspunsuri la intrebari care nu exista

“Nu incerca de pe acum sa dai raspunsuri la intrebari ce nu exista. S-ar putea sa-ti fie mai greu sa schimbi variantele ulterior.” (Adina Iulia)

Nu ii da copilului ocazia sa se intrebe “ce am eu in minus de nu m-a vrut?”
“Trebuie sa fii atenta cum abordezi subiectul si oricit de mult te doare pe tine, nu plasa vina tatalui, mai ales faza cu "nu te-a vrut"...asta pune (pe viitor) vina toata asupra copilului, de fapt. Isi va pune intrebarea: "Cu ce am gresit eu, de nu m-a vrut? Ce am in minus ca nu m-a vrut? Insemn prea putin ca cineva sa ma vrea?"” (Anamaria)

Cand tu vei accepta situatia si te vei relaxa, va fi mai bine si pentru cel mic

“Nu cred ca e bine sa ii pui tot timpul la cap poza tatalui. Ii vei crea o dependenta falsa fata de el, ceea ce o va impiedica sa se adapteze la situatia reala si sa accepte un nou tata daca acela o sa apara. In primul rand nu rasfrange asupra ei frustrarile tale legate de tata. Fetitei mele i-am aratat cateva poze cu el cand era mai mica si i-am spus cum il cheama. Asta pe la un an si ceva, doi ani cand a inceput sa intrebe.

Deci nu iti fa iluzii, va intreba destul de curand. Apoi i-am spus ca e departe, la serviciu si ca nu se va intoarce (pentru ca o perioada l-a tot asteptat - nu i-am spus-o foarte clar, atat cat sa faca o obsesie din asteptarea lui). Ce are nevoie sa stie la varsta asta e ca e iubita, si de mami si de tati, si ca are dreptul sa ii iubeasca si pe mami si pe tati. Asta daca aduce vorba, nu sa ii repeti tu ce mult te iubeste tati. Va avea timp mai tarziu sa inteleaga ca exista tot felul de tipuri de dragoste.

Fetita mea se joaca uneori ca si cum ar vorbi cu tati la telefon, iar cand au invatat la gradinita despre familie, m-am hotarat sa ii dau si o poza de a lui, ca sa nu se simta diferita. Si a fost ok. Apoi mi-a insirat toti membri familiei (bunici, veri, printre care si pe tati) si mi-a spus ca ii iubeste pe toti. Si am inteles ca ea are nevoie sa il iubeasca, chiar daca eu consider ca el nu merita.

Atunci cand eu am incetat sa ma mai crispez cand aducea vorba despre el, chiar daca incercam sa nu o arat, cand eu am invatat sa ma relaxez, a fost mult mai ok si pentru ea. Daca vrea sa vorbim despre el, vorbim, daca vrea sa inventeze jocuri cu el, e ok. A devenit ceva obisnuit, care apare din cand in cand, nu e ceva de care se agata. De fapt, a gasit singura solutia care i se potriveste momentan (are 3 ani). Intr-o seara mi-a insirat membri familiei si a spus ca tatal ei e bunicul (tatal meu) si mai are un tata de departe, X. Daca tu vei reusi sa tratazi situatia cu naturalete, asa o va face si ea.

Deci parerea mea e sa nu incerci tu sa creezi un tata fals printr-o fotografie, dar nici sa nu ii negi existenta atunci cand va intreba de el. Lucrul de care va avea insa nevoie destul de repede e o prezenta masculina cu care sa vina in contact, chit ca e tatal tau, fratele tau, un prieten mai apropiat...” (Sanziana72)

Nu crea false asteptari

“Lasa fetita sa-si puna singura intrebarea unde e tata si ce-i cu el, ca altfel eu zic ca fotografia si povestirile ii vor crea ca o asteptare si va fi dezamagita ca nu vine” (Laura jr)

Raspunde la toate intrebarile si nu uita: copiii cred ca parintii lor sunt perfecti

“Înconjoara-o cu dragoste si cand va veni vremea si te va intreba ea, si o mica minciunica e de folos, de genul, "tati te-a iubit si te iubeste, dar a trebuit sa ramana in America". Poate,pana la a pune ea asemenea intrebari,vei avea si tu pe cineva langa tine careia ea ii va spune  "tata". Oricum, va ajunge tarziu sa iti puna intrebari..., dar sa ii raspunzi ori de cate ori o va face. Piticii mei m-au intrebat des la inceput, acum, insa, o fac tot mai rar. Fetita, ca e mai mare, si stie deja zilele saptamanii, ma intreba cateodata..."cand e duminica sa il vedem pe tati?" Si nu e inca duminica caci "tati" e cu noua lui iubita la fratii lui in Italia, sar peste zilele saptamanii...

Inainte le spuneam de 50 ori pe zi ca tati e la lucru, acum intreba tot mai rar...
Iar explicatiile, cand vor creste, inca nu stiu care vor fi, dar in nici un caz nu il voi denigra, caci ei simt asta ca pe o trauma, mami si tati trebuie sa fie perfecti...” (Cmirela35)

Speram ca doar curiozitatea te-a facut sa citesti acest articol pana la capat...

Cea mai buna razbunare este sa-ti lasi copilul sa descopere singur motivul adevarat pentru care tata a plecat.

Dar daca tu, draga cititoare, esti in situatia de a cauta sfaturi practice pentru o situatie de acest gen, ajuta-ti copilul sa nu-si urasca tatal, chiar daca tu il urasti, ajuta-l sa nu-l considere un om de nimic, chiar daca respectul tau l-a pierdut. In definitiv, pana cand vei gasi pe altcineva dispus sa-si asume rolul patern, copilul tau are un tata. Acela pe care tu l-ai ales, pe vremea cand viata era roz si dragostea muta muntii din loc. Cea mai buna razbunare este sa-ti lasi copilul sa descopere singur motivul adevarat pentru care tata a plecat.

Tot despre probleme de suflet, merita sa cititi si



 Despre unele intrebari la care poate nu ati gasit inca un raspuns, cititi discutiile urmatoare:

Sexul fara orgasm
Barbatii buni la pat (2)
Reapropierea fizica fata de sot...
Dragoste da- dar nu pasiune
Sex sau intimitate?
Ce rol principal are partenerul/a acum?
lipsa sexului in casnicie

Ultimele 11 dosare intime din dulapul intim al Comunitatii Desprecopii.com:

Sunt trista, el s-a schimbat radical...
Cand trecutul iti distruge casnicia...
O poveste ca pentru revistele siropoase
Siguranta si nesiguranta in cuplu
O mare frustrare...
Cum trecem peste o despartire dureroasa?
Arta de a ierta
Gata! Am divortat!
Cea mai frumoasã declaratie de dragoste
Impreuna in suflet dar separat fizic? Se poate?
Unde e limita? Cred ca am atins-o!
Un sfat pe ultima suta de metri

Toate dosarele intime >> 

 Forumuri recomandate - suport si sinceritate

 Femina intim
Intre noi femeile. Cosmetice, diete, tampoane, dileme intime.

 In unul sau in doi... mergem mai departe!
Probleme cu casnicia, suport, incurajari, pareri ... nu ezitati si usurati-va gandurile aici!

autor: A.D.  - in exlusivitate pentru Desprecopii.com, Toate drepturile rezervate - desprecopii.com (c) 2013

Evalueaza acest articol
 Voteaza acest articol (misca mouse-ul peste stelute)
forumuri specializate Forumuri specializate
  • In unul sau n doi, mergem ai departe
    In unul sau in doi... mergem mai departe!

    Probleme cu casnicia, suport, incurajari, pareri ... nu ezitati si usurati-va gandurile aici!

  • La Bucatarie
    La Bucatarie

    Vreau o reteta noua ! Am uitat cum se fac clatitele ! Bucatarii si bucataresele au cuvantul!

  • Ajutor umanitar

    Esenta comunitatii noastre este oferirea ajutorului celor care trec prin momente grele. Nu uita ca si tu poti face un bine.

  • Forumul General

    Sufrageria Comunitatii DC. Aici ne intalnim, ne prezentam si sporavaim despre orice.Vii?

  • Clinica Virtuala DC

    Consultanta medicala online.


5 comentarii din 5
Trimis de Miha nisiparu

Groaznic

Trimis de cidem ibraim

fratele meu iasar ibraim si-a abandonat familia din cauz a aunei femei care i-a facut un copil,, el si-a lasat familia frumoasa o nevatra asa frumoasa si curata la care stie sa faca toate ce stie o femeie de casa,, si a luato pe o scuzati-ma,,,o nespalata care nu stie sa faca nici cafea si stie sa duca sticla la gura dis de dimineata plina cu vin micul de jun e sticla de vin rosu ivn de troiael fuge de responsabilitate de a duce pe spate o familiece rusine asta nu mai e un om

Trimis de Amalia

Sunt divortata de 7 ani si am o fetitza care acum este in clasa a VII - a. Principalul motiv al divortului a fost minciuna. Fostul sot imi servea minciuni sfruntate si cusute cu ata alba la tot pasul. Dupa ce am divortat, ultimul lucru pe care am vrut sa il mai aud in viata mea a fost inca o minciuna. A trebuit sa raspund la intrebari din cele mai dificile, mai ales ca tatal fetei ii spusese in cursul ultimelor zile petrecute impreuna fel de fel de lucruri urate. Am raspuns cu tact si cu intelepciune, fara sa o mint, dar explicandu-i pe intelesul ei, la vremea cand avea doar 4-5-6 ani, in functie de capacitatea ei de intelegere si de nevoia de a cunoaste lucruri despre tatal ei. Insa intrebarea cruciala in viata noastra a venit din partea ei cand avea 5 ani: mami, cand o sa te casatoresti si tu cu un barbat care sa te iubeasca, si pe tine si pe mine, si sa nu te minta? M-a lovit ca un traznet si am inteles in clipa aia ca ea depasise mai bine decat mine momentul divortului. Am pus pu

Trimis de Florin

Eu am un copil cu o rusoaica. Baietelul are 4 ani si jumatate. Cand avea 9 luni i-am invitat in Romania, sa ne casatorim pentru ca ei sa fie mereu langa mine deoarece sunt rusi si aveau nevoie de vize. Pana sa avem copilul se purta foarte frumos cu mine, normal; glumeam, ne plimbam, vorbeam... Cand au venit in Romania, s-a schimbat; era rea, rautacioasa, mereu nervoasa. I-am spus ca e mai bine sa ne mai gandim in plus daca vrem sa ne casatorim. Au plecat in Rusia dupa acea luna iar dupa... 6 luni i-am spus ca e mai bine sa nu mai fim impreuna. Eu nu imi dorisem putin mai tarziu copil, dardaca tot l-a nascut, bineinteles ca l-am iubit si il iubesc. Ii spusesem sa facem un copil in 2- 3 ani, dar ea a spus ca vrea curand pentru ca si mama ei a sfatuit-o sa aibe un copil cu mine si pentru ca avea ceva in vagin ( o... tumoare ) pe care ar fi eliminat-o la nastere, dupa sfatul medicului ei. Cand am intrebat-o apoi despre tumoare, atunci cand au venit in Romania, mi-a raspuns: "care tumoare? Nu stiu despre ce vorbesti. " De cand a ramas insarcinata i-am trimis bani lunar. Apoi anul trecut, in mai, i-am spus ca decembrie este ultima luna cand ii trimit bani si sa isi caute de munca pentru ca baietelul are 4 ani atunci si merge la un fel de gradinita/ camin. Si-a gasit de munca acum, munceste de vreo 5 luni dar nu mai ma lasa sa vorbesc la telefon cu baietelul pentru ca nu ii trimit bani. I-am spus ca bani nu o sa-i mai trimit niciodata. Daca ii este greu sa creasca coplilul, atunci sa mi-l dea mie sa-l cresc. Si nici nu o sa ii cer bani ca sa-l cresc. Si daca vrea sa vina si ea, atunci sa vina si ea, nu am nicio problema. I-am zis ca o sa-i mai trimit bani doar in cazul in care spune ca nu are serviciu. Si ca ii bun bani in banca baietelului. Asa ca nu stiu ce sa zic de unele comentarii sau altele... Motivul pentru care eu i-am parasit este acela ca vazand cat de urat s-a purtat in Romania mi-a fost teama sa nu se poarte tot timpul asa, poate sa nu ma aduca in stare de a o bate sau lovi sau cine stie ce. Si chiar ma consider un barbat linistit, niciodata nu am lovit o femeie. In incheiere stie, i-am zis " oricand vreti sa veniti la mine, veniti! va astept. " Nu mai am nevoie acum sa-mi vorbeasca frumos, dulce; asta mi-ar fi placut acum vreo 4-5 ani, acum mi-a mai trecut nevoia de a fi iubit. Decat iubire, prefer sa-mi vad copilul in fiecare zi.

Trimis de MIRELA MAC

SUNT MIRELA M,AM 32 DE ANI. SUNT DIN SIBIU . POVESTEA MEA ESTE CA: IMEDIAT ,DUPA CE AM TERMINAT SCOALA POSTLICEALA ,AM CUNOSCUT UN SAS PLECAT DIN ROMANIA ,ERA IN PRIMAVARA ANULUI 1999.LA INCEPUT, AM AVUT O RELATIE DE CATEVA SAPTAMANI IN TARA ,DUPA CARE,AM FOST INVITATA LA EL ACASA IN GERMANIA ,IN VIZITZA ,ASA ERA ATUNCIA .ROMANIA NU ERA IN U.E. NE IUBEAM ,MULT DE TOT,ASA CA, A INCEPUT SA SE GANDEASCA LA UN VIITOR ,VROIA SA AVEM UN COPIL.VROIA SA SE CASATOREASCA,VROIA FAMILIE, MAI MULT ,VROIA SA FACA UN COPIL. DUPA ,PUTINE LUNI ,AM RAMAS INSARCINATA,ERA FOARTE BUCUROS ,DE FAPT ,ASA SE ARATA IN FATA MEA. LA SERVICIU ,POVESTEA IN PAUZA CU UN ALT COLEG ,LEGAT DE COPIL ,FAMILIE ,TOT.... ERA FOARTE SPERIAT, DE CEEA CE URMA.AVEA FRICA.... DUPA CATEVA LUNI PETRECUTE IN GERMANIA ,INPREUNA CU EL,M-AM INTORS ACASA ,VROIA SA NE CASATORIM REPEDE , ASA A FOST,SA FIE.... IN 26 DECEMBRIE ,NE-AM CASATORIT . AM FACUT O MICA PETRECERE,DUPA CARE ,URMA SA SE INTOARCA LA SERVICIU,IN GERMANIA,ASA A SI FACUT . A PLECAT DIN TARA ,M-A LASAT LA MAMA DE UNDE M-A LUAT ,CU PUTINI BANI ,DE FAPT MI-A TRIMIS CAFELE ,,AMAROI ,,10 BUCATI ,SA LE VAND SA-MI FAC BANI.PUTINI I BANI,PUTINE LUCRURI PENTRU COPIL,ASA AM NASCUT. VAI DE CAPUL MEU!!!!!!! CAND A VENIT SA VADA COPILUL ,A TRECT DOAR ,SI A RAMAS DOAR 10 MINUTE,DUPA CARE ,A FUGIT REPEDE SA DESCARCE, TOT CE A ADUS DIN GERMANIA, ERA DE PASTE, ACASA LA MAMA LUI A LASAT TOT ,NU MI-A ADUS NIMICA.AVEA UN FRATE CARE NU LUCRA SI CARE AVEA DEJA, DOUA CASATORII, CU DOUA FETITE MICII ,DE INTRETINUT. M-A PARASIT REPEDE ,IRESPONSABIL,FATA DE COPIL,FATA DE TOT!!!!! DUPA TREI LUNI AVEA DEJA O ALTA ,,,,,ACTUALA NEVASTA ... A DEPUS DIVORTUL ,CAND MI-A FACUT BAIATUL UN AN, AM PRIMIT ACTELE ACASA DE ZIUA LUI ROBERT, AM DIVORTAT,IN 2003, EL INTRE TIMP ,A FACUT UN ALT COPIL ,DUPA CARE S-A RECASATORIT, NU MI-A PLATIT NIMICA LA COPIL, TIMP DE DOI ANI, SI NICI ACUMA , CAND A INPLINIT COPILUL VARSTA DE TREI ANI ,A CERUT ,SA-L VADA. ERA IN 2003. L-A VAZUT O DATA. IN 2006, AM CUNOSCUT UN ITALIAN ,,CARE ,INSISTA SA MA DUC LA EL ,IN ITALIA, L-AM CUNOSCUT PRIN SEFUL MEU.ERA, DE ANUL NOU.IN 2007 , IN MARTIE ,AM PLECAT IN ITALIA, IAR ATUNCI , FOSTUL MEU SOT ,A VENIT SA VADA DIN NOU BAIATUL ,AUZIND CA SUNT PLECATA DIN TARA. NU STIA EXACT, CE FAC IN ITALIA.STIA DE BAIAT CA STA CU MAMA . IN 2008 ,CAND MI-A TERMINAT BAIATUL CLASA I ,AM FUGIT REPEDE SA-L ADUC IN ITALIA.INTRE TIMP AM REUSIT SA -MI GASESC UN SERVICIU .FIX IN ITALIA. ACUMA SUNTEM IN 2011, VREA ,SA VADA DIN NOU COPILUL . S-A PLANS LA MAMA MEA, CA NU MAI POATE TRAII NICI CU ACTUALA LUI SOTIIE, CA DIVORTEAZA ,CA L-A PARASIT SOTIA LUI . MI-A LASAT UN NUMAR DE TELEFON. NU STIU DE CE, DAR , ACUMA CRED CA MI-A FACUT UN,, BINE ,,CA M-A PARASIT. SUNT FOARTE FERICITA CU OMUL CU CARE STAU .INPREUNA IN 2010 AM ADUS PE LUME O FETITA , IAR, BAIATUL MEU ,ESTE FOARTE MULTUMIT DE NOUL LUI TATA.SI NOUA LUI FAMILIE. NU STIU DACA ROBERT ,O SA VREA SA POVESTEASCA CEVA CU TATAL LUI NATURAL. L-AM RUGAT SA INCERCE SA-L SUNE, IAR ROBERT ,A SPUS, CA NU STIE CE SA -I ZICA .M-A RUGAT SA-I SCRIU UN DISCURS ,EU ,PE O FOAIE DE HARTIE !!!!!, NU ARE CE SA ZICA ,IN TELEFON, ARE DEJA, UN ALT ,,TATA,, A SPUS ROBERT. VREA SA VINA IN ITALIA ,SA-SI VADA BAIATUL .NU O SA MA OPUN. O SA-L LAS ,DAR ROBERT ,NU VREA NICI MACAR SA AUDA . A SPUS CA TATAL LUI ,E CEL CARE IL CRESTE...

Trimite comentariul tau | Citeste toate comentariile

(!) Adresa de e-mail NU se publica! Completarea adresei corecte este utila daca doresti sa primesti un raspuns la ceea ce trimiti.

Inchide

Trimite unui prieten

Completeaza datele si mesajul tau. Linkul articolului se adauga automat la mesaj

(!) Datele furnizate NU se salveaza in baza noastra de date.