Cele mai mari provocari ale alaptarii

Cele mai mari provocari ale alaptarii

Cele mai mari provocari ale alaptarii

  • Alaptarea a fost o decizie, dincolo de binecuvantarea mamei-natura pe care atunci, inainte, nu as fi putut-o anticipa. Mi-am dorit sa am aceasta experienta, sa traiesc toate sentimentele acelea descrise prin reviste dar, in primul rand, sa-i asigur copilului meu acest drept.

Mi-am dorit sa alaptez dinainte de momentul nasterii

A fost o decizie, dincolo de binecuvantarea mamei-natura pe care atunci, inainte, nu as fi putut-o anticipa. Mi-am dorit sa am aceasta experienta, sa traiesc toate sentimentele acelea descrise prin reviste dar, in primul rand, sa-i asigur copilului meu acest drept. Pentru ca da, inainte de a fi fost o alegere, alaptarea a fost mai intai un drept. Al persoanei de cateva zeci de centimetri si cateva kilograme care traise in corpul meu si care acum, in locul cordonului ombilical care-l ancora de mine si de viata, avea dreptul la lapte matern.

Ce nu spun revistele...

Ceea ce revistele lucioase nu-mi spusesera inainte de a-mi pune prima data copilul la san era ca alaptarea o fi ea un proces natural, insa pana la a ajunge in etapa aceea-cliseu in care mama zambitoare isi alapteaza bebelusul mancacios intr-o armonie desavarsita, pe fundalul sonor al unei muzici suave, era cale lunga. Si iarasi nu-mi spusesera revistele ca s-o fi nascand el, bebelusul, cu instinctul de supt, dar ca procesul de exersare e anevoios din multe puncte de vedere si ca rare sunt cazurile in care nu e e nevoie de rodaj. Ca la orice experienta noua, de altfel.

Experienta alaptarii - o provocare

Ceea ce face din experienta alaptarii o provocare este o serie de factori care tin de contextul general al nasterii, dar si realitatea romaneasca, la modul particular. Fara a dori generalizari – pentru ca exista, cu siguranta, mame care trec foarte usor prin toata experienta alaptarii, la fel cum sunt mame care incearca din rasputeri si renunta mai devreme sau mai tarziu, din diverse motive, sau pur si simplu, mame care nu si-au dorit sa alapteze – exista, probabil, o lista intreaga de greutati mai mult sau mai putin neprevazute care fac din toata aceasta experienta o provocare. Si nu, nu e vorba aici despre mamele care si-au dorit, au incercat si n-au reusit din motive strict obiective sa alapteze - si care resimt, probabil, un sentiment de culpabilizare pe care n-as dori sa-l accentuez (desi, conform OMS, un procent de doar 2% dintre mame se afla in imposibilitatea medicala de a alapta). Nu e vorba nici macar despre mamele, putine, sper, care nu doresc sa alapteze din motive subiective, cum ar fi, de exemplu, teama de a nu-si deforma sanii. Este vorba de cele care isi doresc sa-si alapteze pruncii, nu au motive de ordin medical care sa le impiedice, si totusi se confrunta cu o serie de greutati pe care nu le anticipasera.

Care sunt provocarile neanticipate ale alaptarii?

Revin la poza din revista, cu mamica fericita alaptand. Ce e in spatele imaginii? Care sunt provocarile neanticipate ale alaptarii?

Sentimentul de inceput...

...declansat de nastere si de furtuna hormonala pe care o implica, la pachet cu depresia post-partum, care creaza un context in care sentimentul responsabilitatii pentru viata micutului este, uneori, coplesitor. Teama de necunoscut, de a incerca ceva absolut nou, de a transfera unei parti din corp - sanilor - un nou rol. Acela de a hrani pe cineva. Pe un alt om. Si din acest sentiment de responsabilitate: vulnerabilitatea, indoiala, confuzia. Mananca bebelusul suficient? Fac ceea ce trebuie si cum trebuie pentru el? 

Adaptarea

Dupa cum spuneam, alaptarea nu e o lectie gata invatata, nici pentru mama, nici pentru copil. E un proces care se prinde pe parcurs, cu reusite si mici esecuri. Mama trebuie sa invete, prin incercari succesive, care sunt pozitiile cele mai bune pentru alaptare, cum trebuie sa prinda copilasul sanul, cand / cum sa se mulga pentru a elibera putin tensiunea din sani si astfel copilul sa poata sa-l prinda cu gurita. Si o mama ar trebui sa stie dinainte, pentru a nu se panica ulterior, ca nu exista rutina in aceasta etapa de adaptare, ca uneori puiul mananca timp de 20 de minute, alteori 5 minute. Ca, in general, ceasurile nu mai au nicio utilitate. Ca bebelusul stie mai bine decat orice ceas cand ii e foame. Ca o cantarire pe saptamana e suficienta. Ca scutecele ude sunt un bun indicator ca lucrurile stau bine. Ca apa, ceaiul si orice alt supliment sunt inutile. Ca, daca natura ar fi considerat ca bebelusii au nevoie la aceasta varsta de asa ceva, sanii mamelor ar secreta ceai de menta.

Foamea

Senzatia de foame si sete incontrolabila, determinata de consumul sporit de energie la care organismul tau este supus in aceasta perioada. Pregateste-te sa mananci cot la cot cu sotul tau si sa-i iei din farfurie jumatate din portia lui. Consecinta usor de anticipat: kilogramele care, in loc sa se elimine dupa nastere, se pot inmulti. Evident, nu este o regula. Este doar o posibilitate care, in cazul meu, s-a confirmat cu zece kilograme.

Oboseala

Determinata atat de consumul de energie necesar producerii laptelui, cat si deselor treziri noaptea, pentru hranirea bebelusului.

Si evident, lista poate continua in mod particularizat, pentru fiecare mamica. Toate aceste greutati devin insignifiante in comparatie cu avantajele alaptarii. Da, e greu, insa daca stii de dinainte la ce sa te astepti si mai ales, daca ai sprijin pentru a face fata situatiilor de cumpana, alaptarea devine ceea ce prezinta revistele: o mama implinita si un bebelus fericit.

In afara acestor situatii cu care probabil se confrunta o mare parte din mamicile care alapteaza, mai exista o stare de fapt specifica pentru contextul romanesc, stare care explica o realitate ingrijoratoare: in Romania, doar 12% dintre bebelusi sunt hraniti exclusiv la san in primele 6 luni de viata. Asta, in ciuda unui curent tot mai coerent de incurajare a alaptatului si de promovare a beneficiilor pe termen scurt si lung a acestui proces natural. Care ar putea fi explicatiile acestei stari de fapt?

O serie incompleta de motive ar putea include:


Personal medical nepregatit sau indiferent

Este adevarat ca politicile spitalicesti incurajeaza in prezent alaptatul in multe maternitati din Romania prin sistemul de „rooming in” si prin sprijin informational oferit mamelor. Majoritatea mamelor alapteaza la iesirea din maternitate, insa dupa aceea procentul scade alarmant. O posibila explicatie: indiferenta sau proasta pregatire a celor care ar trebui sa incurajeze hranirea naturala a bebelusilor. Auzim deseori de comentarii cum ca ”laptele tau nu mai e bun” (cel mai ”prost” lapte de mama este superior celei mai bune formule de lapte praf), ”nu mai ai lapte” (se stie ca, odata instalata lactatia, alaptarea merge pe principiul cererii si al ofertei, cu cat alaptezi mai mult, cu atat ai mai mult lapte) sau ”copilul tau de trei luni este sub graficul meu batut in cuie, da-i lapte praf sa-l ingrasi” (sau cereale cu lapte, sau suc de portocale sau chiar sa guste un pic de carne pasata).

Lipsa informarii suficiente

In prezent, politica pro-alaptat este sustinuta in special prin organizatii non-guvernamentale sau prin intermediul unor siteuri de consultanta si forumuri de specialitate. In pofida curentului pro-alaptat promovat prin aceste mijloace, se resimte in continuare o lipsa de informatii la nivel institutionalizat, pertinente, riguroase si complete, care sa ajunga la femeile care alapteaza sau vor alapta. Prezenta unor consilieri pe probleme de alaptare in maternitati ar fi un fapt pozitiv. De asemenea, ar fi binevenita o politica nationala de promovare a hranirii naturale, concretizata prin cursuri de informare incepand cu anii de scoala, astfel incat viitoarele mame sa aiba din timp informatii solide cu privire la structura si rolul sanilor si importanta alaptatului.

Mentalitati depasite si prejudecati cu privire la alaptare

Faptul ca traim in secolul 21 nu ii impiedica, pe multi dintre noi, sa aiba conceptii conform carora alaptatul in public este o chestiune imorala, ca este un gest animalic, ca un copil dupa varsta de maximum un an nu mai poate fi alaptat pentru ca e rusinos.

Probabil ca o informare suficienta din partea mamelor ar depasi toate piedicile mai sus mentionate. in fond, dincolo de oboseala nesfarsita, dincolo de kilogramele in plus, dincolo de brosurile cu reclame la lapte praf si la sprancenele ridicate a mirare ale vecinei care afla ca bebelusul tau de doi ani este inca alaptat, tot ce conteaza este ca lui, bebelusului, sa i se respecte acest drept. Dreptul de a se alinta la sanul mamei si de a creste natural.

 Despre alaptare si etapele alaptarii:


Vina de a nu alapta

Vina de a nu alapta

Alaptarea este un subiect care genereaza inca dispute si controverse in randul specialistilor, dar si al mamicilor, al viitoarelor mamici sau al cui mai simte nevoia sa isi dea cu parerea despre un…

De ce bebelusul refuza sanul?

De ce bebelusul refuza sanul?

De ce bebelusul meu refuza sanul? Aceasta este o intrebare cu care se confunta fiecare mamica in timpul alaptarii. Greva suptului este un mod special de al bebelusului de a protesta. El poate…

15 lucruri uimitoare despre alaptat

15 lucruri uimitoare despre alaptat

Despre alaptat s-au spus si s-au scris de-a lungul timpului miliarde de cuvinte, in cele mai variate moduri, de la sfaturi transmise prin viu grai, ca rod al experientei de mii de ani pe care o…


Ghid de alaptare

Desprecopii va ofera cel mai complet ghid de alaptare. Cititi pe larg toate informatiile de la aceasta sectiune dedicata Alaptarii! Citeste si forumul special Alaptarea de la desprecopii.com - vei intalni acolo mamici ca tine care au intrebari si raspunsuri despre alaptare.Primele zile de alaptare in fapte concreteAlaptarea bebelusului: de la nastere la 3 luniGhid complet al primelor zile de alaptare Alaptarea in timpul puseelor de crestere ale bebelusuluiAlaptarea bebelusului si momentul optim pentru diversificareColostrul: prima masa a bebelusului tauDespre stresul primelor zile de alaptareSecretul reusitei alaptatului
 

Forumul mamicilor care alapteaza

 Alaptarea
Cel mai bun cadou pentru bebelus. Probleme, experiente si povesti de succes din timpul acestui timp special.

  Primele 365 de zile din viata de mama
365 zile si nopti din viata de mama. Casa nou nascutilor DC.

  autor: redactor Desprecopii.com - Nana - Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2014

 

Comunitatea Desprecopii

Toate Forumurile

Peste 160.000 de membri inregistrati!

Hai chiar acum in cea mai mare si mai activa comunitate de parinti si discuta despre: Cele mai mari provocari ale alaptarii.

intrebari

Intrebari si raspunsuri

Ai o intrebare pe teme legate de acest articol sau o intrebare in general? Intreaba specialistii Desprecopii.com si alte mamici dornice sa te ajute!

Forumuri Recomandate

Bebelusul - primele 365 zile din viata unei comori

Bebelusul - primele 365 zile din viata unei comori

Primele 365 zile si nopti. Casa nou nascutilor DC. Alaptare, colici, ingrijire, baite, nopti nedormite si multa dragoste.
Alaptarea

Alaptarea

Cel mai bun cadou pentru bebelus: alaptarea. Probleme, bucurii si povesti de succes din timpul acestui timp special.
Discutii generale

Discutii generale

LOUNGE DC. Discutii, pareri si impresii. Aici ne adunam pentru a ne cunoaste.
Clubul scutecelor (1-4 ani)

Clubul scutecelor (1-4 ani)

Generatia in blugi de maine - deocamdata in scutece. De la 1 la 4 ani.

Comentarii vizitatori

Citeste toate comentariile

Ultimile 1 comentarii

  1. Iulia
    Iuliatrimis la 14/7/2014

    Foarte frumos scris articolul, multumesc pentru expunere.

    Raspunde la acest comentariu

Scrie un comentariu

Adresa de mail nu se publica (ramai anonim) dar completarea corecta este necesara, mai ales in cazul in care astepti raspuns. | Toate campurile trebuie completate!

Ai o intrebare? APASA AICI pentru rubrica de intrebari SAU intreaba pe FORUMUL DESPRECOPII