in acest articol veti citi mai multe despre:
Bebelusii recunosc sunetele auzite frecvent
Dornici sa atinga, sa vada si sa fie o parte din lume
Continuitatea intereselor senzoriale in viata noastra
Atentie, concentrare si perseverenta
Familiaritate si necunoscut
Cum influenteaza adultii experientele senzoriale ale bebelusilor
Experienta senzoriala si dezvoltarea
Etapele dezvoltarii senzoriale ale bebelușului
Activităti de stimulare senzoriala a bebelusului prin joaca: ghid pe luni

Bebelusii recunosc sunetele auzite frecvent

Copiii sanatosi vin in aceasta lume echipati pentru a se familiariza cu ea si pentru a descoperi cum sa o foloseasca in vederea indeplinirii propriilor nevoi. Pe cand se aflau inca in burtica mamei, ei au auzit sunete - in uter au patruns si sunete din lumea exterioara. Bebelusii recunosc sunetele auzite frecvent – inclusiv vocea mamei lor si muzica favorita a parintilor – si le prefera dupa nastere, asa cum mai tarziu prefera locurile, mirosurile, gusturile si texturile familiare.

Desi pare tentant sa ii umplem camera cu jucarii de tot felul, trebuie stiut ca anumite jucarii nu numai ca il vor amuza pe bebe dar il si pot ajuta pe bebe sa cunoasca lumea prin intermediul simturilor sale. Iar acest tip de invatare, se numeste dezvoltare senzoriala.

Copiii vin in lume pregatiti sa se bucure de ceea ce este nou, cat si de ceea ce le este familiar. Ei acorda o atentie mai deosebita stimulilor noi, in special celor ce provin din lumea umana. Un desen complex primeste din partea copilului o atentie mult mai concentrata, fata de o simpla culoare; sugarii acorda cea mai mare atentie unui desen – sau chiar unei aproximari schematice – a unei fete umane.

Bebelusul isi foloseste simturile atat pentru a se familiariza cu mediul, cat si pentru a obtine confort, si fiecare copil face acest lucru in mod diferit. Odata am vizitat un spital si, dupa o masa, am pus trei bebelusi inapoi in patutul lor. Unul s-a relaxat, sugandu-si degetul mare. Un altul lovea balonul ce era agatat de piciorul patului. Iar al treilea s-a concentrat asupra imaginilor de pe perete.

Sugarii si copiii mici difera foarte mult in interesul lor fata de diferite zone senzoriale, in intensitatea atentiei acordate stimulilor senzoriali si in sensibilitatea lor la sentimente de confort si disconfort, familiaritate si necunoscut, si la contextul emotional in care apar experientele senzoriale. Cu acest articol vrem sa ajut parintii sa devina mai constienti de diferentele individuale cu privire la preferintele copiilor pentru experienta senzoriala.

Dornici sa atinga, sa vada si sa fie o parte din lume

Iata ce spune o mamica pe forumul Desprecopii -  despre despre raspunsurile senzoriale ale copilului ei:

Sensibilitatea lui Alex a fost evidenta inca de la nastere, cand a inceput sa loveasca in timpul unei discutii dintre mine si medic. S-a nascut natural, nu am avut nici un fel de anestezie, si a fost foarte atent, privind peste tot in jur si privind la el insusi in oglinda. A reactionat la schimbarile TV. La varsta de doua luni, cand i-am adus o paturica din piele de oaie, s-a bucurat si s-a plimbat cu ea prin jur, ca si cum dorea sa-si exacerbeze sentimentul oferit de daruirea paturicii. La varsta de trei luni, mi-a imitat salutul cu mana.

Unii copii mici sunt foarte interesati de lumea naturala, o alta mamica povesteste experienta ei:

Fetita mea Sara, putea inca de la sapte luni sa isi intinda mainile si bratele pentru a prinde o raza de soare, in timp ce statea pe iarba sub un copac. Sora lui mai mare, de aproape doi ani, alerga fericita cu bratele intinse pentru a prinde o briza de vant. Sara era fascinata de lunile de pe cer pe care le vedea pe peretii camerei ei (erau niste stckere pentru camera copilului) 

Unii bebelusi si copii mici isi gasesc cea mai mare satisfactie in experienta senzoriala a lumii umane. La patru luni, Eleni a lovit din picioruse si a ras de emotie in timp ce bunica sa s-a apropiat de ea. Geanina, la aceeasi varsta, a aratat o incantare deosebita atunci cand a auzit pasii tatalui sau. Ca adulti, ambele femei vor continua sa isi manifeste afectiunea in mod intens si viguros.

Fiecare copil mic are preferinte definite pentru materialele de joc.

Educatoarea Alexandrei de la cresa ne-a spus sa ii dam jucarii potrivite varstei sale, precum blocurile. Alexandra avea deja blocuri, insa le ignora; nu ii pasa deloc de ele. Ei ii plac insa culorile, in creioane si in vopsele. Totusi, baitetelul meu Alin, a iubit blocurile din primii sai ani de viata, iar mai tarziu si-a amintit cu placere toate lucrurile pe care le facea cu ele – drumuri, poduri, case, orase intregi. Blocurile au reprezentat inceputul interesului sau fata de lemn, invatand sa creeze mese si alte lucruri din lemn, iar acest interes al sau a persistat pana la maturitate. (Al nu si-a manifestat niciodata interesul de a face lucruri din lemn. El a devenit absorbit de muzica, apoi de carti.)

Bebelusii sunt dornici sa atinga, sa vada si sa fie o parte din lume

In unele cazuri, un puternic interes senzorial in copilarie este profund inradacinat in micut si se dezvolta intr-o cariera de viata.  Astfel s-a intamplat cu Karina -  care a incercat la varsta de sapte luni sa prinda o raza de soare. El a continuat sa fie interesat de fazele luminii. La 13 ani, si-a dorit sa faca un laser. A citit despre procesul necesar si mi-a spus cu nostalgie ca stia ca poate face unul, insa nu avea cei 75 de dolari de care avea nevoie pentru o tija de rubin. Am cumulat cadourile de Craciun si cele de ziua sa de nastere si i-am dat cei 75 de dolari; a facut laserul. scoala sa i-a oferit nota maxima pentru proiect, insa nu au acordat nici o alta atentie pasiunii sale. in anul urmator, Kim a devenit interesat de fotografie si a facut fotografii claselor absolvente. Mai tarziu, a intrat in serviciul militar, studiind elecronica. El si-a continuat autoeducatia pana cand a ajuns sa predea studentilor MIT, chiar daca el insusi nu a avut o educatie de colegiu. Interesul deosebit al lui Kim fata de lumina in diferite manifestari ale sale a predominat asupra tuturor celorlalte interese ale sale.

Un alt copil, Jeremy, este tipic acelor copii care sunt inzestrati in anumite domenii ale experientei senzoriale si, in acelasi timp, intampina dificultati in alte domenii. Jeremy a fost extrem de sensibil la atingere si trebuia sa aiba intotdeauna fata curata, nasul curat si parul taiat. Echilibrul sau nu era foarte bun, fapt pentru care nu a mers pana la varsta de 18 luni. Cu toate acestea, acestui copil i-a placut sa asculte muzica si conversatiile parintilor sai. La 14 luni, el cunostea 200 de cuvinte. Parintii lui Jeremy nu au fost suparati de limitele sale – ei le-au respectat si au incercat sa nu-l deranjeze in timp ce il sprijineau in domeniile sale bune de functionare.

Limbajul bun al lui Jeremy l-a condus la o citire timpurie si la o stapanire usoara a sarcinilor scolare, in timp ce sensibilitatea sa la contact l-a impiedicat sa aiba intalniri corporale cu alti copii (batai). Nu era un luptator, insa era un actor bun in piesele scolare. De asemenea, el are o voce buna, iar, ca adult, ii place sa cante si sa interpreteze.

Atentie, concentrare si perseverenta

Calitatea atentiei unui copil este importanta deoarece ne poate oferi o perspectiva asupra a ceea ce inseamna o anumita experienta pentru el. Modul de a privi al micului Andy era intens, ca si cum ar fi incercat sa inteleaga sensul obiectului pe care il observa. Aceasta intensitate a privirii a continuat pe masura ce s-a dezvoltat interesul sau stiintific, pana cand, ca adult, a ajuns sa lucreze la studii microscopice ale ADN-ului. in timp ce interesele intense ale unor copii sunt legate de talente, altele au radacini diferite.

Luiza iubea copacii. Ca bebelus, statea in caruciorul ei privind razele soarelui stralucind printre crengile copacilor. Aceasta placere a continuat pana la maturitate, pe masura ce privea lumina schimbatoare a soarelui reflectata asupra copacilor din jurul casei ei de la tara.

Copiii difera in functie de numarul intereselor intense pe care le au. Alex era absorbit de muzica. Monica era foarte interesata atat de muzica, cat si de culori; Riana iubea muzica, culorile si miscarea ritmica. Toti acesti copii erau inzestrati in aceste domenii.

Nu in mod surpprinzator, parintii si bunicii sunt, uneori, foarte atenti la calitatea deosebita a atentiei unui copil. Mama unui copil in varsta de doua zile tinea bebelusa in brate in timp ce aceasta se uita atent la ea. Bunica a spus, „La mine nu se uita in acest mod, cred ca te recunoaste.” Un copil in varsta de doua luni se uita cu mare atentie la mainile sale, rasucindu-le si invartindu-le in timp ce parintii sai vorbeau cu medicul pediatru. Mama sa a adaugat, „Tocmai si-a descoperit mainile.”

Adeseori, entuziasmul unei experiente senzoriale provine din capacitatea copilului de a o controla. In primele luni, lucrurile suspendate deasupra patutului sunt interesante deoarece se misca sau scot sunete atunci cand copilul le atinge. Imediat ce un copil poate sta in sezut intr-o cadita de baie, jucariile plutitoare care se misca ca raspuns a stropirii copilului sunt o sursa de incantare. Un copil in varsta de opt luni aflat intr-un scaunel de masa descopera placerea de a prinde o lingura si de a o lasa inapoi pe marginea tavii, recuperand-o cu ajutorul unei sfori sau fiindu-i inmanata de ingrijitor (desigur, la aceasta varsta, jocurile de disparitie si reaparitie sunt fascinante.)

Familiaritate si necunoscut

Sensibilitatea la necunoscut poate fi un raspuns la ceva ce este chiar strain – adica, complet diferit de ceea ce este obisnuit copilul - sau, pur si simplu, poate fi un raspuns la o experienta noua. Pentru unii copii, nimic nu pare strain; pentru altii, fiecare experienta noua, fiecare persoana noua, este straina.

Adultii pot subestima usor capacitatea copiilor mici de a diferentia intre familiar si strain. La varsta de opt luni, baietelul nostru a iubit o inregistrare a unui dans ceho-slovac si dorea sa o auda din nou si din nou. La trei ani, i-a cerut bunicii lui sa puna o „inregistrare de Beethowen”. insa atunci cand bunica a pus a Cincea Simfonie, el a strigat, „Vreau a sasea Simfonie!”

Acelasi stimul poate fi experimentat diferit de copii diferiti. Zgomotele din senin – o ciocnire a unor automobile, o sonerie a unei usi, trantirea unei usi – sunt o sursa de curiozitate pentru unii copii, in timp ce pentru altii sunt o cauza de alarmare. Unii copii dorm confortabil oriunde; altii nu se odihnesc decat daca sunt in patutul lor obisnuit. Un baietel in varsta de sase saptamani a refuzat sa fie alaptat dupa ce mama sa a mers la jogging. Exercitiul fizic a produs acid lactic ce este secretat in lapte si ii afecteaza gustul. Cand aceasta mama i-a oferit copilului lapte pompat anterior, el l-a acceptat.

Unii copii par a se simti instant ca acasa in lume. Un copil in varsta de trei luni, care m-a vizitat acasa pentru prima oara, a ras cu bucurie, ca si cum as fi fost un vechi prieten iubit. in schimb, Nina a fost putin mai sensibila. Stand in bratul drept al mamei sale, s-a uitat cu ochi mari la lumea de neinteles, care nu parea a deveni niciodata mai deslusita. Expresia sa circumspecta nu s-a relaxat deloc.

Cum influenteaza adultii experientele senzoriale ale bebelusilor

Cand un copil activ ajunge sa atinga obiecte din mediul inconjurator, el intalneste lucruri care ii ofera placere sau durere. El invata ce se afla „acolo” si, de asemenea, descopera ce ii place si ce nu ii place. Bebelusii experimenteaza sentimente de placere si durere in diferite domenii si la nivele diferite de intensitate. Pe cand era micut, Steve era foarte sensibil la texturi – iar pantalonii sai de lana trebuiau sa fie capusiti pentru a-l proteja de sentimentul de lana. in acelasi timp, iubea suprafetele moi, precum aceea a unui pufos ursulet de plus.

Unii copii nu sunt foarte activi – ei nu se indreapta catre lucruri, nu le ating sau nu se joaca – insa petrec mult timp urmarind tot ce se intampla si ascultand toate sunetele pe care le aud. Cand un bebelus se uita insistent sau linistit la ceva, el ia acel lucru foarte in serios. Am putea spune, „Nu rateaza nimic”. Unii copii prescolari petrec mult timp in orice situatie noua, studiindu-i toate posibilitatile. Cand intra in actiune, ei sunt selectivi, folosind observatiile pe care le-au stocat anterior. Copilul linistit care priveste atent la orice ar putea reflecta la ceea ce se intampla in mintea lui sub actiunea productiilor sale creative; aceste productii creative ar putea fi mai originale sau mai complexe decat acelea ale copiilor activi.

Parintii copilului si alti ingrijitori ingradesc sau incurajeaza micutul in explorarea activa sau in explorarea linistita a lumii. Cand un copil gaseste carti pe care le poate scoate din raftul de jos al bibliotecii, este posibil ca un adult ingrijorat sa inlocuiasca cartea cu un „Nu! Nu!” si o miscare de dezaprobare a capului. Insa atunci cand copilul scoate tigaile din dulapul de jos din bucatarie, este intampinat cu zambete aprobatoare. Copilului i se atrage atentia atunci cand baga in gurita anumite lucruri pentru a le explora prin lingere sau muscare. Si, totusi, pupicul lipicios al copilului pe mana mamei este intampinat cu sarutarile si zambetele ei. In acestea si alte moduri, lumea copilului este formata – ea invata sa-si foloseasca simturile in mod selectiv, in moduri aprobate de cultura sa.

Experienta senzoriala si dezvoltarea

Simturile ghideaza, stimuleaza si recompenseaza continuu actiunile copilului. Simturile si abilitatile motorii coopereaza. Niciuna dintre ele nu poate functiona fara cealalta. Privirea depinde de miscarea ochilor de la nastere si, foarte curand, va depinde si de miscarea capului si a corpului, pe masura ce copilul se intoarce sau se intinde pentru a vedea obiecte noi sau pentru a auzi un sunet nou.

Pe masura ce bebelusii urmaresc si asculta ceea ce se intampla in jurul lor, ei au o reactie reflexa de a participa cu o mai mare constientizare la ceea ce vad, aud, ating, gust si miros. Ei diferentiaza intre forme si sunete si invata ce sa astepte de la ele si ce trebuie sa obtina ei. Ei formeaza imagini intregi prin sintetizarea informatiilor senzoriale. in timp, spre sfarsitul primului lor an de viata sau la inceputul celui de-al doilea an, ei leaga aceste imagini de cuvinte, astfel incat pot incepe sa ceara ceea ce isi doresc. insa procesul de conectare a cuvintelor cu imaginile este mult mai lent decat dezvoltarea imaginilor. Copilul recunoaste mama cu mult inainte de a o putea striga.

Experientele senzoriale ne spun cine suntem si unde suntem. Acumularea imaginilor vazute, auzite, gustate, atinse si mirosite construiesc in mintea copilasului o imagine complexa a imprejurimilor sale. Chiar si un copil foarte mic investeste cu sens personal o noua experienta senzoriala. „Bunica!” a fost salutul sentuziast al unui copil in varsta de trei anisori, pe care nu l-am mai vizitat niciodata inainte, atunci cand, la varsta de saizeci de ani, i-am vizitat familia. Copilul a vazut ca sunt o doamna batrana, o „bunica.”

Lucrurile de care copilul s-a bucurat cel mai mult in primii ani de viata pot fi profund pretuite si pastrate in memoria sa de lunga durata. Unii adulti isi reconstituie experientele senzoriale timpurii prin muzica, pictura si literatura. Unii oameni isi continua sau isi dezvolta experientele senzoriale timpurii prin ocupatiile lor, prin artele interne si observari religioase. Unii ghideaza noile generatii de bebelusi si copii mici pe masura ce exploreaza confortul, deliciile si minunile lumii. Citeste mai multe detalii in acest articol: Experienta senzoriala si dezvoltarea sanatoasa a bebelusului

Etapele dezvoltarii senzoriale ale bebelușului

Iata care sunt etapele dezvoltarii senzoriale ale bebelusului - in repere de dezvoltare si activitati de stimulare a activitatii senzoriale ale bebelusului - cu ghid pe luni.

Activităti de stimulare senzoriala a bebelusului prin joaca: ghid pe luni

Activitati de joaca pentru bebelusul de 2 luni

Activitati de joaca pentru bebelusul de 3 luni

Activitati de joaca pentru bebelusul de 4 luni

Activitati de joaca pentru bebelusul de 5 luni

Activitati de joaca pentru bebelusul de 6 luni

Activitati de joaca pentru bebelusii de 7 luni

Bebelusul la 8 luni: activitati preferate si joaca

Bebelusul de 9 luni: jucarii si activitati de joaca si stimulare

Activitati de joaca pentru bebelusii de 10 luni

Activitati de joaca pentru bebelusii de 11 luni

Activitati de joaca pentru bebelusii de 12 luni

Creierul bebelusului: 5 lucruri esentiale care ii stimuleaza sau de-favorizeaza dezvoltarea

Primul an de viata este esential pentru dezvoltarea creierului. 
Creierul unui bebelus este un mecanism foarte complex si sofisticat care se dezvolta cu o viteza uimitoare. De fapt, primul an de viata al bebelusul este esential pentru dezvoltarea sa ulterioara.

Inca din burtica mamicii, in cele 9 luni ale Odiseei Sarcinii, creierul bebelusului inca ne-nascut se dezvolta cu o viteza imposibila de egalat de-a lungul vietii sale.

 

 

Aplicatia pentru mamici cu bebelusi a fiecarei mamici - Instaleaza-ti aplicatia Eu, Mămica pe telefonul tău sau tableta.
Prin intermediul aplicaţiei Eu, Mămica, beneficiezi de informaţii despre sănătate, îngrijirea şi dezvoltarea bebelușului și a copilului, relaţia părinte-copil, precum şi de o serie de sfaturi utile pentru mămici şi tătici, astfel încât să experimentezi din plin frumuseţea sentimentului parental. Vei avea acces gratuit la o serie de utilitare şi calculatoare, precum: Bebeluşul - primele 52 de săptămani, Grafice de Creştere, Calendar de Vaccinare, Activităţi pentru Copii, Album foto şi multe altele.

Aplicatia Eu, Mamica - se integrează în mod natural cu platforma Desprecopii.com, facilitând accesul la o serie de servicii menite să ofere suport pentru viitoarea mamica (Grupuri de mămici, Ştiri, Anunţuri, Întrebări, Forum, Jurnal, Album de poze, Director, Reţete Culinare etc.). Mămicile utilizatoare pot accesa cu uşurinţă diverse secţiuni ale site-ului, pot primi notificări pe telefon când li se răspunde la o întrebare sau notificări pe mesageria privată.

Mai mult, prin intermediul butonului „Panică”, ele pot primi răspunsuri în situaţiile de criză de la miile de persoane aflate în comunitatea Desprecopii.com, dispuse să ofere o mână de ajutor.

Esti o mamica care are nevoie de sfaturi?

  autor: redactor Milena Sadova, redactor Desprecopii  - Toate drepturile rezervate Desprecopii.com (c) 2023
Referinte: The Journal of Psychology

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️