si eu am acest sentiment de 2 luni de cand a venit frigul si nu mai pot iesi din casa. am umblat pana in ultimul moment(am nascut la nunta fratelui meu la 500km de casa).astept sa se incalzeasca sa ne putem plumba iar.il iubesc pe rares asa ca ma consolez cu ideea ca va veni si un moment mai bun.
oricum vreau si o surioara pt el. este la mine in brate acum
va pupam rodi si rares
Chiar acum acest articol a fost ca o mingiere pentru mine.Am un bebe de 5
luni ,imi place sa il vad crescind si
bucurindu-se de toate noutatile.
Dar fiind in uSA de un an ,trecind perioada de sarcina, am lucrat si eu ceea ce am gasit, adica la un magazin.
Acum mi s-a oferit posibilitatea de
a lucra intr-un birou de contabilitate
si sunt disperata ca va trebiu sa refuz
oferta.Nu am nici o persoana de incredere care ar putea sa-mi supravegheze puiul.Inca sunt in dilema iar astazi va trebui sa dau raspunsul.
Toate cele bune Irina
Cateodata sunt atat de frustrata incat ma intreb daca in definitiv imi iubesc sau nu fetita.
Ma invinovatesc pentru fiecare moment cand sunt cu ea doar fizic dar nu ii acord intreaga mea atentie. Pentru ca am zile cand parca nu am chef sa stau cu ea si atunci privesc la televizor.
Abia acum am inteles ca nu pot sa ma joc cu ea tot timpul si ca am nevoie chiar si de astfel de momemte pentru a fi mai aproape de ea.
Din punct de vedere fizic parca nu ma mai intereseaza cum arat - am ramas doar cu vreo 3kg in plus dar toate s-au pus pe burta. Asa ca daca tot nu mai incap in vechile haine baremi sa mananc ciocolata. Iar despre toate astea nu prea am cu cine vorbi - prietenele sunt toate la serviciu, iar sotul cred ca mai are pana cand va deveni tata cu adevarat.
29.August.2001. Aceasta data va ramine intotdeauna in memoria mea si,mai mult ca sigur,in memoria sotului meu !!! Sintem casatoriti din 1995 si de la inceput mi-am dorit un copil,sotul meu,insa,nu era inca pregatit sa devina tata si eu nu vroiam sa aduc pe lume un copil doar pentru ca EU vroiam!!! Am asteptat deci un an,doi ....sapte!!! Pina intr-o zi in care fara sa-mi anunte,era decis sa inceapa nu tocmai neplacuta incercare de a avea un bebe!!! Nu ne-a luat prea mult timp. Am inceput in Aprilie si in August eram deja insarcinata. Pe 29.08.2001 aveam intilnire cu medicul pentru confirmarea sarcinii. Sarcina nu numai s-a confirmat,dar medicul mi-a anuntat ca voi avea GEMENI. SOC!!! Am avut o sarcina foarte buna,mi-am revenit din soc foarte repede sotul meu e cel mai fericit tatic din lume,avem doi baietei minunati si azi sint 5 luni jumate. In prima luna umblam si eu ca o somnambula,dormeam jumatati de ore(daca eram norocoasa!!!),toata ziua avem un bebe in brate si timp pentru mine nici un minut. Dar nu m-i se parea important sa ma ocup cu mine cind avem doi bebei care depindeau de mine. Ocoleam oglinda,nu doream sa vad reflectarea fantomei care devenisem!!! Mare greseala!!! Al meu sot ma vedea doar ca mama copiilor lui si incetase sa ma vada ca sotia lui,pina in ziua in care am pus copiii la culcare,mi-am dat intilnire cu oglinda si rezultatul a fost uimitor!!!Nu numai si-a amintit de sotie dar daca nu ne opream la timp,eram aproape sa devin mama din nou!!!CONCLUZIA: NU NEGLIJATI PERSOANA VOASTRA... VE-TI FI SI VOI FERICITE SI CEI DIN JURUL VOSTRU!!! THEODORA,GIANNIS,ALEXANDROS
Multumesc Zara, sunt intr-o pasa tare proasta, bebica mea are 5,5 luni si sunt obosita, ma simt urata si nu mai am timp de nimic. Uituca, zapacita, plangacioasa si alte asemenea. Uneori ma simt ca intr-o cusca sau inchisoare din care nu am scapare... Articolul asta mi-a mai dat sperante, cine stie... poate trece...
✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. �ți mulțumim anticipat! ❣️
Ultimile 6 comentarii
si eu am acest sentiment de 2 luni de cand a venit frigul si nu mai pot iesi din casa. am umblat pana in ultimul moment(am nascut la nunta fratelui meu la 500km de casa).astept sa se incalzeasca sa ne putem plumba iar.il iubesc pe rares asa ca ma consolez cu ideea ca va veni si un moment mai bun. oricum vreau si o surioara pt el. este la mine in brate acum va pupam rodi si rares
Chiar acum acest articol a fost ca o mingiere pentru mine.Am un bebe de 5 luni ,imi place sa il vad crescind si bucurindu-se de toate noutatile. Dar fiind in uSA de un an ,trecind perioada de sarcina, am lucrat si eu ceea ce am gasit, adica la un magazin. Acum mi s-a oferit posibilitatea de a lucra intr-un birou de contabilitate si sunt disperata ca va trebiu sa refuz oferta.Nu am nici o persoana de incredere care ar putea sa-mi supravegheze puiul.Inca sunt in dilema iar astazi va trebui sa dau raspunsul. Toate cele bune Irina
singurul lucru bine gandit de site-ul asta. ca sa fie garnitura completa mai este nevoie doar de o cafea si de o telenovela
Cateodata sunt atat de frustrata incat ma intreb daca in definitiv imi iubesc sau nu fetita. Ma invinovatesc pentru fiecare moment cand sunt cu ea doar fizic dar nu ii acord intreaga mea atentie. Pentru ca am zile cand parca nu am chef sa stau cu ea si atunci privesc la televizor. Abia acum am inteles ca nu pot sa ma joc cu ea tot timpul si ca am nevoie chiar si de astfel de momemte pentru a fi mai aproape de ea. Din punct de vedere fizic parca nu ma mai intereseaza cum arat - am ramas doar cu vreo 3kg in plus dar toate s-au pus pe burta. Asa ca daca tot nu mai incap in vechile haine baremi sa mananc ciocolata. Iar despre toate astea nu prea am cu cine vorbi - prietenele sunt toate la serviciu, iar sotul cred ca mai are pana cand va deveni tata cu adevarat.
29.August.2001. Aceasta data va ramine intotdeauna in memoria mea si,mai mult ca sigur,in memoria sotului meu !!! Sintem casatoriti din 1995 si de la inceput mi-am dorit un copil,sotul meu,insa,nu era inca pregatit sa devina tata si eu nu vroiam sa aduc pe lume un copil doar pentru ca EU vroiam!!! Am asteptat deci un an,doi ....sapte!!! Pina intr-o zi in care fara sa-mi anunte,era decis sa inceapa nu tocmai neplacuta incercare de a avea un bebe!!! Nu ne-a luat prea mult timp. Am inceput in Aprilie si in August eram deja insarcinata. Pe 29.08.2001 aveam intilnire cu medicul pentru confirmarea sarcinii. Sarcina nu numai s-a confirmat,dar medicul mi-a anuntat ca voi avea GEMENI. SOC!!! Am avut o sarcina foarte buna,mi-am revenit din soc foarte repede sotul meu e cel mai fericit tatic din lume,avem doi baietei minunati si azi sint 5 luni jumate. In prima luna umblam si eu ca o somnambula,dormeam jumatati de ore(daca eram norocoasa!!!),toata ziua avem un bebe in brate si timp pentru mine nici un minut. Dar nu m-i se parea important sa ma ocup cu mine cind avem doi bebei care depindeau de mine. Ocoleam oglinda,nu doream sa vad reflectarea fantomei care devenisem!!! Mare greseala!!! Al meu sot ma vedea doar ca mama copiilor lui si incetase sa ma vada ca sotia lui,pina in ziua in care am pus copiii la culcare,mi-am dat intilnire cu oglinda si rezultatul a fost uimitor!!!Nu numai si-a amintit de sotie dar daca nu ne opream la timp,eram aproape sa devin mama din nou!!!CONCLUZIA: NU NEGLIJATI PERSOANA VOASTRA... VE-TI FI SI VOI FERICITE SI CEI DIN JURUL VOSTRU!!! THEODORA,GIANNIS,ALEXANDROS
Multumesc Zara, sunt intr-o pasa tare proasta, bebica mea are 5,5 luni si sunt obosita, ma simt urata si nu mai am timp de nimic. Uituca, zapacita, plangacioasa si alte asemenea. Uneori ma simt ca intr-o cusca sau inchisoare din care nu am scapare... Articolul asta mi-a mai dat sperante, cine stie... poate trece...
Scrie un comentariu