Activitatea creierului se modifică în timpul sarcinii. Iată de ce şi cum se pregăteşte creierul mamei pentru legătura cu bebeluşul

TEMA: Sarcina: Stiai ca? | 0 | 11/5/2026

Activitatea creierului se modifică în timpul sarcinii. Iata de cei si cum se pregătește creierul mamei pentru legătura cu bebelușul

În timpul sarcinii, creierul mamei trece prin adaptări profunde. Devine mai sensibil la emoții, mai atent la semnalele celor din jur și, treptat, se pregătește pentru una dintre cele mai intense legături umane: conexiunea cu bebelușul. Așa-numitul „baby brain” nu înseamnă că mama devine mai slabă, mai neatentă sau „zăpăcită”. De multe ori, înseamnă că mintea și corpul ei lucrează intens pentru o nouă etapă: maternitatea.

Creierul mamei se pregătește să observe, să protejeze, să răspundă și să iubească. Iar asta este absolut uimitor...

Activitatea creierului se modifică în timpul sarcinii: cum se pregătește creierul mamei pentru legătura cu bebelușul

Sarcina nu schimbă doar corpul femeii. Cercetările din ultimii ani arată tot mai clar că și creierul trece printr-un proces complex de adaptare. Nu este vorba despre o „slăbire” a creierului sau despre o pierdere a capacităților cognitive, ci despre o remodelare fină, influențată de hormonii de sarcină, care poate ajuta viitoarea mamă să devină mai atentă la semnalele emoționale și la nevoile copilului.

creier sarcina

Un studiu realizat de cercetători de la Royal Holloway, University of London, prezentat la conferința anuală a British Psychological Society, a analizat activitatea neuropsihologică a 39 de femei însărcinate și proaspete mame. Participantele au privit imagini cu fețe de adulți și copii, cu expresii emoționale pozitive sau negative. Rezultatele au sugerat că femeile însărcinate folosesc mai mult emisfera dreaptă a creierului decât proaspetele mame atunci când procesează expresii faciale emoționale, în special expresii pozitive. - conform ScienceDaily

Această observație este importantă deoarece emisfera dreaptă este implicată în procesarea emoțiilor, a indiciilor sociale și a expresiilor faciale. Cu alte cuvinte, în timpul sarcinii, creierul pare să devină mai sensibil la semnalele emoționale din jur — o adaptare care ar putea pregăti mama pentru una dintre cele mai importante sarcini de după naștere: citirea feței bebelușului și răspunsul la nevoile lui.

Dr. Victoria Bourne, de la Departamentul de Psihologie al Royal Holloway, a explicat că aceste rezultate pot oferi o perspectivă asupra așa-numitului fenomen „baby brain”, nu ca pe o problemă, ci ca pe o sensibilizare a creierului în perioada maternității. Cercetătorii au sugerat că, în sarcină, pot apărea schimbări în modul în care creierul procesează emoțiile faciale, ajutând mama să fie pregătită neurologic pentru legătura cu bebelușul după naștere.

Creierul gravidei devine mai atent la emoții

Cercetările anterioare arată că femeile însărcinate și proaspetele mame pot deveni mai sensibile la expresiile emoționale, mai ales când privesc fețele copiilor. Această sensibilitate are sens biologic: bebelușii comunică înainte de toate prin plâns, expresii faciale, mișcări, privire și tonus corporal. Mama are nevoie să observe rapid semnele de disconfort, foame, oboseală sau nevoie de apropiere.

Un alt studiu, publicat în Hormones and Behavior, a arătat că în sarcina avansată femeile au avut o acuratețe mai mare în recunoașterea expresiilor emoționale care semnalează amenințare sau disconfort — frică, furie, dezgust — dar și tristețe, comparativ cu sarcina timpurie. Aceasta susține ideea că, spre finalul sarcinii, creierul poate deveni mai pregătit să detecteze semnale emoționale relevante pentru protecție și îngrijire.

Sarcina produce și schimbări structurale în creier

Dincolo de activitatea creierului, studiile de imagistică prin rezonanță magnetică arată că sarcina poate produce și modificări structurale. Un studiu publicat în Nature Neuroscience a urmărit femei înainte și după prima sarcină și a observat reduceri ale volumului de materie cenușie în regiuni implicate în cogniția socială — adică acele zone care ne ajută să înțelegem emoțiile, intențiile și stările altor persoane. Aceste schimbări au fost specifice mamelor, au fost foarte consistente și au persistat cel puțin doi ani după naștere. Autorii au sugerat că ele ar putea avea un rol adaptativ în tranziția către maternitate.

Un studiu mai recent, publicat în 2024 tot în Nature Neuroscience, a mers și mai departe: cercetătorii au realizat 26 de scanări RMN unei femei, de la perioada preconcepției până la doi ani după naștere. Rezultatele au arătat scăderi ale volumului de materie cenușie și ale grosimii corticale pe parcursul sarcinii, dar și creșteri temporare ale integrității materiei albe, adică ale conexiunilor dintre regiuni ale creierului. Aceste modificări au fost legate de creșterile importante ale hormonilor steroizi, precum estrogenul și progesteronul.

NIH descrie aceste rezultate ca o dovadă că sarcina este o perioadă de neuroplasticitate intensă — adică o perioadă în care rețelele neuronale se adaptează și se reorganizează. Unele schimbări par să se reducă după naștere, altele pot persista mai mult timp, iar cercetătorii investighează acum dacă aceste variații pot avea legătură cu sănătatea mintală postpartum, inclusiv depresia postpartum.

Aceste schimbări nu înseamnă că mama „își pierde mintea”

Este important să clarificăm un lucru: schimbările cerebrale din sarcină nu înseamnă că femeia devine mai puțin capabilă sau mai puțin inteligentă. Dimpotrivă, ele par să fie parte dintr-un proces de adaptare.

Așa cum adolescența remodelează creierul pentru o nouă etapă de viață, sarcina pare să remodeleze creierul pentru maternitate. Unele regiuni se „rafinează”, anumite rețele devin mai specializate, iar creierul se pregătește pentru nevoile emoționale și practice ale îngrijirii unui nou-născut.

Așa-numitul „pregnancy brain” sau „baby brain” nu trebuie redus la uitare, confuzie sau oboseală. Multe femei resimt dificultăți de concentrare în sarcină, dar acestea pot fi influențate și de somn fragmentat, stres, schimbări hormonale, grețuri, anxietate, dureri fizice sau încărcarea emoțională a acestei perioade.

Legătura cu depresia postpartum

Cercetările despre procesarea expresiilor faciale sunt relevante și pentru sănătatea mintală perinatală. Studiile au arătat că mamele cu simptome de depresie postnatală pot interpreta uneori expresiile emoționale ale bebelușilor mai negativ decât mamele fără depresie. Un studiu publicat în Infant Behavior and Development a concluzionat că mamele cu depresie postnatală au fost mai predispuse să evalueze fețele negative ale bebelușilor ca fiind și mai negative, comparativ cu grupul de control.

Acest lucru nu înseamnă că o mamă cu depresie postpartum „nu își iubește copilul”. Dimpotrivă, arată cât de profund pot afecta oboseala, anxietatea, tristețea și stresul modul în care creierul procesează semnalele emoționale. De aceea, depresia postpartum trebuie tratată ca o problemă reală de sănătate, nu ca o slăbiciune personală.

Ce înseamnă toate acestea pentru viitoarele mame

Sarcina este o perioadă în care corpul, hormonii, emoțiile și creierul lucrează împreună pentru a susține tranziția către maternitate. Creierul gravidei nu este „defect”, ci într-un proces de reorganizare. El devine mai atent la semnale sociale, mai sensibil la emoții și, treptat, mai pregătit pentru relația cu bebelușul.

Această sensibilitate poate fi frumoasă, dar poate fi și copleșitoare. De aceea, viitoarele mame au nevoie de sprijin real, odihnă, informație corectă și validare emoțională.

Mesaj de final pentru mamici si tatici

Creierul unei femei însărcinate nu trece printr-o simplă perioadă de confuzie sau uitare. Trece printr-o transformare profundă, biologică și emoțională. Sarcina rescrie, într-un fel, prioritățile creierului: îl pregătește să observe, să răspundă, să protejeze și să creeze legătura unică dintre mamă și copil.

A înțelege aceste schimbări înseamnă să privim maternitatea cu mai mult respect și cu mai puțină judecată.