Comentarii la articole

Foarte bun site!

mi se incepe ciclu pe 10 dar cand pot sa am relatii sa raman insarcinata

Cand 2 se iubesc, trec cu vederea unele lucruri.

foarte interesant articol chiar daca nu recunoastem de multe ori chiar asa este dar asta e ....suntem oameni.....

Buna ziua. Sunt însarcinata în luna a-6a. Am voie sa intru în salina naturala doar pentru o vizita scurta de maximum 2-3 ore? Mulţumesc anticipat pentru raspuns!

Si Eva are acelasi diagnostic.....inafara de a merge la psiholog ce pot sa fac cu un copilas de doi ani si patru luni?Si in afara de a-i oferi iubire?

buna, sora mea de 34 de ani a suferit Sindromul de stres posttraumatic a fost diagnosticata in franta mai exact in paris vreau sa stiu care sunt sansele de revenire din aceasta boala la o viata normala si care sunt criteriile de a o mentine intro viata normala in viitor, va multumesc

Buna ziua, Fiul meu are 4 ani, nu vrea sa foloseasca olita/toaleta decat foarte rar. De caca sa nu mai vorbesc ca nici nu zice, se ascunde, si nu mai vrea nici scutece . Face pe el si pipi si caca, refuza sa zica si nici nu ii pasa ca a facut pe el. Am incercat literamente tot ce se poate si tot nu am reusit sa il obisnuiesc sa faca pipi mereu la toaleta , de caca nici nu mai zic. L-am dus la neurologie si psiholog si mi-au zis ca nu este o afectiune pe acest plan. Ce ma sfatuiti sa fac? Eu nu mai am idei.

foarte bine

Inca un alt studiu pe piata care vine sa atraga atentia asupra unei legaturi intre varsta parintelui (de data aceasta a mamei) si o afectiune teribila, aceea a autismului. Deci acum cateva luni, poate un an, era tatal de vina, acum este mama... Autismul este o boala grava, asa cum mentioneaza acest articol, iar diagnosticarea ei s-a prelevat enorm in ultimii ani... De ce? Poate pentru ca unii parinti, tutori sau educatori au fost mai atenti la simptomele ei? Dar poate ca si, din anumite motive, aceasta boala a atacat mai multe persoane... Copilul meu, de pilda, nascut cand eu aveam 34 de ani iar sotul 42, a fost diagnosticat cu o forma de autism... Pe de alta parte, copilasul unui var de-al meu exhibita la 2 ani aproximativ aceleasi simptome: inabilitate de a se exprima prin cuvinte, frustrare in comunicare, lipsa de atasament fata de parinti, incapacitatea de a forma prieteni fara a fi ajutati, fixatii fata de anumite obiecte (precum rotile unei masinute, sau ale unei biciclete, sau clanta unei usi)... Vreau sa mentionez ca varsta mamei acestiu copil la nastere a fost de 18 ani iar a tatalui de 27 de ani... Cred ca relatia e mult mai adanca decat in declaratia din acest articol ca varsta unui parinte e corelata cu autismul. Eu suspectez, ca o cauza a autismului, anumite vaccinuri, si o anume doza care contine mercur, poate fi prea puternica pentru anumite firi supra-sensibile la aceasta substanta... Deasemenea, si mai convinsa sunt ca exista un factor genetic, care e mai important in declansarea autismului decat orice... Caci ce este autismul decat o boala neurologica. E de ajuns sa privesti in jur, la familia ta, pentru a observa ici colo mici (sau mai mari) din trasaturile vizate deci, la cate un unchi, o matusa, sau chiar un verisor, observatie care nu poate decat sa te puna pe ganduri: oare e sau nu e autism? Cel mai important insa, dincolo de cautarea cauzei, este procesul de diagnosticare, care trebuie sa aduca cu sine procesul de tratare, caci indiferent cat de grava poate parea situatia unui copil, a unei persoane cu aceasta afectiune, ea se poate trata. Pentru asta e necesar sa ne educam, sa avem rabdare, si cel mai mult, dragoste si iubire pentru fiinta afectata...

Eu am folosit sprayul Dettol in concediu si a fost ff util.Am desinfectat prin tren,prin camera de hotel,absolut tot.

Sunt super articolele comparative. Imi aduc aminte de reclama de sampon, cand pe jumatatea capului te speli cu samponul x, pe cealalta jumatate cu samponul y si compari rezultatul.Oare daca o femeie insarcinata sta la soare si copilul ei ajunge la inaltimea de 180 cm, de unde se stie ce inaltime ar fi avut aceeasi copil, care ar fi consumat aceeasi mancare pana la 18 ani, mama lui aceeasi meniu in timpul sarcinii, dar fara sa stea la soare?

Al meu se pregateste sa zboare din cuib ( merge la facultate).... eu ,, i-am cumparat biletul,,...in toti acesti ani, am fost o echipa grozava ( asa zice el)...deja sufar de,,,sindromul cuibului gol,, dar o sa treaca.... Bucurati-va de ei si le fiti alaturi mereu ,ca tare repede mai cresc ! ( v-am citit cu mare drag,ma bucur ca v-am descoperit )

usor de spus, greu de infaptuit ! Spui ca ai sa-l lasi sa zboare din cuib si ai sa-l incurajezi sa o faca ; dupa care ai sa plangi in fiecare dimineata cand vei realiza ca a plecat si nu mai e langa tine ! Nu te poti pregati pentru asta , mai bine nu te mai gandi la ce va fi si traieste clipa .Daca viitoarea nora va " corespunde " iti va fi usor sa o iubesti; dar daca e genul pe care nu-l poti accepta, cum o vei iubi "la comanda " ? Ai reusit sa-ti iubesti soacra ? atunci poate vei reusi si cu nora... Singurul principiu realist ar fi sa-l ajuti mereu, indiferent daca-ti plac sau nu deciziile lui si sa-i spui ca-l iubesti neconditionat.

sunt mamica de baiat si are 4ani dar imi place sa il las mai liber si sa il fac sa invete din greseli,exact asa cum mau lasat ai mei dat fiind ca am fost singura la parintii si unica nepoata la bunicii,dar imi respect parintii la fel si bunicii.Desi sunt matura si la casa mea tot mai apelez la parintii sa ma ajute,asa simt ca sunt inca copil cat ei sunt in viata,am vazut mai sus un com care ma lasat fara cuvinte si ma indemnat sa scriu.In urma cu cativa ani miam pierdut bunicul din partea mamei si inca ii simt lipsa deoarece ma crescut si mia daruit tot ce a avut mai bun,consider in continuare ca oricat de independenti am fii pe toate planurile din cand in cand sa mai apelam si la parintii si la bunicii ca sa simta ca inca sunt utilii si inca importantii in viata noastra........!

Am sa te las sa fii TU pentru ca Eu n-am fost EU cand a trebuit...

Am sa te iubesc la fel de mult ca acum orice ai face, chiar si atunci cand o sa ma ranesti! Intotdeauna am fost un pic cam tirana cu parintii mei. De cand mi-am castigat independenta financiara nu de putine ori i-am ranit aratandu-le ca nu mai am nevoie de ei, ca ma simt superioara din toate punctele de vedere. La fel a facut si fratele meu mai mare. Poate au fost reactii la toate frustrarile acumulate de-a lungul anilor datorita restrictiilor pe care ni le-au impus si promisiunilor pe care nu si le-au indeplinit. Acum sunt mamica de baietel de trei saptamani. Sunt foarte obosita, nu am timp sa dorm mai mult de 2-3 ore pe noapte, mi-e foame, sunt foarte stresata, ma doare operatia de cezariana dar cand codrut are nevoie de mine imi trec toate. Asa cum spui si tu, imi iubesc copilul mai mult ca viata si stiu ca asta nu o sa se schimbe niciodata orice ar face, oricati ani ar avea!

Si mie mi-au dat lacrimile(tocmai azi cand m-am machiat si eu :). ) Eu am 3 baieti. Nu stiu cum voi fi ca soacra , dar sigur nu voi fi sufocanta. Stiu ca il voi sprijini in tot CEEA ce va vrea sa faca. Nu il voi

Si eu sunt mama a 2 baieti unul de 13 ani iar celalalt de 7 ani si sunt tare mandra de ei de tot ceea ce tine de iei . Sunt o mama fericita si implinita alaturi de ei si de sotul meu , ei sunt cea mai mare avere pe care o am alta nu imi mai trebuie . Daca ei sunt bine atunci si noi asuntem bine ajutandu-i sa devina cineva in viata . Mame de baieti sau fete fiti mandre de averile pe care le avem adica copiii.

M-au impresionat pana la lacrimi cuvintele tale. Si eu sunt mama de baiat( are doar 4 luni) si deja ma surprind cazand adesea pe ganduri: oare care va fi atitudinea potrivita cand va face o boacana? Sa-l cert sau sa-i explic frumos unde a gresit? Mi-e teama ca indiferent de conduita mea reprosurile de mai tarziu sunt inevitabile.De un singur lucru sunt insa foarte sigura: il iubesc si vreau sa-l fac sa simta asta incercand sa-i respect personalitatea. Pana la urma,dragostea parintilor este cel mai de pret simtamant.Din ea se naste increderea in sine, curajul si optimismul.Nu poti astepta respect si iubire de la un copil pe care nu l-ai respectat si iubit la randul tau.