Parentingul atasat: mai multa vina pentru mame

TEMA: Parenting atasat | 0 | 30/3/2019

Parentingul atasat: mai multa presiune pentru mame

Dr. Bill Sears, guru al parenting-ului atasat si, nu intamplator, un crestin devotat, este foarte explicit ca mamele nu ar trebui sa appire niciodata la o cariera sau la un job si ca ar trebui sa se dedice intr-o maniera biblica cresterii copilului. El sugereaza chiar faptul ca wow... cuplurile ar trebui sa imprumute bani de la parinti sau rude pentru ca sotia sa-si permita sa stea acasa.

Desi este un lucru bun - fara indoiala sa iti cresti copilul tau in spiritul principiilor de parenting atasat - regulile pot fi covarsitoare pentru o femeie... si in final o pot face sa se simta o mama imperfecta si nefericita. Iata de ce de parentingul atasat inseamna o continua presiune asupra mamelor...

in acest articol veti citi mai multe despre:
Mamele renunta la cariera pentru a imbratisa parentingul atasat
Femeile sunt atat de dornice sa dea vina pe ele insele
Maternitatea intensiv obsesiva nu este de bun augur pentru egalitatea femeilor
Moda de crestere a copilului vine si pleaca
Echilibrul intre viata personala si profesionala este de obicei clasificat ca “o problema a femeilor”
Parentingul atasat: conceptii gresite, capcane si realitati

Cand parentingul devine o obsesie ...

Este un lucru bun - fara indoiala sa iti cresti copilul tau in spiritul principiilor de parenting atasat. Insa, sunt regulile parenting-ului atasat – alaptatul, dormitul in acelasi pat, nelasarea copilului sa planga – sunt garantia unui copil independent si sigur pe el? Nu. Nu exista nici o dovada stiintifica buna in spatele regulilor parenting-ului atasat.

In urma cu ceva timp, respectata publicatie Time publicat o poveste de coperta ce sustinea ca femeile sunt gata sa devina “sexul mai bogat din toate punctele de vedere”, obtinand o educatie mai aleasa decat barbatii, lucrand ca o furtuna si, in unul din patru casnicii, aducand acasa mai multi bani decat barbatul ...

Aceasta a fost urmata de povestea de coperta a publicatiei Newsweek a lui Katie Roiphe, ce sustinea faptul ca femeile au devenit atat de obosite din cauza functiei de conducere a familiei incat le permit barbatilor sa domine in pat.

Femeile renunta la cariera profesionala pentru a imbratisa parentingul atasat de copil

Pai, asta nu conteaza. Acum, potrivit publicatiei Time, femeile renunta la cariera profesionala pentru a imbratisa parentingul atasat de copil – pentru alaptarea copiilor pana la varsta de trei ani sau mai mult; pentru a dormi copilul in camera ta, daca nu chiar in patul tau; si pentru ‘purtatul copilului’- purtatul copilului intr-un sling fiecare minut din zi, fara a-l lasa niciodata sa planga. Birou in colt? Robie si scenete? Transformarea persoanei tale intr-un cangur uman? Este greu sa tii pasul.

Femeile sunt atat de dornice sa dea vina pe ele insele

Initial, aveam de gand sa scriu acest articol ca un atac la adresa femeilor care au esuat la parentingul atasat, care sa le faca sa se simta vinovate la nesfarsit, iar mai apoi sa le incurajeze sa proiecteze acea vina in exterior asupra mamelor mai relaxate. Femeile sunt atat de dornice sa dea vina pe ele insele si una pe alta pentru, pai, pentru orice, greutate, aspect, haine, comportament sexual (nu ai trait cu adevarat pana cand nu ai auzit o fetita de clasa a saptea referindu-se la o alta cu apelativul “tarfa”), casatorii si, desigur, copii, fiecare rid al carui comportament este direct atribuibil mamelor lor dupa ce au facut unele greseli mici, dar fatale.

Maternitatea intensiv obsesiva nu este de bun augur pentru egalitatea femeilor

Insa acest lucru ar trebui alaturat atacului asupra mamelor. Asa se intampla ca sunt de acord cu feminista franceza Elisabeth Badinter, care, in scurta si taioasa polemica The Conflict sustine ca maternitatea intensiv obsesiva nu este de bun augur pentru egalitatea femeilor.

Atat timp cat femeile se axeaza in principal pe lucrurile interne, barbatii vor fugi in lume si vor crea regulile ( si daca esti multumita cu un Congres la care numai 17% sunt femei, te poti opri din citit chiar acum.) Dr. Bill Sears, guru al parenting-ului atasat si, nu intamplator, un crestin devotat, este destul de explicit ca mamele nu ar trebui sa aiba locuri de munca – el sugereaza chiar faptul ca cuplurile ar trebui sa imprumute bani de la parinti pentru ca sotia sa-si permita sa stea acasa.

Nu numai ca acest aranjament este rau pentru femei; Nu cred ca este neaparat bun pentru copii – sa pluteasca in mod constant si sa fie obligati sa serveasca nevoile emotionale ale unui adult care s-a blocat pe el insusi de la placerile si realizarile unei vieti normale de adult. (O femeie al carei profil aparea in Time a renuntat chiar si la prietenii ei. Singura data cand a lasat pe altcineva sa aiba grija de copilul ei a fost atunci cand se afla in sala de nasteri dand viata altui copil.) Ce transmite parentingul atasat fiicelor despre cat de inalte ar trebui sa fie visele lor? Cum ii invata pe fii sa nu astepte ca femeile sa le satisfaca orice capriciu? Cum invata orice copil ca lumea nu se invarte in jurul lui sau al ei? Este adevarat ca numai un numar mic de familii practica din plin parentingul atasat, in toata tara exista numai 5 milioane de mame casnice, iar cele mai multe dintre ele sunt fie foarte bogate, fie foarte sarace, insa idealurile parentingului atasat sunt generalizate: Copil este rege; Mama este servitor.

Moda de crestere a copilului vine si pleaca

Moda de crestere a copilului vine si pleaca, insa intotdeauna este vorba despre reglementarea comportamentului femeilor – femeile educate din clasa mijlocie. Daca aceste discutii ar fi intr-adevar despre copii, am dezbate politicile care ii afecteaza, ce sa facem pentru a modifica nivelul de saracie in randul copiilor, de exemplu. Acest subiect nu se afla pe radarul nostru, cu exceptia in care mamele singure, cu egoismul lor licentios, pot fi acuzate pentru situatia copilului. Totusi, saracia in randul copiilor cu siguranta afecteaza bunul mers al copiilor mai direct si cu mai multe prejudicii decat o face o femeie insarcinata care se complace, ocazional, in cate un pahar de vin, sau isi adreseaza importanta intrebare daca sa foloseasca scutece de panza ori scutece de unica folosinta.

Numai tangential capriciile de crestere ale copilului sunt satisfacute de tati; barbatii sunt mult mai “implicati’ acum decat in urma cu 50 de ani, insa nu ii vei gasi in postura in care se vor bate pe ei insisi sau unul pe altul fiindca nu pregatesc mancare organica pentru bebelusi. Intr-adevar, pachetul de parenting atasat al publicatiei Time include un “Manifest al Tatalui Detasat” plin de umor, care sugereaza ca rolul tatalui este sa ofere “o mica doza de distanta parinteasca” fata de cererile grele ale parentingului atasat. Aceasta iti spune tot ce trebuie sa stii despre aceste scrierei ce au menirea sa induca sentimentul vinovatiei.

Badinter acuza maternitatea intensiva de: denaturarea feminismului si de asezarea femeii inapoi la cratita. De asemenea, s-ar putea spune ca, din punct de vedere social, este un mod aprobat de retragere de la un loc de munca care, in plus fata de obisnuitele necazuri si dureri, a fost sexist, in general, si ostil pentru mame, in special, si de rezolvare a frustrarilor unei zile duble – povara cea mai mare a unei femei casnice. (Acestea, de asemenea, sunt carcateristici si ale vietiii franceze, in ciuda sistemului excelent de ingrijire a copilului pe timp de zi.) America este faimos de neprietenoasa cu mamele, fara concediu maternal platit, cu o lipsa de accesibilitate la centrele de ingrijire de zi si la programele after-school, zile lungi de lucru si vacante mici. Chiar si zilele legale de concediu medical platit sunt controversate. Mamele individuale reusesc sa negocieze aceste beneficii - pana la urma, majoritatea mamelor sunt angajate – dar, in general, lipsa de sprijin social este modul Americii de a le trasnmite ca ele nu au ce cauta la lucru. Adevaratul lor loc de munca este acasa.

Echilibrul intre viata personala si profesionala este de obicei clasificat ca “o problema a femeilor”

Acest lucru se intampla pentru ca “viata” in acest context nu inseamna socializare, invatare de lucruri noi, voluntariat sau bucurare de propria persoana. Inseamna traditionala munca a femeilor – cresterea copiilor si efectuarea treburilor casnice. Din motive similare, trade-off-urile de scurtare a orelor de lucru se numesc “capcana mamei,” nu “capcana parintelui” si, cu siguranta, nu “capcana tatalui.”

Unde greseste Badinter este din cauza ca da vina pe femei pentru adpatarea la aceasta nedreapta stare a lucrurilor prin moralizarea propriei lor supuneri, facand acest lucru baza pentru identitatea lor. Acest lucru permite barbatilor sa preia conducerea din nou. Pentru ca “razboiul mamelor” sa se termine, poate ca “razboiul tatilor” trebuie sa inceapa.

Parentingul atasat: conceptii gresite, capcane si realitati

Sunt o mamica ce e devenit un avocat puternic al parentingului ataşat după experienţa mea pozitivă cu acesta. Mulţi părinţi sunt încă confuzi cu privire la ceea ce implică parentingul atasat - aşa că am trecut in revista o serie de coceptii gresite isi capcane cand e vorba despre parentingul atasat. Iata-le: Din confesiunile unui mamici ce a adoptat parentingul atasat...

Despre parentigul atasat mai cititi:

Parentingul atasat este un concept la moda. Forumul Desprecopii este plin te topicuri despre parentigul atasat care combina teoria atasamentului prin alaptare indelungata, dormitul in acelasi pat cu bebelusul, ne-lasarea bebelusului sa planga nici o secunda si purtatul in brate sau marsupiu pana la varsta gradinitei.