Copiii învață prin joacă, iar jocurile evoluează: Părinții trebuie să înțeleagă și să se adapteze la schimbări (mai ales în era digitală)

Nu mai este un secret: Copiii învață din joacă! Prin joc, copilul acumulează cunoștințe noi, își dezvoltă imaginația și abilitățile mentale. Jocul înseamnă cunoaștere, asimilare practică și mentală - atât a însușirilor lumii înconjurătoare, cât și a experienței de viață.

Părinții își doresc jocuri si activități cat mai educative pentru copiii lor, își doresc să îi vadă citind sau jucându-se în aer liber, făcând mișcare si sport. Însă, jocul evoluează. Iar jocul digital care îi implică pe copii în tehnologie este pur și simplu un stil de joc care începe să domine formele de joacă tradiționale și nu poate fi ignorat.

A te juca cu prietenii în secolul XXI înseamnă adesea să folosești jocuri video și alte medii bazate pe ecran și tehnologie - astfel că timpul alocat experiențelor digitale, este (și va rămâne) într-o creștere accelerată ⁽¹⁾. Normele gândite de specialiști în urmă cu 10-15 ani nu mai sunt de actualitate astăzi, fiind într-o continuă rescriere. Părinții trebuie să urmărească, să înțeleagă și să se adapteze la aceste schimbări. Să gestioneze cu tact și responsabilitate relația copiilor lor cu tehnologia.

Deseori, aceștia se plâng că cei mici își petrec prea mult timp în mediul digital. Ei bine, aceasta este realitatea generației actuale, a copiilor născuți în era digitală, copii care deseori își dezvoltă abilitățile digitale chiar înainte să învețe să meargă. Generația actuală de copii va fi prima generație care va învăța, interacționa și lucra în Metaverse, o lume virtuală în care utilizatorii trăiesc experiențe interactive fără a fi prezenți fizic în locul respectiv (prin avatarurile lor).

Tot Academia Americană de Pediatrie susține ca adolescenții si copiii de vârsta școlară petrec în medie 7-8 ore pe zi pe un dispozitiv electronic, iar 97% dintre adolescenții cu vârste între 12 si 17 ani, joacă jocuri digitale⁽³⁾. Așadar, cât de departe sunt, de fapt, recomandările de realitatea actuală?

Datele obținute în cadrul unui studiu realizat de către Desprecopii.com în 2020, pe un eșantion de 160 de părinți români, cu copii între 5 și 12 ani arată că:

• 11% dintre părinți recunosc ca au oferit copilului acces la ecran digital înainte de vârsta de 2 ani (chiar dacă a fost accidental)
• 68% dintre părinți respectă sau încearcă să impună regula de maxim 2h pe zi, dar recunosc că se întâmplă des să încalce această regulă; 62% au discutat limitele cu copiii și 28% le au și scrise, și puse la vedere
• 16% dintre ei au oferit telefon personal copilului înainte de vârsta de 6 ani și 54% înainte de 8 ani
• 87% dintre părinții cu copii între 5-8 ani nu lasă telefonul în dormitorul copilului, iar procentul scade la 63% la copiii între 9-11 ani.
• 78% dintre părinții ai căror copii se joacă online nu știu exact cu cine interacționează aceștia
• 86% dintre părinți spun că verifiă cu atenție recomandarea de vârsta a unui joc și 12% recunosc ca nu au respectat recomandarea la insistența copilului (motivul principal: colegii au deja jocul)
• 46% dintre părinți nu au inspectat jocurile copiilor și nu știu exact despre ce este vorba
• 50% dintre părinții cu bonă recunosc că nu i-au pus în vedere bonei să limiteze timpul digital

În plus, vremurile pe care le trăim (contextul actual - pandemia) au rescris regulile de digital de acasă. Copiii învață des online, părinții muncesc acasă și, pentru a lucra în liniște, încalcă multe reguli de parenting - de exemplu, îi oferă copilului voie să petreacă mai mult timp în fața PC-ului.

Așadar, în loc de răspuns pentru întrebarea Cât timp să îmi las copilul să se joace pe calculator?, preferăm să îți oferim o serie sfaturi care să te ghideze în identificarea unui stil de viață cât mai echilibrat pentru copilul tău în ceea ce privește relația cu mediul digital.

Când e nevoie să limitezi timpul „digital” al copilului și când poți fi mai flexibil/ă?

Mai întâi, să definim timpul pe care îl contorizăm. Digital înseamnă toate ecranele la care copilul are acces. Vorbim așadar despre timpul total petrecut pe computer/laptop, tabletă, telefon, jocuri video de mână (ex. Nintendo), în fața televizorului sau chiar cu televizorul în fundal.

Limitează timpul petrecut digital și încurajează alte activități și tipuri de joacă în cazul în care:

 Copilul are probleme cu somnul, are un somn neregulat sau este des obosit
 Copilul are probleme de comportament: probleme de concentrare, este agitat, dă semne de nervozitate sau violență
 Copilul are probleme de integrare socială
 Copilul are o viață sedentară, are probleme cu greutatea (semne de obezitate)
 Copilul dă semne de stres, pare că ascunde ceva, este trist sau are alte probleme emoționale
 Copilul are probleme cu școala, cu temele

Poți să fii mai flexibil/ă cu limitele în cazul în care:

 Copilul face mult sport sau are activități fizice zilnice (chiar dacă unele dintre ele sunt în mediul digital – de exemplu: cursuri online de dans, balet sau fitness)
 Copilul se descurcă bine cu școala și este conştiincios cu temele
 Copilul este responsabil și dă dovadă că respectă singur regulile discutate
 Copilul folosește dispozitivul electronic nu doar să se joace, ci și pentru activități educative: citește cărți online, urmărește filme educative, produce conținut, desenează digital, învață programare, editează video, face vlog-uri de gaming, produce muzică etc.

SFAT: Cumpără-i copilului un dispozitiv puternic pentru toate activitățile digitale: informative, educative și de divertisment! Un singur dispozitiv face ca timpul petrecut în fața ecranului să fie mai ușor de controlat și gestionat.

Deseori, copiii trec de la un dispozitiv la altul și controlarea timpului digital devine astfel și mai dificilă. După ce se joacă pe consola video, trec pe telefon simulând o pauză, apoi urmăresc ceva la televizor și continuă să se joace pe laptop după ce își termină temele.

Un laptop puternic (de exemplu, un laptop de gaming) ii oferă copilului posibilitatea sa folosească același dispozitiv și pentru jocuri, și pentru teme, și pentru programe creative de editare foto/video sau creație audio/muzicală.

 O placă video cât mai performantă, care poate suporta cele mai noi jocuri și care oferă puterea necesară în procesarea video (exemplu NVIDIA GeForce RTX 30-series graphics)
 Un procesor puternic (ex. Intel din generația 11) care să ofere putere și pentru activitățile creative, și pentru jocuri
 Un laptop care permite un upgrade facil al memoriei – foarte important pentru a putea folosi laptop-ul o perioadă mai îndelungată, mai mulți ani
 Și, de ce nu, un laptop cu componente și materiale plastice sustenabile

Pauzele dese, cheia unor sesiuni de gaming sănătoase

Sesiunile prelungite în fața ecranului pot provoca acumularea de stres în organism, oboseala, pierderea atenției, a performanței și a productivității, dar și diverse probleme fizice. Toate acestea se pot preveni ușor stimulând copilul să nu uite să ia pauza în timpul sesiunilor digitale prelungite (cel puțin 15 minute la fiecare 45 de minute de activitate).⁽⁴⁾

Este important să îi explici copilului că pauzele sunt perioade de timp dedicate odihnei și recuperării și că ele sunt esențiale chiar și pentru jucătorii profesioniști care își doresc să obțină performanțe de vârf.

Modalități constructive de a oferi timp copilului și pentru jocuri video ⁽⁵⁾

Iată câteva sfaturi și trucuri parentale cu privire la controlul timpului acordat digitalului și jocurilor video. Va trebui să-ți dai seama care dintre ele funcționează cel mai bine pentru tine și familia ta. Nu există o regulă unică, dar sugestiile de mai jos te pot ajuta. Caută un echilibru, limitează-i timpul conform vârstei, dar fii rezonabil și lasă-l să se distreze în timp ce încerci să-l înveți și despre importanța responsabilităților și a priorităților care trebuie să fie luate în considerare înainte de a petrece acea oră jucând Minecraft.

Evită pe cât posibil folosirea jocurilor video la copiii cu vârsta preșcolară. Mai ales în primul an de viață în care copilul face cunoștință cu jocul de mișcare (se joacă atât cu mâinile, cât și cu picioarele), jocul de manipulare a obiectelor și jocul de vocalizare. Evită să îi pui un ecran în mână, chiar și atunci când sunteți la un restaurant și se plictisește.

 Permite-i mai mult timp de joacă în weekend. Poate că în timpul săptămânii 1 oră este suficient, dar în weekend se poate relaxa mai mult, maxim 2-3 ore.

 Învață-l să se joace responsabil. Insuflă-i un sentiment de echilibru cerându-i să își termine temele înainte de a juca jocuri video. Dacă are de făcut un proiect într-un weekend, este ok să se joace 1 oră dimineața, dar înainte de a putea juca cealaltă oră, trebuie să-și finalizeze proiectul. În același mod, cere-i ca în weekend să fie îmbrăcat și spălat pe dinți înainte de a se juca.

 Libertatea de a alege. Lasă-l să aibă niște parametri și apoi să decidă singur cum să folosească acel timp. De exemplu, îi permiți sâmbătă sau duminică 2-3 ore de joc total, oricând între orele 8:30 și 17:00. În acest fel, îi oferi puțină libertate de alegere, pentru a decide cum dorește să folosească acele 2-3 ore - toate odată sau pe tot parcursul zilei.

 Jocuri video cu copilul tău. Serios! Dacă vrei să consolidezi mai mult acea legătură dintre voi, atunci intră puțin în lumea lui pentru a împărtăși o experiență inedită cu el. Participarea la jocurile video alături de copil te ajută și să înțelegi mai bine conținutul jocului și dacă acesta este potrivit pentru copilul tău.

 Încurajează copilul să fie creativ și să dezvolte propriul conținut. Dacă îi place să se joace, de ce să nu programeze propriul său joc? De asemenea, dacă îi place să urmărească pe YouTube vloggeri de gaming faimoși, de ce nu își creeze propriul său canal? Sau, dacă îi place să asculte muzică, de ce să nu încerce să producă propria muzică sau să înregistreze un podcast? Pasiunile pot fi transformate în cariere frumoase.

Așadar, cum ții pasul cu pasiunea pentru gaming a copilului?

Meseria de părinte poate fi dificilă - cu mai mult de 90% dintre adolescenți care joacă jocuri video într-o anumită formă - așa că este important să înțelegi modul în care jocurile video influențează copilul, să fii informat și înarmat cu informațiile potrivite, pentru a-l îndruma în direcția corectă.

Când sunt jucate cu moderație și cu îndrumare, jocurile video pot avea beneficii. Jocurile video nu sunt bune sau rele, însă timpul petrecut în sesiunile de gaming este unul dintre factorii care face diferența. În majoritatea familiilor, copiilor fie nu li se permite deloc să joace jocuri video, fie se joacă ore în șir zilnic. Abordarea corectă este undeva la mijloc. Depinde foarte mult de restul activităților din viața lui și de modul în care se raportează la timpul petrecut în fața PC-ului: doar divertisment sau și educare, informare, noi skill-uri?

Referințe:
(1) https://www.psychologytoday.com/us/blog/screen-play/202004/how-much-time-should-kids-spend-playing-video-games-during-covid-19
(2) https://www.apa.org/monitor/2020/04/cover-kids-screens
(3) https://gemhlab.com/projects/gaming/influence-playing-video-games-social-development-adolescents/
(4) https://wisemamma.com/how-long-child-play-video-games/
(5) https://healthblog.uofmhealth.org/childrens-health/healthier-video-game-habits-5-tips-for-parents-of-teens