Despre fake news din perspectivă medicală, cu Dr. Sandra Alexiu

Oamenii se informează în general din multe surse și nu întotdeauna aceste surse le oferă informații corecte din punct de vedere științific. Din păcate, în social media, pe site-uri, grupuri de părinți etc., există multe canale de circulație a unor informații false cu privire la anumite boli sau vaccinuri.

Cum facem diferența între o știre falsă sau una adevărată?

Majoritatea părinților nu reușesc să facă diferența între o știre falsă sau una adevărată. Ei bine, o informație incorectă adusă în fața faptului va fi ușor de recunoscut prin faptul că aceasta apelează deseori la emoții. De exemplu, un părinte îndurerat va fi prezentat într-un videoclip arătându-și eventual copilul suferind. Într-un caz real, un părinte nu și-ar publica niciodată astfel suferința. Alt exemplu ar fi atunci când cineva oferă date despre o persoană care a suferit o reacție sau a avut de suferit în urma vaccinării - ar trebui întrebat cine este acea persoană, când a avut această reacție, unde a fost internat și unde este consemnat, pentru că trebuie să știm că putem să anunțăm orice reacție care apare în urma unui vaccin sau în urma administrării unui medicament. Orice reacție adversă se poate menționa foarte ușor, existând un site al Agenției Naționale de Medicamente, unde se poate face orice raportare de reacție adversă, chiar și în mod anonim. Este bine ca aceste informații să fie concrete și spuse corect pentru a se putea îmbunătăți felul în care se administrează medicamentul sau vaccinul respectiv.

Fiecare reacție, menționată pe prospectul unui medicament sau vaccin, este pusă acolo pentru că ea a fost studiată și a fost raportată în decursul timpului de la introducerea acelui vaccin sau medicament, de profesioniștii care lucrează în sănătate, dar și de către pacienți.

Fiecare înregistrare a unei reacții adverse se studiază și se verifică dacă există o cauză între medicamentul/vaccinul respectiv și efectul pe care l-a produs.

În timp, lucrurile acestea pot să îmbunătățească foarte mult felurile în care se administrează sau se folosesc aceste medicamente sau vaccinuri. Medicii cunosc lucruri generale despre vaccinuri, vaccinare, și despre partea de imunologie, pentru că se studiază în facultate, însă este bine să luăm informații legate de vaccinare de la un specialist, medici vaccinatori, medici care cunosc partea practică a vaccinului (așa cum sunt toți medicii de familie care se ocupă de Programul Național de Vaccinare, dar și de la medicii care se ocupă de partea teoretică a acestei științe, respectiv medicii care sunt specialiști în boli infecțioase, microbiologie, epidemiologie sau medicii pediatri care pot oferi informații importante.

Este bine să urmărim întotdeauna în media&social media medici care au una dintre aceste specialități și care vorbesc din propria lor experiență medicală și profesională. Sunt oameni care urmăresc toate aceste studii și toate informațiile care vin pe acest subiect și pot să ofere informații corecte. Sunt foarte mulți medici din aceste categorii de specialitate care au pagini de Facebook, bloguri, apar în presă, apar în media, sunt medici de familie care au pagini pe care publică informații în mod frecvent. Există în social media grupuri de părinți care sunt consiliați de către medici sau de către asistenți medicali din cabinetele medicilor vaccinatori, în România existând cel mai mare grup de Facebook dedicat imunizării -„Vaccinuri și vaccinare”. În acest grup există mai mult de 150 de medici care vă vor consilia cu privire la orice întrebare veți avea.

Despre fake news din perspectivă psihologică, cu Gabriela Maalouf - Ce sunt știrile false?

Știrile false sunt, de obicei, texte însoțite de imagini sau clipuri video, ce au scopul intenționat de a dezinforma și de a prezența faptele într-un mod deformat, diferit de cum este în mod obișnuit.

Scopul știrilor false este fie influențarea socială, prin încercarea de a determina schimbări de mentaliate sau la nivel social cu scopul de a obține un rezultat important pentru cel care diseminează, împrăștie informația, fie profitul financiar, prin atragerea cât mai multor vizualizări sau cerând bani direct utilizatorilor justificând urgența sau pericolul, ba chiar înoculând teamă și panică.

Știrile false pot fi găsite și împrăștiate în orice fel: prin intermediul Internetului și al rețelelor sociale, sau în mass-media clasică (Televizor, radio, ziare etc.)

Din păcate, impactul este unul major, împingându-ne să luăm decizii nepotrivite, devenind vulnerabili din punct de vedere emoțional. Ne poate scădea stima de sine și ne putem chiar rușina dacă nu acționăm conform acelei știri.

Cum ajungem să cădem pradă fenomenului fake news?

Simplu!

1. Primim prea multe informații deodată și nu le putem analiza critic.

2. Suntem, de cele mai multe ori, prea stresați sau obosiți pentru a mai putea face un minim efort de a analiza informațiile.

4. Considerăm că avem un control al propriei minți foarte bine definit și nu mai luăm în considerare factorii menționați anterior.

5. Dacă mai mulți cunoscuți au căzut pradă aceleiași știri false, atunci sigur știrea este adevărată. Puterea mulțimii contează și iarăși nu mai facem efort să verificăm adevărul sau perspectivele.

Sau pur și simplu...

6. Mesajul este transmis subliminal.

Cum poți verifica dacă o știre sau un conținut online este fals?

Din nou simplu!

Titlul e senzaționalist? E cu șoc și groază? Apocaliptic? Dacă răspunsul e da, atunci ar fi util să căutăm modul în care este prezentată știrea pe alte site-uri sau canale.

 Verifică întotdeauna sursa - Autorul articolului sau organizația sunt ușor de identificat? Sunt persoane sau instituții de presă acreditate?

 Verifică mai multe perspective - Sunt prezentate toate punctele de vedere implicate? Se validează mai mult un punct de vedere decât celălalt?

 Verifică opiniile - Își dă autorul cu părerea? Jurnaliștii și organizațiile acreditate nu își exprimă părerea personală despre o situație. E bine să tratăm acel subiect drept o opinie, nu o știre.

Pentru a nu cădea în astfel de capcane, prevenția este întotdeauna mult mai eficientă decât tratamentul. E util să discutăm acest fenomen și cu ai noștri copii, care sunt bombardați cu diverse informații, chiar provocări, pe rețelele sociale. Cu toții am văzut că fenomenul fake news a pus în pericol viața celor care au încercat anumite experimente ce păreau reale și adevărate. Din păcate, nici noi adulții nu ne descurcăm mai bine la a face alegeri atunci când lucrurile apar cu un anumit câștig imediat sau dacă e vorba de ceva posibil foarte periculos, tocmai din motivele prezentate anterior.

Astfel, va sfătuiesc să:

 Abordați subiectul știrilor false cu copiii, adolescenții, prietenii și părinții. Explicați-le de ce nu tot ceea ce văd sau citesc pe internet este adevărat, folosind un limbaj și exemple potrivite nivelului lor de înțelegere și experiență.

 Descrieți-le semnele că o știre ar putea fi falsă. Dacă acea știre trezește emoții puternice de teamă, de panică, e prezentată drept secretă sau urgență, sau pur și simplu sună prea bine sau prea rău să fie adevărată, cel mai probabil este o știre falsă.

 Descărcați o aplicație de control parental. Așa poți gestiona timpul stat pe internet de copil, poți vedea dacă este interesat de știri sau site-uri teribiliste, îl poți proteja de cyberbullying și îi poți explica în timp util dacă anumite știri sau materiale video sunt false.

 Ajutați-i să aibă mereu un adult de încredere, cineva cu care se pot sfătui și căruia îi pot cere ajutorul sau părerea.

 Insistați pe gândirea critică și pe inteligență emoțională pentru a putea cântări corect o situație înainte de a da „Share”! Răspândirea unei informații false poate avea consecințe negative asupra altora, așa cum am menționat mai devreme.

E bine să conștientizăm că suntem responsabili nu doar de a nu fi superficiali în înțelegerea unei informații, dar și de consecințele negative, de răul pe care îl putem face dacă răspândim informații neverificate.

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️