Simptomele bronșitei la copii

Tusea este cel mai evident semn pe care îl vei întâlni dacă copilul are bronșită. Tusea poate începe cu sau fără mucus care variază în culoare - de la transparent la galben, gri sau verde. Culoarea nu indică prezența unei infecții bacteriene, dar copilul va spune că îl doare pieptul în timp ce tușește.

Alte simptome includ:

 febră;
 frisoane;
 durere de gât;
 nas congestionat;
 dureri de cap sau dureri de corp;
 oboseală;
 senzație de respirație scurtă;
 respirație șuierătoare.

Dacă copilul are oricare dintre aceste semne, asigură-te că le discuți imediat cu medicul pediatru.

Care sunt cauzele bronșitei la copii?

Există diferite tipuri de bronșită, în funcție de cauza principală. Înainte de a face un plan de tratament, medicul copilului va trebui să stabilească dacă bronșita copilului este acută (cu debut recent), cronică (când simptomele sunt prezente de mai mult timp), virală sau bacteriană.

Bronșita acută poate fi diagnosticată în evoluția unei infecții virale, localizată inițial la nivelul căilor aeriene superioare, cum ar fi răceala sau gripa. Dar bronșita acută poate fi și rezultatul unei infecții bacteriene, localizate la nivelul bronhiilor.

În bronșita cronică simptomele sunt prezente mai mult de 4 săptămâni. Fumatul și alte obiceiuri sunt asociate cu bronșita cronică. Din acest motiv, nu este adesea diagnosticată la copii.

Nu sunt necesare teste pentru diagnosticarea bronșitei. Dar medicul poate recomanda o radiografie toracică pentru a exclude o afecțiune precum pneumonia. Uneori medicii fac un test de respirație (numit spirometrie) pentru a verifica funcția respiratorie. Unii copii care par să facă bronșită des - cu tuse, respirație șuierătoare și dificultăți de respirație - pot avea astm.

Cum tratăm bronșita la copii?

Nu se prescrie antibiotic pentru bronșita cauzată de un virus, deoarece antibioticele funcționează numai împotriva bacteriilor, nu și împotriva virusurilor.

Îngrijirea la domiciliu îi ajută pe majoritatea copiilor cu bronșită să se simtă mai bine, de aceea, medicul va recomanda copiilor și adolescenților multe lichide și odihnă din plin.

Pentru unii copii mai mari sau adolescenți, medicii ar putea spune că este în regulă să se ofere un medicament pentru tuse fără sau cu prescripție medicală pentru a ușura tusea. De asemenea, uneori vor prescrie un bronhodilatator sau alte medicamente care tratează astmul. Acestea ajută la relaxarea și deschiderea ronhiilor și la eliminarea mucusului, astfel încât să respire mai ușor.

Tratamentul bronșitei include în principal hidratarea și antitermicele în caz de febră, dar acesta se stabilește în mod normal în funcție de factorul declanșator, deoarece în cazul unei bronșite virale cel mai adesea nu este nevoie decât de o bună hidratare, odihnă și un sirop de tuse din fitoextracte standardizate și nutraceutice care poate avea un efect benefic în tratarea bronșitei.

Însă în cazul bronșitei cronice, este necesar un tratament recomandat de medicul pediatru. Tratamentul poate include folosirea medicamentelor prin intermediul aerosolilor sau terapia cu ajutorul unui nebulizator. Hidratarea și odihna rămân totuși la fel de importante. Un copil sau un adolescent cu bronșită cronică ar trebui să evite să fie aproape de orice îi irită și le provoacă tuse.

Bronșita și tusea reziduală

O tuse post-virală reziduală, poate fi cauzată de o sensibilitate crescută a receptorilor de tuse din organism sau de hiperreactivitatea bronșică temporară. De asemenea, tusea tinde să persiste din cauza inflamației extinse a căilor respiratorii, dar dacă aceasta provine din căile respiratorii inferioare, producția de mucus în exces poate fi responsabilă de tusea reziduală.

Pe lângă infecțiile virale - fiind cauza principală a tusei reziduale - mai există și alte probleme medicale responsabile de tusea reziduală: refluxul gastro-esofagian, astmul sau apneea obstructiva de somn.

Tusea este o problemă foarte frecventă la copii și este cauzată de obicei de infecții ale tractului respirator. Majoritatea copiilor mici au 6 până la 12 ori infecții ale tractului respirator pe an. Majoritatea tipurilor de tuse nu necesită tratament și nu va răspunde la antibiotice.

Rolul fitoterapiei în tratamentul tusei reziduale

De primă intenție în prevenția și reducerea manifestărilor alergice asociate infecțiilor de tract respirator este ALLERDEP® sirop. Acesta susține funcționarea normală a tractului respirator datorită componentelor active din fitoextractele conținute.

Calmează tusea și fluidifică secrețiile bronșice, reduce hiperreactivitatea bronșică, fiind folosit ca tratament pentru infecțiile de tract respirator superior și inferior (amigdalite, laringite, bronșite (acute, cronice, astmatiforme), bronhopneumonii, faringotraheobronșite în prezența unui teren atopic).

Lemnul-dulce, carpenul și arinul negru

Lemnul-dulce are acțiune antiinflamatoare, emolientă și antispastică, având și roluri importante modulatoare: stimulează fagocitoza realizată de neutrofile și producția de interferon gamma, fiind indicată cu precădere în tratamentul bolilor inflamatorii cronice (bronșita cronică). Carpenul este indicat în tratamentul sinuzitei și, datorită acțiunii spasmolitice și antitusive, în bronșită cronică, iar arinul este recomandat în tratamentul rinitei și toate procesele inflamației mucoasei rinosinusale și traheobronșice.

Ginkgo

Ginkgolidele conținute inhibă numeroase reacții tipice stărilor alergice și inflamatorii - inhibă bronhoconstricția și edemul induse de PAF, un mediator chimic implicat în reacții inflamatorii, alergice și astmatice, inhibă chemotaxia și degranularea neutrofilelor și reduc citotoxicitatea IgE-mediată. Acțiunea acestora este potențată de prezența flavonoidelor care determină efecte spasmolitice, antiinflamatoare, antialergice și antiastmatice.

Coacăzul negru

Este indicat în reacții inflamatorii de origine alergică ale sistemului respirator. Se comportă în organism ca un cortizon natural, lipsit însă de toxicitate. Determină creșterea nivelului de corticosteroizi, activând astfel răspunsul endogen în procesele inflamatorii și alergice.