Cât de importantă este educația financiară pentru o viață bună, și putem reuși fără să avem cunoștințe în acest domeniu?

Claudia Oprescu: Educația financiară ne ajută să evităm decizii financiare proaste pe termen lung și este esențială atât pentru noi, cât și pentru copiii noștri. Putem începe prin identificarea și gestionarea eficientă a cheltuielilor mici. Aplicațiile financiare digitale ne pot ajuta să monitorizăm și să organizăm mai bine bugetul, fără eforturi zilnice.

În lunile cu cheltuieli mari, cum ar fi septembrie sau decembrie, putem economisi bani și să ne pregătim din timp pentru a evita stresul financiar. De asemenea, putem lua în considerare alternative accesibile pentru cadouri sau să le creăm noi înșine.

Alegerea cadourilor mai modeste, care oferă experiențe plăcute pentru cei dragi, este importantă. Planificarea joacă un rol esențial în gestionarea bugetului, mai degrabă decât o rețetă magică. Este crucial să începem să economisim sau să achiziționăm cadouri cu anticipare, începând din septembrie, pentru a reduce presiunea financiară din timpul sărbătorilor. Astfel, planificarea și achiziționarea cu anticipare pot fi soluții eficiente pentru o gestionare mai bună a bugetului în perioada sărbătorilor.

În concluzie, educația financiară ne ajută să facem alegeri mai bune și să gestionăm eficient resursele financiare, indiferent de provocările financiare cu care ne confruntăm.

Fondul de urgență: ce sumă ar trebui să aibă și pentru ce ar trebui să îl folosim?

Claudia Oprescu: Cu siguranță, fondul de urgență reprezintă primul pas către o gestionare financiară mai responsabilă. Toți știm că pot apărea perioade dificile sau situații neprevăzute în viața noastră, iar acest fond de rezervă ne ajută.

Specialiștii recomandă de obicei să avem deoparte între 3 și 6 salarii lunare. Evident, aceasta este o sumă semnificativă. Dacă nu am reușit să economisim nimic pentru fondul de urgență, poate fi dificil să ne propunem să economisim de la început echivalentul acestor salarii. Așadar, sugestia noastră pentru cei care interacționează cu această idee este să își stabilească un obiectiv pentru a constitui acest fond de rezervă în următorul an sau în următorii doi ani.

Astfel, fiecare dintre noi poate decide să pună deoparte, de exemplu, 50 de lei, 30 de lei sau 100 de lei lunar, în funcție de posibilitățile personale, pentru a constitui acest fond de urgență într-un interval de timp determinat. Este important să adăugăm constant bani la acest fond, astfel încât, atunci când apar situații neprevăzute, să avem resurse pentru a face față fără a afecta bugetul personal.

Desigur, regulile pot varia în funcție de circumstanțe, dar trebuie să fim flexibili și să ne adaptăm acestor reguli, stilului nostru de viață și comportamentului nostru financiar. Ideal ar fi să avem economisite 6 salarii, dar dacă nu avem niciun ban economisit și veniturile noastre sunt limitate, este mai realist să ne propunem să economisim o sumă mai mică în fiecare lună, cum ar fi 50 de lei. Acesta este un prim pas important pentru a conștientiza și a încerca să gestionăm mai bine finanțele noastre. Poate că nu vom ajunge la perfecțiune, dar cu siguranță vom fi într-o situație mai bună, iar acesta este cel mai important lucru.

Ce impact financiar ar putea avea venirea unui copil?

Claudia Oprescu: Cu siguranță, un nou membru în familie aduce bucurie, dar și presiune financiară. Este important să facem planificare și să refolosim anumite lucruri, precum hainele și obiectele pentru copii, pentru a economisi bani. Putem împrumuta sau face schimb de produse cu alți părinți. De asemenea, este util să avem un fond pus deoparte pentru copii, în care să punem alocația lor sau sume mici de bani pentru viitoare cheltuieli legate de educație sau activități. Planificarea este esențială pentru a evalua costurile și pentru a găsi soluții de economisire sau optimizare a cheltuielilor. Cu toate că fiecare familie este diferită, dedicarea timpului lunar pentru planificare financiară poate fi de ajutor în gestionarea resurselor financiare într-un mod mai eficient. Schimbul de produse cu alți părinți, cum ar fi hăinuțele pentru copii, poate fi o soluție practică și benefică.

Este necesar să urmăm o anumită ordine în cursurile de la Școala de Bani?

Claudia Oprescu: Cursul despre cum să fii responsabil financiar este practic primul pas, în care se explică în detaliu conceptele de nevoi, dorințe și cum să faci o planificare financiară, inclusiv crearea unui buget personal.

Pe de altă parte, cursul destinat părinților se concentrează mai mult pe instrumente și abordări, precum jocuri și activități, pentru a discuta cu copiii despre bani. Nu există o ordine strictă pe care ar trebui să o urmăm. În schimb, încurajăm părinții să folosească ambele tipuri de cursuri, adaptându-le nevoilor lor și ale copiilor lor. Este esențial să comunicăm cu copiii utilizând resursele potrivite, cum ar fi povești și jocuri, dar la fel de important este să învățăm noi înșine cum să gestionăm banii, deoarece copiii învață prin imitație și observă modul în care ne raportăm la bani și cum gestionăm finanțele.

Cine ar trebui să fie responsabil pentru educația financiară a copiilor, părinții sau școala, și cum se poate realiza acest lucru în practică?

Claudia Oprescu: Educația financiară ar trebui să implice atât profesorii, cât și părinții, pentru a forma o echipă în care copiii să învețe despre gestionarea banilor. Discuțiile în școli despre bani stârnesc interesul copiilor, iar implicarea părinților este esențială pentru punerea în practică a cunoștințelor dobândite. Părinții pot începe cu discuții simple despre bugetul personal, cum ar fi cumpărăturile, explicând copiilor diferența dintre nevoi și dorințe și cum să facă alegeri financiare în magazin. În plus, oferindu-le copiilor un buget sau o pușculiță, aceștia pot învăța să gestioneze bani și să facă alegeri financiare responsabile. Astfel, educația financiară devine o echipă formată din profesori, părinți și copii, în care fiecare contribuie la dezvoltarea abilităților financiare ale copiilor.

Ce implică proiectul educațional LifeLab al BCR și cum reprezintă un prim pas semnificativ în promovarea educației financiare?

Claudia Oprescu: LifeLab este un proiect inițiat de noi, angajații BCR și voluntari, deoarece ne-am dat seama că nu putem ajunge la milioane de oameni. Cu toate acestea, avem resurse valoroase la îndemână, și anume profesorii. Aceștia au cadrul necesar pentru a vorbi cu copiii despre bani, dar li lipsește timpul suficient pentru a face acest lucru.

Astfel, nu ne-am propus să introducem o materie nouă în școală, deoarece ar aglomera și mai mult curricula școlară. Am considerat, în schimb, că ar fi benefic să testăm ce s-ar întâmpla dacă am aloca, indiferent de materia pe care o predăm, 5 minute în timpul orelor noastre pentru educație financiară.

De exemplu, un profesor de geografie ar putea să identifice o lecție în care, în timpul alocat, să vorbească timp de 5 minute despre bani și să învețe copiii cum să își calculeze un buget de vacanță. Sau la Limba Română, s-ar putea discuta timp de 10 minute despre bugetul unei familii obișnuite.

Am colaborat cu 60 de profesori din două orașe și am reușit să dezvoltăm 100 de instrumente educaționale pe care profesorii din întreaga țară le pot utiliza la orele lor. Scopul este de a aloca doar 5 minute din cele 50 disponibile la clasă pentru a aborda subiectul educației financiare într-o manieră inedită, cum ar fi la biologie sau geografie.

Până acum, am primit feedback pozitiv, deoarece această abordare este una nouă și eficientă. Copiilor li se predau noțiuni teoretice legate de materia respectivă, dar se integrează și o componentă practică de educație financiară, ceea ce îi ajută să înțeleagă mai bine. Educația financiară este, în esență, educație pentru viață, învățându-i pe copii obiceiuri și comportamente financiare sănătoase.

Încurajăm continuarea acestui proiect la nivel național, extinzându-l la cât mai multe școli, astfel încât discuția despre bani să devină naturală și practică între copii, elevi, profesori și, ulterior, între profesori și părinți.

În noul an școlar, se desfășoară cursuri de formare gratuită pentru profesori, acreditate de Ministerul Educației, care îi învață cum să integreze educația financiară în materiile pe care le predau deja. Aceasta nu adaugă o materie suplimentară, ci furnizează cunoștințe de educație financiară pe care profesorii le pot incorpora în cursurile existente. Scopul este să ajute elevii să înțeleagă concepte financiare și să creeze o conștientizare națională cu privire la gestionarea banilor pentru evitarea dificultăților în viață. Cu toate acestea, este important de subliniat că cea mai mare responsabilitate pentru educația financiară rămâne în continuare în mâinile părinților, acasă.

Când ar trebui să începem educația financiară cu cei mici, de la ce vârstă și cum să facem asta?

Claudia Oprescu: Putem începe să discutăm despre bani cu copiii la vârsta de 3 ani, 5 ani, 6 ani sau oricare altă vârstă, fiecare familie decide când este potrivit. Cu toate acestea, indiferent de vârsta la care începem, este esențial să fim conștienți de modul în care abordăm subiectul banilor.

Nu ar trebui să transformăm discuția într-o lecție deschisă, în care părintele doar transmite informații, iar copilul trebuie să asculte. Mai degrabă, ar trebui să avem discuții prietenoase între părinți și copii, într-un mod firesc. Discuția despre bani ar trebui să aibă loc în contexte normale din viața de zi cu zi, fără să pară o lecție impusă de părinți.

Este important să integrăm discuția despre bani în viața de zi cu zi, în mod firesc. De exemplu, când spălăm vasele, putem discuta despre cât costă apa sau detergenții. Trebuie să facem ca aceste discuții să aibă loc în contexte firești, fără a simți că este o lecție pentru copii. Mai mult, ar trebui să cerem și părerea copiilor în anumite situații. Le putem întreba ce părere au despre anumite lucruri, astfel încât să se simtă valorizați și ascultați.

Deși specialiștii spun că educația financiară poate începe chiar de la vârsta de 3 ani sau 3 ani și jumătate, cred că este important să ascultăm copilul și să vorbim cu el atunci când este pregătit. Fie că începem la 3 ani și jumătate, la 5 ani sau la 7 ani, esențial este să folosim instrumentele potrivite pentru a face acest lucru.

Ce greșeli trebuie să evităm atunci când discutăm despre bani cu cei dragi?

Claudia Oprescu: Ar trebui să evităm aducerea energiei negative în discuțiile despre bani cu copiii, deoarece ei pot simți convingerile noastre negative sau miturile legate de bani. Conversația despre bani ar trebui să fie neutră și echilibrată, deoarece banii nu sunt nici buni, nici răi. Autorul susține că este important să discutăm cu copiii despre bani, evitând să introducem emoții negative în discuție. Nu trebuie să ne temem că le vom afecta copilăria prin aceste discuții, ci mai degrabă să ne preocupăm să le oferim îndrumare și informații adecvate, deoarece altfel ar putea să învețe despre bani din alte surse.

De la ce vârstă le putem da copiilor bani de buzunar?

Claudia Oprescu: Nu există o regulă universală pentru a decide când și cât să dăm copiilor bani de buzunar. Suma poate varia în funcție de bugetul familiei și de nevoile copiilor. E important să le explicăm scopul banilor și să stabilim reguli clare. Sumele mai mici îi pot învăța gestionarea banilor mai bine decât sume mari. Trebuie să le spunem că suma este fixă pentru o anumită perioadă și să nu schimbăm regulile pe parcurs.

Cum putem ghida adolescenții să fie mai responsabili în gestionarea banilor?

Claudia Oprescu: Cred că este esențial ca adolescenții să înțeleagă valoarea banilor și că acest lucru poate fi dificil de realizat până când nu câștigă bani prin efort propriu. Există adolescenți care au propriile lor mini-afaceri sau fac diverse munci, cum ar fi reparații sau influenceri, și astfel învață să-și gestioneze banii. Dacă nu fac deja acest lucru, cred că ar trebui încurajați să lucreze cel puțin pe perioada verii.

Acest lucru îi poate ajuta să înțeleagă importanța muncii și să simtă greutatea cheltuirii banilor pe care i-au câștigat, în loc să-i primească de la părinți fără a munci pentru ei. Oricum, este important să menționăm că atunci când adolescenții pierd banii primiți de la părinți și îi cheltuiesc, nu simt aceeași durere ca atunci când își cheltuiesc banii pe care i-au câștigat prin muncă. Această experiență poate fi învățătoare.

Un exercițiu pe care îl putem face este să calculăm cât timp muncim pentru a cumpăra anumite produse. Acest lucru ne poate ajuta să înțelegem mai bine valoarea banilor și efortul depus pentru a-i obține. Este un exercițiu util și pentru copii, pentru a le arăta cât de mult trebuie să muncim pentru a obține anumite lucruri.

De asemenea, ar trebui să începem să economisim pentru educația copiilor noștri cât mai devreme. În plus, ar trebui să ne gândim și la economisirea pentru pensie, deoarece cu cât începem mai devreme, cu atât vom avea un viitor financiar mai sigur.

Este esențial să învățăm adolescenții să înțeleagă valoarea banilor prin experiențe practice și exerciții de gestionare financiară, iar economisirea pentru educație și pensie ar trebui să înceapă cât mai devreme pentru a asigura un viitor financiar stabil.

Pentru a afla răspunsurile la întrebările pe care membrii comunității Desprecopii i le-au adresat Claudiei Oprescu, îți recomandăm să urmărești emisiunea integral pe canalul nostru de YouTube <<aici>>. 

Mulțumim invitatei care ne-a fost alături și vouă pentru că ați urmărit cu interes emisiunea și citit articolul! Mulțumim sponsorului acestei emisiuni - Școala de bani, BCR!

 

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️