🎥 Apasă aici pentru a viziona webinarul

Căzăturile, cucuiele, vânătăile și micile lovituri fac parte din copilărie

Dar pentru mulți părinți, aceste episoade vin însoțite de neliniște, panică și întrebări fără răspuns. Pentru a aduce mai multă claritate și încredere în astfel de situații, am organizat un webinar cu tema „Ce facem când copilul se lovește?”, moderat de Sorina Mincu. Alături de ea s-au aflat două invitate cu experiență vastă: Dr. Iulia Balint-Boia și Dr. Roxana Hristianovici, ambele medici pediatri în cadrul Pedilactis, cunoscute comunității noastre pentru abordarea empatică și bine ancorată în realitatea familiilor de azi.

Pe parcursul discuției, cele două invitate au oferit explicații clare, exemple concrete din practică și sfaturi utile care îi ajută pe părinți să facă diferența între o lovitură obișnuită și una care necesită intervenție medicală.

Reacția părintelui: primul și cel mai important pas

În deschiderea discuției, doamna Dr. Iulia Balint-Boia a pus accent pe importanța reacției emoționale a părintelui în fața unei căzături. Panica nu ajută nici copilul, nici adultul, ci din contră, poate amplifica frica și durerea celui mic. Când un copil se lovește, primul instinct al nostru, ca părinți este să ne repezim spre el, dar modul în care o facem poate face diferența. Un ton liniștit, o prezență calmă și o evaluare atentă a situației sunt mult mai utile decât o reacție bruscă sau alarmistă. Copilul, instinctiv, se uită la fața părintelui pentru a-și da seama cât de grav este ce i s-a întâmplat. Dacă vede îngrijorare extremă, va amplifica propriul disconfort. Dacă părintele e calm, și copilul învață să-și regleze emoțiile mai bine.

Când vine vorba despre cucuie, acele umflături localizate frecvent pe frunte sau scalp după un impact, soluția este simplă și eficientă: aplicarea unei comprese reci în primele 30 de minute, iar între timp utilizează un tratament local cu geluri calmante, din plante, pentru a ajuta la calmarea durerii și la vindecarea rapidă a zonei. Dr. Iulia Balint-Boia a recomandat folosirea unei pungi de legume congelate înfășurate întotdeauna într-un prosop moale, pentru a proteja pielea copilului. Aplicarea trebuie să fie intermitentă, nu continuă, iar durerea și umflătura ar trebui să se reducă progresiv în următoarele ore:

„Întotdeauna, când suntem mai ales pe acasă și sunt mici accidente, să avem ceva rece... în prima jumătate de oră după un impact, ajută la diminuarea reacției inflamatorii și la umflătură.” - completează Dr. Iulia Balint-Boia.

🎥 Apasă aici pentru a viziona webinarul

Vânătăile, la rândul lor, sunt fenomene absolut normale, mai ales la copiii activi. Ele apar frecvent pe tibii, coate sau genunchi și evoluează printr-o modificare a culorii în timp. Atâta timp cât nu sunt însoțite de durere persistentă, umflare progresivă sau dificultăți de mișcare, nu este nevoie de evaluare medicală. Totuși, dacă după 2-3 zile vânătaia rămâne la fel de intensă, doare mai tare sau copilul nu poate folosi normal membrul respectiv, se impune un control pentru a exclude o entorsă, o luxație sau chiar o fractură.

Copiii sunt curioși, așa că asigură-te că sunt protejați: 10 sfaturi pentru prevenirea accidentelor

Loviturile la cap: între normal și semnal de alarmă

Doamna Dr. Roxana Hristianovici a adus în discuție unul dintre cele mai frecvente motive de panică în rândul părinților: loviturile la cap. Este un fapt, aproape toți copiii mici cad din pat la un moment dat, iar pentru majoritatea părinților, acela este primul moment de frică reală din viața de părinte. Cu toate acestea, nu toate loviturile la cap sunt un motiv de urgență: „Gravitatea unui traumatism este dată de înălțimea și de forța cu care s-a produs acel traumatism.”

În evaluarea unei astfel de situații, esențial este să se țină cont de cum s-a produs lovitura: dacă a fost de la o înălțime mică, cum ar fi canapeaua sau patul, și copilul a plâns imediat, fără să-și piardă conștiența sau să vomite, este foarte probabil ca situația să nu fie gravă. Aplicarea unei comprese reci și monitorizarea atentă a copilului în următoarele ore sunt suficiente. Pe de altă parte, dacă vorbim de o cădere de la o înălțime mai mare sau de un impact cu forță (cum ar fi o lovitură cu un obiect dur sau căderea de pe bicicletă în mers), lucrurile se schimbă. Orice semn de somnolență excesivă, dificultăți de trezire, vărsături repetate sau confuzie este un semnal de alarmă și trebuie urmat de consult medical de urgență.

O întrebare des întâlnită printre părinți este dacă pot sau nu să lase copilul să doarmă după o lovitură la cap. Doamna Dr. Hristianovici a explicat că, dacă accidentul a fost minor și copilul era deja obosit, este în regulă să doarmă, cu condiția să fie supravegheat. Un somn care seamănă cu cel obișnuit nu ridică semne de îngrijorare. Totuși, dacă micuțul devine somnolent brusc, într-un moment al zilei în care nu obișnuiește să doarmă, și mai ales dacă este greu de trezit sau nu răspunde normal la stimuli, atunci trebuie cerută imediat evaluarea medicală.

Învățarea prin mișcare și limitele supraprotecției

Un punct important atins de ambele doamne doctor a fost legat de supraprotecția copilului în numele siguranței. Deși intenția este bună, uneori părinții sau bunicii limitează prea mult mișcarea copilului de teamă că s-ar putea lovi. Asta, însă, poate afecta negativ dezvoltarea lui motorie și capacitatea de a învăța să se protejeze singur. Copiii au nevoie să se cațere, să alerge, să cadă uneori – pentru că doar așa învață echilibrul, coordonarea și reflexele de apărare.

Atât doamna Dr. Iulia Balint-Boia, cât și doamna Dr. Roxana Hristianovici au fost critice față de diverse accesorii care promit „protecție” completă - cum ar fi căștile de mers pentru bebeluși sau hamurile care împiedică căderea. Acestea pot crea o falsă senzație de siguranță, dar nu ajută copilul să dezvolte reacții proprii în fața unei căzături. De exemplu, un copil ținut constant într-un ham nu va învăța să-și folosească mâinile pentru a se sprijini când cade, iar riscul de traumatisme faciale crește atunci când protecțiile sunt eliminate.

Informația corectă contează mai mult decât sfaturile din bătrâni

Pe parcursul webinarului, s-a menționat o situație întâlnită frecvent: intervenția bunicilor sau a altor membri ai familiei cu metode tradiționale de tratare a cucuielor sau vânătăilor. Aplicarea unei linguri de lemn sau metal pe cucui este una dintre ele. Deși metalul rece ar putea avea un efect antiinflamator, metodele de acest gen nu sunt recomandate din punct de vedere medical. Mult mai eficientă și sigură este aplicarea unei comprese reci, în mod corect, pe baza recomandărilor actuale. Doamna Dr. Hristianovici a atras atenția că: „Există foarte multe mituri și multe dintre ele sunt chiar periculoase... e important să avem informații de la oameni avizați.”

Cum folosim compresele reci sau pungile cu gheață pentru a reduce inflamația și durerea

Părinții sunt încurajați să se informeze din surse avizate și să participe la cursuri de prim ajutor pentru a fi pregătiți în situații neprevăzute. În momente de stres, creierul nostru caută informații deja înmagazinate. Dacă nu găsește nimic util, apare panica. De aceea, pregătirea din timp, în condiții de calm, este cheia pentru a putea reacționa eficient atunci când contează cel mai mult.

Copilul se uită la tine, tu ce-i transmiți?

Poate cel mai important mesaj transmis de ambele invitate a fost că reacția părintelui este primul „tratament” pe care îl primește copilul în cazul unui accident. Dacă părintele este calm, empatic și știe ce are de făcut, copilul se simte în siguranță și își revine mai repede. Loviturile fac parte din copilărie, dar nu trebuie să o transforme într-o zonă de risc permanent. Cu puțină informare și multă încredere, părinții pot gestiona corect aceste episoade și pot transmite celor mici lecții importante despre corpul lor, despre limite și despre siguranță.

🎥 Apasă aici pentru a viziona webinarul