Întârzierea vorbirii la copii: ce e semnal de alarmă | ABC DE PEDIA, podcast marca DespreCopii&Roxana Hristianovici, Episodul 24

Ce face un logoped și care este rolul lui?

Încă de la început, gazda podcastului, dr. Roxana Hristianovici, a dorit să clarifice pentru părinți ce presupune profesia de logoped. Alexandra Ivana a explicat că este mult mai mult decât simpla corectare a sunetelor. „Logopedul stimulează limbajul, creează receptivitate, lucrează la socializare și recuperează sunetele. Este un proces complex, care poate include și afazia, tulburările intelective și multe altele”, a subliniat ea.

Formarea profesională este riguroasă: trei ani de facultate și doi ani de master reprezintă baza, dar dezvoltarea continuă prin cursuri și specializări este obligatorie pentru a răspunde nevoilor copiilor.

Care sunt etapele normale ale dezvoltării limbajului?

Limbajul începe să se dezvolte încă din viața intrauterină, când fătul aude vocea mamei. După naștere, în jurul a 3-4 luni apare gânguritul, urmat de primele silabe repetate: „mama, tata, baba”, pe la 8 luni. Primele cuvinte cu sens apar în jurul vârstei de un an, iar până la doi ani copilul ar trebui să formeze propoziții simple, de tipul „mama, apa”.

Totuși, Alexandra atrage atenția că există o plajă largă a normalului și că fiecare copil are propriul ritm. Îngrijorarea apare atunci când lipsesc complet cuvintele cu sens după un an și trei luni și când nu există nici receptivitate: copilul nu răspunde la nume și nu indică obiectele cerute.

Întârzierea vorbirii și posibile cauze

Întârzierea limbajului nu înseamnă automat o tulburare gravă, dar poate fi asociată și cu probleme genetice sau cu tulburări din spectrul autismului. Alexandra subliniază importanța observării unor semne precum lipsa interacțiunii sociale, a contactului vizual sau a bucuriei împărtășite.

Un factor de risc semnificativ îl reprezintă și expunerea precoce la ecrane. „Ecranul înseamnă un limbaj pasiv. Copilul doar ascultă, dar nu exersează. De aceea, uneori pare că știe să numere sau să recunoască culori, dar nu știe să ceară apă. Aceste achiziții sunt, de fapt, inutile”, a explicat logopedul.

Cum influențează bilingvismul dezvoltarea limbajului?

Multe familii cresc copii expuși simultan la două sau mai multe limbi, iar părinții se tem că acest lucru ar putea întârzia vorbirea. Cu toate acestea, bilingvismul nu doar că nu afectează negativ dezvoltarea, dar aduce beneficii cognitive. Chiar dacă inițial copilul poate amesteca limbile, creierul are capacitatea de a organiza și diferenția cuvintele. În plus, atunci când se numără cuvintele cunoscute, ele se adună indiferent de limbă.

Ce pot face părinții pentru a stimula limbajul?

Limbajul se dezvoltă pe baza altor abilități fundamentale: motricitate, reflexe și stimulare senzorială. „Nu putem sări peste etape. E ca și cum am încerca să învățăm copilul să meargă înainte să stea în funduleț”, a spus Alexandra.

Părinții pot sprijini procesul prin expunerea copilului la experiențe variate, prin vorbit constant și prin încurajarea comunicării nonverbale. De asemenea, este important ca nevoile să nu fie întotdeauna anticipate de adult, pentru ca cel mic să fie stimulat să exprime dorințe.

Un alt aspect discutat a fost folosirea excesivă a suzetei, care poate afecta musculatura feței și poziția limbii, influențând astfel formarea sunetelor. Totodată, alimentația și masticația joacă un rol important în dezvoltarea cavității bucale și, implicit, a vorbirii.

Cum decurge o evaluare logopedică?

Dacă părinții observă întârzieri, evaluarea poate fi făcută încă de la un an și jumătate. Procesul începe cu anamneza, unde logopedul discută cu părinții despre sarcină, naștere și etapele de dezvoltare ale copilului. Apoi urmează o parte practică, în care copilul este observat în timpul jocului. În funcție de rezultat, părinții primesc un plan de stimulare pentru acasă și, dacă este necesar, programări pentru re-evaluare.

„Nu întotdeauna copilul intră imediat în terapie. Uneori e suficient un ghid pentru părinți, dar la trei ani nu mai așteptăm, intervenția trebuie să fie rapidă”, a explicat Alexandra.

Mituri și greșeli frecvente

Printre cele mai des întâlnite mituri se află ideea că „fiecare copil are ritmul lui” sau că „și tatăl a vorbit târziu, deci va fi la fel și copilul”. Alexandra Ivana avertizează că amânarea evaluării poate întârzia intervenția necesară.

De asemenea, ea a subliniat importanța implicării părinților: „Terapeutul are un rol, dar evoluția spectaculoasă se produce atunci când părinții aplică zilnic recomandările.”

Întârzierea vorbirii este o realitate cu care se confruntă multe familii, dar intervenția timpurie și sprijinul adecvat pot face diferența. Rolul părinților este crucial, iar colaborarea cu specialiștii ajută copilul să își atingă potențialul.

Pentru cei care doresc să afle mai multe și să aprofundeze fiecare etapă discutată, vă invităm să ascultați întregul episod pe canalul YouTube DesprecopiiTV. Acolo, fiecare întrebare este analizată pe larg, răspunsurile sunt detaliate și veți descoperi și alte subiecte suplimentare care nu au fost incluse în acest rezumat. Mulțumim că ne-ați fost alături și vă dorim audiție plăcută!

 autor: Desprecopii.com - Toate drepturile rezervata (c) 2025

✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. Îți mulțumim anticipat! ❣️