La inceputul sarcinii eram ferm hotarita sa-mi fac cezariana, vezi Doamne ditamai doamna Dr. cum sa ma screm pana sa-mi iasa ochii. Vorbind shi cu Alina care nascuse bine-merci prin cezariana, nici nu se punea problema sa nasc altfel.
Pe la inceputul sarcinii in schimb aveam alte probleme, shi anume sa nu pierd sarcina, asa ca felul in care voi nashte devenise nesemnificativ. In saptamana 5 avusesem o sangerare masiva, care dupa eco s-a dovedit a fi "expulzarea unui cheag" dupa care am a vut o sarcina cit se poate de normala, singura in primele 3 luni pt ca Alexandru a trebuit sa se intoarca in Romania (fir-ar sa fie de vize).

Termenul meu era pe 12.12.2002, drept care m-am hotarit sa lucrez pana la sfarshitul lui noiembrie.
Am facut in ultimele 6 saptamani masaj pt inductzie, shi acupunctura, shi moasha care m-a urmarit mi-a promis sa-mi spuna ce sa beau in ziua in care vreau sa nasc, ca sa induca travaliul.

Deci in seara de 29.11. pt ca nu mai aveam rabdare mi-am facut toate pregatirile baie, epilatzie, etc, am tras o cearta buna cu Alexandru, drept care nu am mai putut face shi dragoste, care cica declansheaza travaliul, shi mi-am facut coctailul: 50 ml ulei de ricin, 50 ml votca, shi 50 ml suc de portocale shi m-am culcat.

Pe la 11 noaptea m-am trezit intrigata ca nu se intampla nimic, am mers la toaleta ... nimic. Acelashi lucru la 12, la ora 1 am avut senzatzia de stomac deranjat deci merg la toaleta ... ups mi s-a "rupt apa".
Il trezesc pe Alexandru care sare ca ars: "ce faci, nashti?" La 2:30 ajungem la spital dupa ce sunasem in prealabil shi imi zice moasha de la sala de nashteri: "doamna daca e primul copil mai culcatzi-va poate nici nu au fost membranele, venitzi dimineatza ca inca nu suntetzi la termen"

La primul control la spital ma monitorizeaza, cu Andreas totul ok, diatare 3 cm (atit avusesem in ultimele 3 saptamani),era sambata dimneatza la 3 shi ea imi zice ca poate nasc abia duminica, ma gandesc in sinea mea, halal incurajare.
Mergem in camera unde urma sa stam amandoi, e ca la hotel, ne punem lucrurile, ne facem comozi, primesc o camasa de la spital, ca imi era ingrozitor de cald shi incepem sa ne plimbam, am contractzii cam la 3 minute, dar tre sa le "respir" ca nu e deschis colul. Intre timp vine mama, care vrea shi ea sa asiste la nashere.
Ma controleaza iar, colul deschis 4 cm dupa 2 ore, calculam in sinea mea cam cite ore mai dureaza pana la 10 cm, shi aproape ca se facea duminica, cum zisese moasha.
Durerile erau f puternice, Alexandru se ingrozea cind ma agatzam de gatul lui: "asa tare doare, mai dragostea mea?".

Pe la ora 4:30 intru in vana, o cada maaaare, cu apa fierbinte, o savoare dupa ce facusem 9 luni numai baie calie (37°C), stau 2 ore in vana shi ies de acolo cu dilatare 9 cm, hai in sala de nashere.O camera in semiintuneric, unde la usha vad deja patutzul in care o sa stea Andreas, ma apuca plansu: acushi o sa fie pe lume puiu lu mama.
Intre timp se shimba tura, vine o moasha mai in varsta, poloneza, vorbeshte germana cu accent. Are mana f. ushoara, dilatatzia era de 10 cm, dar contractziile nu erau destul de tari, ma agatz de o franghie atarnata din tavan, la fiecare contractzie, dar Andreas nu coboara, imi dau oxitocina intravenos, in sfarshit incepe sa coboare. E sunat medicul, care vine special pt mine sambata dimineatza la 6:00. Ma urc pe patul de nashtere, e f. comod ca nu stau intinsa pe spate, ci in semishezand, la mana stanga sta Alexandru, care a uitat ca tre sa mai mearga sa fumeze, la mana dreapta mama, piciorul drept il sprijin pe moasha, iar cel stang pe doctor, shi in sfarshit cu capul la piept, shi cu ochii inchishi (sa nu-mi plezneasca vasele sanguine in ochi) am voie sa imping. Moasha nu ma dirijeaza la fiecare contractzie cit sa imping, ca sa nu ma rup. Stabilisem cu Alexandru de acasa sa nu se uite "acolo", dar cind sa iasa capul, moasha ii spune: "tati, vine capu, vrei sa vezi?", Alexandru ma intreaba pe mine daca n-am nimic impotriva, de parca pa mine ma mai interesa ceva ...

Iese capul lui Andreas, ma opreshte moasha din impins, pana il intoarce, ca sa nu ma rup, si la urmatoarea contractzie, iese complet. Nu m-am rupt, nu a fost necesara epiziotomia de care imi era parca mai frica decit de nashtere. Avea cordonul ombilical odata in jurul gatului, are capul, manutzele shi picioarele vinete, dar imediat tzipa, shi ii tremura barbitza, cind mi-l pune pe piept.
Are fatza in miniatura a lui Alexandru, 3200 de grame, 49 de cm, shi 32 cm circumferitza capului, scor APGAR 10.
Alexandru ramane cu ochii fixatzi pe el, de nu mai aude cind moasha il intreaba daca vrea sa taie cordonul ombilical, drept care iau eu forfeca shi tai cordonul prin care l-am hranit 9 luni, urmand ca din acea clipa sa nu mai fie una cu mine, dar sa fim totzi trei o unitate de nedespartzit ...

Apoi ashteptam placenta, care nu se desprinde, drept care doctorul se decide sa ma chiureteze, imi face anestezie generala, shi ma chiureteaza o ora, dupa care shtim ca am avut 2 placente, ca Andreas ar mai fi avut o surioara sau un fratzior, care s-a pierdut probabil in saptamana a cincea la sangerare, shi cu toata tristetzea simtzim amandoi o mare bucurie, ca il putem tzine in bratze pe Andreas üe care l-am ashteptat cu atita ardoare.

Asha s-a nascut Andreas Noel.

autor: Yasmine membra a a clubului desprecopii.com
toate drepturile rezervate - (c) desprecopii.com 2002-2003
Cititi reacti pe forumul nostru aici: forum/topic.asp?TOPIC_ID=4992

Daca ti-a placut articolul, apreciaza-l cu un share!