andy e un baietel minunat !!! sa va traisca ! fetita mea s-a nascut tot pe 21 martie 2000 si pe bunicul ei il cheama tot Bicu !
sa ne traiasca si sa fie sanatosi si voiosi oriunde ar fi !
FELICITARI! SUNTETI FANTASTICI!
Am citit jurnalul lui Andi cu mare placere retraind fiecare moment. Felicitari!
Sunt o mama de 31 ani cu doi copii Andrei 3ani/9luni si Michael 2ani/6luni.
Ceea ce a-ti scris in jurnal se potriveste cu ce mi s-a intamplat si mie cu cei doi baieti, pe rand, cuvant cu cuvant. Extraordinar!
Ce n-am avut eu in 1998 cand s-a nascut Andrei a fost informatia. De orice fel.
Nimeni, nici un doctor nu statea sa voreasca cu tine despre transformarile care se petreceau innauntru, ce inseamna nasterea, cum sa-ti ingrijesti copilul ...nimic
Spaima mea a fost mare... atat de mare ca nu m-am putut dilata, si am nascut prin cezariana dupa travaliu de 10 ore.
Sotul nu a fost lasat sa stea langa mine...
In Bucuresti nu existau magazine specializate pentru copiii, nici carucioare bune, nici biberoane...nu era nimic.
Norocul meu a fost ca lucrand la o companie aeriana am putut da o fuga la Frankfurt inainte de nastere, unde ajutati si indrumati de niste rude am cumparat cele necesare (inclusiv medicamente pentru nou nascuti pe care le-am etichetat cu traducerea prospectului).
Medicamentele, din plante, mi-au fost de mare folos cand la doua saptamami a racit cand l-am plimbat pe afara, iar medicii pediatri dadeau din umeri si spuneau ca la copil asa de mic nu au ce sa-i dea!
Cu toate astea, Andrei este sanatos, si ca orice 'leu' care se respecta ne incearca nervii, mai ales daca nu-i dai atentie.
Dintr-o intamplare fericita, am ramas din nou insarcinata, si dorind ca Andrei sa nu ramana singur am convins pe toata lumea(sot), si desi imi era greu la servici, am dus sarcina pana la termen. Tot prin cezariana, de Sfintii Mihail si Gavril, Dumnezeu mi l-a daruit pe Michael.
Sa stii ca n-am facut o grasala avandu-i pe amandoi. Sunt apropiati ca varsta si sunt cei mai buni prieteni (cand nu se bat pe jucarii). Andrei are mare grija de fratele lui si mie imi este mai usor sa-l educ astfel.
Sa stii ca primul an cu amandoi a fost foarte greu dar a meritat tot efortul si daca ar fi sa aleg din nou, chiar stiind prin ce am trecut, nu as ezita.
Va multumesc pentru site( am trimis articole tuturor mamicilor pe care le cunosc) si imi cer scuze daca v-am plictisit.
Cu mult drag, si sanatate, Rodica, Michael si...Andrei pentru Andy
Este o idee minunata sa ai un jurnal despre copilul tau.Nu inteleg cum dupa nastere ,cu 2 moase in Olanda,lucru ce mi se pare ciudat,a-ti plecat la scurt timp acasa.?!!!
Imi place ideea ta. Acest jurnal mi-a amintit de zilele cand era baietelul meu un bebelus. Acum are 4 ani si este seful in casa in masura in care il lasam. Desi trebuie sa recunosc ca are o personalitate puternica si stie sa se impuna atunci cand vrea ceva. El a inceput sa manance ceea ce mancam si noi dupa ce l-am dus la cresa in Romania la 2 ani si 3 luni. Acum locuim in Canada. Andy este un dulce si imi aminteste mult da Marcus al meu la aceiasi varsta.
Imi place ideea cu acest site si am dat intamplator de el pe forumul romanesc din Canada care este deschis pentru toti romanii din tara si de peste hotare.
Sa va creasca sanatos copilul si sa va bucurati de el. Simona
e fantastic! eu nu am inca un copil, dar in mine s-a nascut de ceva vreme acest sentiment matern si astept sa am un copil. ma gandesc atat de mult la momentul asta incat uneori am impresia ca undeva o fiinta mica ma asteapta sa o iau. efectiv simt ca parca exista.am in schimb doua prietene, una are o fetita de 1 an si 4 luni si alta un baietel de 11 luni.sunt adesea la curent cu minunile pe care le fac si cu etapele pe care le parcurg. se aseamana lui Andy. felicitari mamei ca a avut ideea jurnalului si sitului. prietenele mele au adrese de mail facute pe numele copiilor, unde le scriu ele si toti care ii cunosc, in ideea ca ei sa citeasca mai tarziu. copii sunt intr-adevar niste minuni.izabela
✔️ Dacă ți-a plăcut articolul sau ți-a fost de folos, apreciază-l cu un share! Aceste informații le pot fi utile și altor mămici sau tătici. �ți mulțumim anticipat! ❣️
Ultimile 8 comentarii
Vrei sa vorbesti cu mine?
nu esti buna de nik
andy e un baietel minunat !!! sa va traisca ! fetita mea s-a nascut tot pe 21 martie 2000 si pe bunicul ei il cheama tot Bicu ! sa ne traiasca si sa fie sanatosi si voiosi oriunde ar fi !
FELICITARI! SUNTETI FANTASTICI! Am citit jurnalul lui Andi cu mare placere retraind fiecare moment. Felicitari! Sunt o mama de 31 ani cu doi copii Andrei 3ani/9luni si Michael 2ani/6luni. Ceea ce a-ti scris in jurnal se potriveste cu ce mi s-a intamplat si mie cu cei doi baieti, pe rand, cuvant cu cuvant. Extraordinar! Ce n-am avut eu in 1998 cand s-a nascut Andrei a fost informatia. De orice fel. Nimeni, nici un doctor nu statea sa voreasca cu tine despre transformarile care se petreceau innauntru, ce inseamna nasterea, cum sa-ti ingrijesti copilul ...nimic Spaima mea a fost mare... atat de mare ca nu m-am putut dilata, si am nascut prin cezariana dupa travaliu de 10 ore. Sotul nu a fost lasat sa stea langa mine... In Bucuresti nu existau magazine specializate pentru copiii, nici carucioare bune, nici biberoane...nu era nimic. Norocul meu a fost ca lucrand la o companie aeriana am putut da o fuga la Frankfurt inainte de nastere, unde ajutati si indrumati de niste rude am cumparat cele necesare (inclusiv medicamente pentru nou nascuti pe care le-am etichetat cu traducerea prospectului). Medicamentele, din plante, mi-au fost de mare folos cand la doua saptamami a racit cand l-am plimbat pe afara, iar medicii pediatri dadeau din umeri si spuneau ca la copil asa de mic nu au ce sa-i dea! Cu toate astea, Andrei este sanatos, si ca orice 'leu' care se respecta ne incearca nervii, mai ales daca nu-i dai atentie. Dintr-o intamplare fericita, am ramas din nou insarcinata, si dorind ca Andrei sa nu ramana singur am convins pe toata lumea(sot), si desi imi era greu la servici, am dus sarcina pana la termen. Tot prin cezariana, de Sfintii Mihail si Gavril, Dumnezeu mi l-a daruit pe Michael. Sa stii ca n-am facut o grasala avandu-i pe amandoi. Sunt apropiati ca varsta si sunt cei mai buni prieteni (cand nu se bat pe jucarii). Andrei are mare grija de fratele lui si mie imi este mai usor sa-l educ astfel. Sa stii ca primul an cu amandoi a fost foarte greu dar a meritat tot efortul si daca ar fi sa aleg din nou, chiar stiind prin ce am trecut, nu as ezita. Va multumesc pentru site( am trimis articole tuturor mamicilor pe care le cunosc) si imi cer scuze daca v-am plictisit. Cu mult drag, si sanatate, Rodica, Michael si...Andrei pentru Andy
Este o idee minunata sa ai un jurnal despre copilul tau.Nu inteleg cum dupa nastere ,cu 2 moase in Olanda,lucru ce mi se pare ciudat,a-ti plecat la scurt timp acasa.?!!!
Ce se intampla cu Andy? De ce nu ati mai adaugat nimic ?????? poate imi raspunde cineva........aproape ca iubesc site-ul asta! Va multumesc, mady
Imi place ideea ta. Acest jurnal mi-a amintit de zilele cand era baietelul meu un bebelus. Acum are 4 ani si este seful in casa in masura in care il lasam. Desi trebuie sa recunosc ca are o personalitate puternica si stie sa se impuna atunci cand vrea ceva. El a inceput sa manance ceea ce mancam si noi dupa ce l-am dus la cresa in Romania la 2 ani si 3 luni. Acum locuim in Canada. Andy este un dulce si imi aminteste mult da Marcus al meu la aceiasi varsta. Imi place ideea cu acest site si am dat intamplator de el pe forumul romanesc din Canada care este deschis pentru toti romanii din tara si de peste hotare. Sa va creasca sanatos copilul si sa va bucurati de el. Simona
e fantastic! eu nu am inca un copil, dar in mine s-a nascut de ceva vreme acest sentiment matern si astept sa am un copil. ma gandesc atat de mult la momentul asta incat uneori am impresia ca undeva o fiinta mica ma asteapta sa o iau. efectiv simt ca parca exista.am in schimb doua prietene, una are o fetita de 1 an si 4 luni si alta un baietel de 11 luni.sunt adesea la curent cu minunile pe care le fac si cu etapele pe care le parcurg. se aseamana lui Andy. felicitari mamei ca a avut ideea jurnalului si sitului. prietenele mele au adrese de mail facute pe numele copiilor, unde le scriu ele si toti care ii cunosc, in ideea ca ei sa citeasca mai tarziu. copii sunt intr-adevar niste minuni.izabela
Scrie un comentariu