Chiar avem nevoie de probiotice atunci cand luam antibiotice? Si care tip este cel mai potrivit de luat? Studii noi si informatii de folos - in afara de marketing
Chiar avem nevoie de probiotice atunci cand luam antibiotice? Si care tip este cel mai potrivit de luat? Studii noi si informatii de folos - in afara de marketing
De fiecare dată când ni se prescriu antibiotice, apare aproape automat și întrebarea: „Luăm și un probiotic, nu?” A devenit un reflex – recomandat în farmacii, sugerat între părinți, promovat intens în reclame. Dar cât din acest obicei este susținut de știință… și cât ține mai degrabă de marketing?
Pentru că, în realitate, lucrurile nu sunt chiar atât de simple. Nu toate probioticele sunt la fel, nu toată lumea are nevoie de ele, iar studiile recente vin cu nuanțe importante – unele chiar surprinzătoare – despre eficiența lor în timpul tratamentului cu antibiotice.
Așadar, chiar avem nevoie de un probiotic atunci când luăm antibiotice? Și dacă da, care este cu adevărat util? Hai să separăm faptele de mituri și să vedem ce spune știința, dincolo de reclame.
Probioticele și antibioticele: ajută cu adevărat sau este doar un mit modern?
În ultimii ani, ideea că „trebuie să iei probiotice când iei antibiotice” a devenit aproape un reflex. Este un sfat frecvent dat de farmacii, prieteni sau chiar uneori de medici. Dar știința recentă arată că lucrurile sunt mult mai nuanțate decât pare la prima vedere.
Ce fac, de fapt, antibioticele în organism
Antibioticele nu acționează selectiv doar asupra bacteriilor „rele”. Ele afectează întregul microbiom intestinal — ecosistemul complex de bacterii care joacă un rol esențial în imunitate, digestie și metabolism.
Această perturbare, numită disbioză, poate duce la:
🔹diaree asociată antibioticelor
🔹balonare și disconfort digestiv
🔹dezechilibre imunitare
De aici apare logica simplă: dacă antibioticele „strică flora”, probioticele ar trebui să o repare.
Unde funcționează probioticele (și unde nu)
Există situații în care probioticele chiar au un efect demonstrat.
👉 Unele studii arată că ele pot reduce riscul de diaree asociată antibioticelor, mai ales anumite tulpini precum Saccharomyces boulardii sau Lactobacillus rhamnosus.
👉 De asemenea, pot ajuta în anumite infecții specifice (de exemplu, în terapia pentru H. pylori), unde susțin toleranța la tratament.
Așadar, nu sunt complet inutile. Dar problema este alta: nu fac ceea ce credem majoritatea că fac.
Simon Gaisford, profesor de farmacie la University College London, afirmă că, deși rezultatele administrării de probiotice împreună cu antibioticele au fost în general mixte, studiul din 2018 a implicat doar 21 de persoane, „ceea ce înseamnă că nu este definitiv în sine”.
Un studiu la care a participat – încă nepublicat– a testat recuperarea microbiomului intestinal în laborator după tratamentul cu antibiotice folosind un probiotic (care conține Lactobacillus rhamnosus și alte trei tulpini) și a arătat „o recuperare mai rapidă – echivalentă cu doar câteva zile la majoritatea oamenilor”, spune el.
„Așadar, aș spune că până acum există rezultate mixte și probabil că obțineți rezultate diferite în funcție de probioticul pe care îl luați”, adaugă el. „Deoarece administrarea de antibiotice orale este de obicei destul de dăunătoare pentru bacteriile intestinale, aș spune totuși că este rezonabil să luați un supliment probiotic bun în timp ce urmați un tratament cu antibiotice.”
Marea confuzie: „refac microbiomul”
Aceasta este cea mai răspândită credință — și cea mai contestată științific.
Studii recente arată că:
🔹probioticele NU cresc semnificativ diversitatea microbiomului după antibiotice
🔹efectul lor asupra refacerii florei este minim sau temporar
🔹uneori, pot chiar întârzia revenirea microbiomului natural
Mai simplu spus:
👉 probioticele nu „reconstruiesc” flora intestinală așa cum se crede
👉 ele pot modifica temporar compoziția bacteriană, dar nu o readuc neapărat la starea inițială
Deci, ar trebui să luăm cu toții probiotice după ce luăm antibiotice?
Profesorul Gaisford spune că probioticele pot fi utile, dar momentul potrivit este crucial. El avertizează împotriva administrării ambelor pastile în același timp.timp „deoarece antibioticul va ucide doar bacteriile probiotice”. În schimb, luați probioticul între dozele de antibiotic.
Probioticele diferă, de asemenea, în ceea ce privește tulpina și formularea.
„Există multe specii de probiotice pentru care se fac mențiuni despre beneficiile lor pentru sănătate, dar Lactobacillus rhamnosus – una dintre cele mai cercetate tulpini probiotice bacteriene – este remarcată pentru capacitatea sa de a supraviețui acidului gastric și de a se lipi de mucoasa intestinală”, spune profesorul Gaisford. A fost investigat pentru rolul său în recuperarea microbiană după utilizarea antibioticelor, precum și în susținerea barierei intestinale.
De ce rezultatele sunt atât de diferite
Unul dintre motivele majore pentru care probioticele par „inconsistente” este faptul că microbiomul fiecărei persoane este unic.
👉 Nu există un „standard” de microbiom sănătos
👉 aceeași tulpină poate avea efecte diferite la persoane diferite
👉 multe bacterii din suplimente nici măcar nu ajung vii în intestin
În plus, antibioticele pot distruge chiar probioticele ingerate, dacă sunt administrate simultan.
Cercetările sunt atât de convingătoare încât ghidurile Organizației Mondiale de Gastroenterologieacum recomandăm administrarea unui supliment cu Lactobacillus rhamnosus în timp ce luați antibiotice.
Nu este singura tulpină utilă: aparține unui grup cunoscut sub numele de bacterii lactice, explică profesorul Gaisford – numite astfel deoarece produc acid lactic. „Un mediu intestinal mai acid pare să ajute la susținerea bacteriilor bune și la eliminarea celor rele”, spune el.
Aproape toate speciile de probiotice care s-au dovedit a fi benefice în timpul administrării antibioticelor și pentru sănătatea intestinală generală aparțin acestei categorii - deci nu aveți neapărat nevoie de un produs probiotic care să precizeze în mod specific că este destinat utilizării după antibiotice.
Un alt supliment va funcționa, atâta timp cât„ conține Lactobacillus rhamnosus și alte bacterii lactice – toate începând cu denumirea „Lactobacillus”, spune profesorul Gaisford.
Un alt ingredient de care trebuie să ții cont este Saccharomyces boulardii , un probiotic pe bază de drojdie, despre care o analiză din 2020 a Universității de Medicină din Gdansk, Polonia, a constatat că ajută la prevenirea diareei asociate cu antibioticele și la restabilirea unui microbiom intestinal sănătos.
Ce spune știința actuală (pe scurt)
Dincolo de hype, consensul actual este acesta:
✔️ probioticele pot ajuta în anumite simptome (mai ales diaree)
❌ nu există dovezi solide că refac microbiomul complet
❌ nu sunt necesare pentru toată lumea
efectele sunt dependente de tulpină, doză și momentul administrării
Ce este mai important decât probioticele
Paradoxal, cele mai consistente dovezi nu sunt despre suplimente, ci despre stilul de viață.
🔹 Alimentația bogată în fibre (prebiotice naturale)
🔹 diversitatea alimentară
🔹 alimente fermentate (iaurt, kefir, varză murată)
Acestea susțin microbiomul mai eficient și mai sustenabil decât majoritatea suplimentelor.
Concluzia sinceră
Probioticele nu sunt nici „miracol”, nici „inutilitate”.
Sunt un instrument util în anumite situații, dar nu o soluție universală. Nu înlocuiesc o dietă sănătoasă și nu „repară” automat efectele antibioticelor.
Adevărul este mai puțin spectaculos decât marketingul:microbiomul nu se repară cu o capsulă, ci cu timp, alimentație și echilibru.
Despre antibiotice si probiotice mai puteti citi:
Antibioticele distrug sistemul imunitar
10 motive pentru a lua probiotice zilnic
Probiotice si Prebiotice, ce sunt si la ce sunt utile
Antibioticele si cancerul de san
Tratarea bebelusilor cu antibiotice ii poate face obezi
Cele mai bune 5 antibiotice naturale
Folosirea antibioticelor la copii creste riscul de astm
Acum, antibioticele sunt recomandate inaintea unei operatii de cezariana
Antibioticele distrug sistemul imunitar
referinte stiintifice
1. Studiu major (Cell, 2018)
„Un studiu publicat în prestigioasa revistă Cell a arătat că administrarea de probiotice după antibiotice poate întârzia refacerea microbiomului intestinal natural, comparativ cu recuperarea spontană.” Link:https://www.cell.com/cell/fulltext/S0092-8674(18)31108-5
2. Meta-analiză (2023)
„O meta-analiză recentă a concluzionat că administrarea probioticelor în timpul tratamentului cu antibiotice nu influențează semnificativ diversitatea microbiomului intestinal.” Link:https://link.springer.com/article/10.1186/s12916-023-02961-0
3. Analiză științifică recentă (ISAPP, 2024)
„Evaluările recente arată că nu există dovezi suficiente că probioticele pot restaura microbiomul intestinal la starea sa inițială după tratamentul cu antibiotice.” Link:https://isappscience.org/more-evidence-is-needed-to-determine-whether-probiotics-help-restore-an-antibiotic-disrupted-microbiota/
autor: Desprecopii.com - toate drepturile rezervate © 2026
Ce sentimente ti-a produs acest articol?
Ultimile 1 comentarii
luati antibiotic cu 1-2 linguri de iaurt.ESTE MULT MAI IEFTIN si are acelasi efect ca si eubioticul
Scrie un comentariu
Ai o întrebare pentru alte mămici?
ÎNTREABĂ AICI la rubrica de întrebări SAU pe FORUMUL DESPRECOPII